909 matches
-
să gândesc, să fac versuri, să visez. Îmi spusei în gînd: "Habar n-are de filozofie!", și zâmbii. ― Aș vrea să fiu bătrână, începu ea deodată, cu un glas cald, melancolic, care mă străbătu. Bătrână ca Robi Thakkur. ― Cine e Robi Thakkur? întrebai, turburîndu-mă fără înțeles. ― Tagore. Aș vrea să fiu bătrână ca el. Când ești bă-trîn, iubești mai mult și suferi mai puțin. Apoi se rușină de cele spuse și făcu un gest de fugă. Se opri și se controlă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
traduc exact cele ce spuneam întîi în franțuzește. ― Eu aș spune ceva și aș traduce altceva, îmi mărturisi. După cîeva lecții nu mai mă privea, ci se juca cu creionul pe caiet în timp ce îi vorbeam. Scria de zeci de ori: Robi Thakkur, Robi Thakkur. apoi se iscălea, desena o floare, caligrafia "Calcutta", "Îmi pare rău", "De ce?", sau improviza versuri în bengaleză. Iar eu, când nu-i puteam privi ochii, vorbeam ca în fața unei streine. Totuși nu cutezam să o rog să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cele ce spuneam întîi în franțuzește. ― Eu aș spune ceva și aș traduce altceva, îmi mărturisi. După cîeva lecții nu mai mă privea, ci se juca cu creionul pe caiet în timp ce îi vorbeam. Scria de zeci de ori: Robi Thakkur, Robi Thakkur. apoi se iscălea, desena o floare, caligrafia "Calcutta", "Îmi pare rău", "De ce?", sau improviza versuri în bengaleză. Iar eu, când nu-i puteam privi ochii, vorbeam ca în fața unei streine. Totuși nu cutezam să o rog să înceteze. ― De ce
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
-i vorbea decât la telefon, când trimitea poeme pentru revista Prabuddha Bharatta; un matematician care venea foarte rar și despre care Maitreyi îmi vorbise cu entuziasm, mărturisindu-mi că îi plac bărbații înalți: și mai presus de toți, gurul ei, Robi Thakkur. Cu o mare abilitate încercam să-i insinuez că se abandonează prea mult, fie cu spiritul, fie cu carnea. Dar mă privise atât de inocentă, de mirată și sinceră, încît am renunțat. De altfel, acestea se petreceau în urma celor
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mă întrebe, fără să aștepte răspuns sau comentarii. Parcă ar fi vorbit într-o odaie goală. Eu nu mai eram. Mă înșelam, spunea ea, crezând că mă iubește așa cum o iubesc eu. Sufletul ei era de mult dat altuia, lui Robi Thakkur. Îl iubește de când avea treisprezece ani și i-a cetit pentru întîia oară cărțile. Verile și le petrecea, până mai anul trecut, la Shantiniketan, găzduiți ― ea și familia ― chiar la poet acasă. Câte nopți nu petrecuseră ei doi pe
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
se teamă de George, deși în prezența ei se comporta cu atâta calm, ar fi putut precipita procesul de reabilitare, îndemnându-l să-și părăsească soția și amenințându-l cu retragerea favorurilor ei într-un moment când el era foarte robit de acestea. Dar Diane nu a făcut-o. Asemenea șantaj nu s-ar fi potrivit cu rolul ideal pe care și-l plănuia ea în viața lui George și, oricum, nu avea îndeajunsă tărie și deșteptăciune. Până una, alta, era mulțumită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
egumenilor și suita lor trimiși de la mănăstirile locurilor sfinte cărora le erau închinate. Ca atare, aceștia se comportau ca și cum s-ar fi aflat pe propriile lor moșii. ― De fapt, erau niște vechili cărora trebuia să le dea ascultare călugării, țiganii robi, poslușnicii, precum și țăranii din satele ce se găseau pe moșiile mănăstirești. ― Fiindcă veni vorba de poslușnici, părinte, mi-am adus aminte de o poruncă a lui Grigore Ioan Calimah voievod din 10 decembrie 1761, prin care înlesnea mănăstirii Dancu să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de dughene,... și cu un loc de povarne de bere în târgul Iașilor, și șase fălci de vie la Dealul Domnesc... cu pivnițe de piatră, și patru fălci de vie la târgul nostru al Vasluiului și cramă și livezi și robi țigani... Pentru aceea, nimeni să nu se amestece peste această cunoscută carte a noastră”. ― Să nu fie de deochi, fiule! Cneaghina Ana a dăruit ca din averea altuia, nu dintr-a ei. ― Și sfințiile lor, cei de la mănăstirea Vatoped din Muntele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
s-au pierdut toate în vremea când a venit hatmanul Timuș cu cazaci zaporojeni și cu mulțime de oaste, tătari și cazaci asupra lui Ștefan voievod (Gheorghe) și l-au scos din scaun și au făcut multe răutăți și au robit tot târgul Iașilor și puindu-se cu tabăra cazacilor supt Codru, împrejurul sfintei mănăstiri, au prins pe călugări și i-au muncit și le-au luat toate averile și bucatele, lăsându-i numai cu trupurile, iar dresurile ce le-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de la mănăstirea Sfântul Sava din Iași stăpânirea bisericii Sfântul Dimitrie din Galați. Această biserică a fost dăruită mănăstirii Sfântul Sava de Anghelina, soția ctitorului Cârstea, mare vornic. ― Știai foarte bine cred că mănăstirea Sfântul Sava avea în stăpânire și țigani robi. ― Știam doar de un singur țigan rob, părinte. Unul Țițu. ― Uite că de această dată, la 12 aprilie 1619, Gașpar Grațiani voievod întărește mănăstirii Sfântul Sava din Iași stăpânirea a șase familii de țigani, între care și “Țițul cu țiganca
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de ce nu puneau sfințiile lor - cei de la Sfântul Mormânt - osul la treabă? Răpunsul vine firesc, tot printr-o întrebare: cum să se atingă sfințiile lor de oaie, de capră, de vacă sau de porc? Pe ogor e altceva; muncesc poslușnicii, țăranii, țiganii robi și câți alții, iar “bucatele”, cum le place ‘mnealor să spună, sunt prefăcute în parale, care... Dar asta-i treabă cunoscută, părinte... ― Adică să le depună “în mâna patrierșiei sale” cu țâdulă de la sfinția sa mitropolitul. Te rog, vezi ce spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nu mi-am pierdut-o. Așa că te rog spune-ți gândul cel adevărat și astfel îmi vei dovedi că toate discuțiile pe care le-am avut pe marginea acestor deosebite cărți nu au fost zadarnice. ― Altfel spus, sfințite, nu erau robi doar poslușnicii și țiganii care se mai aflau poate prin aceste mănăstiri, ci și bieții țărani din satele care aparțineau mănăstirilor sau se aflau pe moșiile mănăstirești. ― Ai dreptate cu asupra de măsură, fiule, dar să mergem mai departe. Iată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
au venit în țara asta leși, turci, tatari și au furat vitele ei, albinele ei și ce alta mai putea să aibă, atât în mănăstire, cât și în metoh; și încă oamenii ce erau pe moșiile ei, unii au fost robiți, și alții s-au nimicit și s-au împrăștiat. Și adesea i-am dat, de la mănăstirile ce se află aici, în Iași, ale Sfântului Mormânt, unele vite și altele de nevoie ca s-o ridicăm; iar de relele vremuri a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ceruri rugăciunile și cererile lor, și fă-le dreptate! 46. Cînd vor păcătui împotriva Ta - căci nu este om care să nu păcătuiască, și Te vei mînia împotriva lor și-i vei da în mîna vrăjmașului care-i va duce robi într-o țară vrăjmașă, depărtată sau apropiată: 47. dacă se vor coborî în ei înșiși în țara unde vor fi robi, dacă se vor întoarce la Tine, și-Ți vor face cereri în țara celor ce-i vor duce în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
mea, fără a refuza nimic din ironiile, din măreția și din servituțile ei. Mai cu seamă carnea, materia, fizicul, într-un cuvânt, care-i descumpănește sau îi descurajează pe cei mai mulți, în dragoste sau în singurătate, îmi aducea, fără să mă robească, bucurii statornice. Eram făcut pentru a avea un trup. De aici, acea armonie ce-mi era proprie, acea stăpânire de sine calmă pe care oamenii o simțeau si despre care-mi spuneau uneori că-i ajută să trăiască; tovărășia mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
fost nevoie să ne aduci să murim în pustie? Ce ne-ai făcut de ne-ai scos din Egipt? 12. Nu-ți spuneam noi în Egipt: "Lasă-ne să slujim ca robi Egiptenilor, căci vrem mai bine să slujim ca robi Egiptenilor decît să murim în pustie?" 13. Moise a răspuns poporului: "Nu vă temeți de nimic; stați pe loc, și veți vedea izbăvirea, pe care v-o va da Domnul în ziua aceasta, căci pe Egiptenii aceștia, pe care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
avânt printre înscrisurile domnești de pe rafturi. Nu după multă vreme, citesc: „Io Aron voievod din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei...m am milostivit și am dat și am miluit ruga noastră sfânta mănăstire Galatiia, cu cinci sălașe de robi țigani...drept domnești.” „Scris la Țuțora, În anul 7102 (1594), mai 12.” „Însuși domnul a poruncit. Răzvan hatman a învățat. Vasilie a scris.” „De ce la Țuțora și nu la Iași sau la Suceava?” m-am trezit eu întrebându-mă. Și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mirare că printre ei s-a rătăcit și un diac, fie el și domnesc.” Între timp, găsesc un hrisov din 15 aprilie 1628 (7136), prin care Miron Barnovschi voievod dăruiește mănăstirii Nicoriță Sfântul Ioan cel Nou din Tătărași mai mulți robi țigani. Un altul, din 5 iulie 1629 (7137), spune că Miron Barnovschi voievod dăruiește aceleiași mănăstiri un loc de 20 de case, un loc de chervăsărie și un heleșteu în Valea Ciricului, scutind în același timp de toate dările pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Moldova și au ars Iașii și Suceava.” Așa se întâmpla mereu. Nu-i nici o mirare. Dacă plecau turcii, veneau tătarii cu cazacii, apoi lehii sau armatele moschicești...Toți aveau același gând: să pună mâna pe bogățiile țării și să ne robească - am filozofat eu, în timp ce glasul din umbră m-a făcut atent: „Pentru că tot ai dreptate, fii bun și citește cu atenție cartea de judecată dată de Istratie Dabija voievod la 9 octombrie 1662 (7171) privind neînțelegerea dintre mănăstirea Hlincea și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
hrisovul despre care vorbești?” Prin acest hrisov, „Duca vodă cel Bătrân”, cum îl numește Ion Neculce, întărește mănăstirii Sfânta Vineri și mănăstirii Galata de Jos (Frumoasa n. n) stăpânirea unor sate cu vecini, heleștee, mori, vaduri de mori, vii și robi țigani. Le mai acordă și unele scutiri de dări... „Ai amintit despre mănăstirile Sfânta Vineri și Galata de Jos. Aș vrea să aflu de la tine dacă știi ceva despre ele.” „Iată-mă-s și luat la întrebări. Acum i acum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
după aceea s-au tâmplat războaie și au venit în țara aceasta leși, turci, tătari și au furat vitele ei, albinele ei și ce alta mai putea să aibă...și încă oamenii ce erau pe moșiile ei, unii au fost robiți, și alții s-au nimicit și s-au împrăștiat...La urma urmei, neputând să facem alt chip ca să se păstreze acea biserică în locul ei...am găsit că e bine și am făcut să fie metoh al mănăstirii Sfântul Sava, care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
toată țara în robie și în sabiie, încăpând și domniia mea la prepus cum că și noi am fost agiunși cu dânșii;...Vasilie Ceaurul și cu soțiile lui de-au trimis dooă podgheazuri: cu unul...Ceaurul au mers de au robit pe soara noastră Mariia răpăosatului Costandache vel stolnic și au dus-o de au închinat-o ghenerariului de Brașău, iar cu alt podgheaz s-au pornit Franțoz căpitanuil din Cetate Neamțului de-au venit asupra noastră, aicea în Iași, să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și noi am ieșit dintr-acel prepus de către stăpâni, numai după izbândă ce-am făcut, pornindu ne cu tătarii ca să le spargem și cuibul din Cetatea Neamțului,... Însă tătarâi cum au trecut Siretiul au și început a prăda și a robi țara până în munte... Și nici cu atâta nu s-au părăsit acel Vasilie Ceaurul, ce iarăși au început a face podgheazuri și a prăda pâr-și spre Prut la ținutul Covurluiului și a Fălciiului...Și cuibul le era la mănăstire
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
întratât unii din boieri s-au ispitit să bată și slugile sfinției sale”. „Poate le-o fi retezat capetele celor vinovați. Mai știi?” Poate! „Știu că multe feluri de danii domnești ai întâlnit, printre care și cele de sălașe cu țigani robi. Aceștia erau dăruiți ba cine știe cărui mare dregător domnesc, ba către vreo mănăstire, ba...Multe asemenea danii au fost făcute însă și către mitropolia Moldovei. Țiganii robi - nu știu de ce - s-au opus acestei „ascultări”. Uite aici, țin în palmă o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
feluri de danii domnești ai întâlnit, printre care și cele de sălașe cu țigani robi. Aceștia erau dăruiți ba cine știe cărui mare dregător domnesc, ba către vreo mănăstire, ba...Multe asemenea danii au fost făcute însă și către mitropolia Moldovei. Țiganii robi - nu știu de ce - s-au opus acestei „ascultări”. Uite aici, țin în palmă o jalbă a țiganilor robi făcută către Constantin Mihail Cehan Racoviță voievod la 4 octombrie 1752 (7261). Fii bun și citește-o!” La multe m-aș fi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]