1,110 matches
-
despre întâmplări de pe front (Ordonanța, Dulham, O afacere încurcată, Mandache sacagiul), reportaje de război (serialul Impresii de pe front), însemnări cu privire la situația militară (Vicleniile dușmanului, Bătălia de la Mărășești) și politică (Politica bulgărească, Provizorat), reflecții mobilizatoare pe teme moral-filosofice (Fatalismul, Munca, Jertfa rodnică, Altă educație). Un caracter cu vădite accente politico-ideologice naționaliste au numeroasele articole ale lui Octavian Goga (Două forțe unite: țara și frontul, Sânge și cerneală, Talpa țării, Politica ungurească ș.a.). Într-una din aceste luări de poziție, prilejuită de stingerea
ROMANIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289343_a_290672]
-
operei sale acordându-i-se un loc privilegiat. Pentru a oferi traduceri bune, redacția apelează la colaboratori exersați, manifestând interes și pentru atragerea celor în curs de afirmare: Petre Broșteanu, August Franken, Em. Grigorovitza, Mite Kremnitz, Wilhelm Rudow ș.a. Deosebit de rodnică a fost conlucrarea cu un traducător originar din Reșița, Ludwig Vinzenz Fischer, care alcătuiește o amplă prezentare intitulată Die romänische Literatur in Deutschland. Ein Repertorium (1885). Trebuie menționat și interesul pentru literatura germană în traducere românească, aici fiind comentate scrieri
ROMÄNISCHE REVUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289348_a_290677]
-
și contopirea cu lanțul mitic genealogic: „E vremea când morții își trec sufletele/ Deplin în cei vii/ Copiii nenăscuți își cheamă părinții/ Iar aceștia strigă după pruncii uitați./ E o învolburare a puterilor lumii /[...] Bărbații și femeile își simt sângele rodnic/ Cerând înviere.” În rest, versurile din Inscripții par o pastișă a poeziei din În marea trecere de Lucian Blaga. Micul studiu monografic Ion Vinea (1971), cel dintâi dedicat operei scriitorului, îmbină critica de tip tematic cu o necesară deschidere comparatistă
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
1935 cu Oglinzi de vis, dedicat lui Mircea Eliade. În 1933 se stabilește la Brașov, ca funcționar CFR, având mai târziu și alte ocupații: inspector în Ministerul Comunicațiilor, subdirector al Oficiului de Presă, inspector al teatrelor (1942-1946). Desfășoară concomitent o rodnică activitate literară, colaborând cu versuri, proză, eseu, cronici la numeroase publicații din țară, implicându-se în editarea unor reviste. În 1933-1934 e în redacție la „Buletinul CFR”, iar în martie 1936 înființează și conduce „Front literar”, revistă de orientare modernistă
SPIRIDONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289834_a_291163]
-
drept ultim scop „slăvirea lui Dumnezeu”. În fine, Hipolit atrage atenția destinatarului său asupra dublului aspect, personal și public, al epistolei. După ce învățăturile care sunt expuse aici vor fi germinat și vor fi dat roadele lor în pământul „curat și rodnic al inimii” lui Teofil, el va trebui să le transmită mai departe, combătând astfel părerile greșite ale celor care îndrăznesc să ridice glasul „împotriva Cuvântului mântuitor”. Dat fiind caracterul său mai puțin obișnuit și în același timp foarte „delicat”, subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
toate acestea, negrul nopții deține promisiunea răsăritului, așa cum iarna o are pe cea a primăverii. Biblia vede în culoarea neagră noaptea originilor care precede creația: «întunericul acoperea adânculț (Facerea 1, 2). Pământul locuinței morților poartă sămânța renașterii și se arată rodnic: Dacă bobul de grâu nu moare ...Ț. Simbol al timpului, negrul este, după Jung, locul germinărilor. Astfel, el poate fi doar o «culoareț de trecere, care duce la reînnoire. Pe icoane, veșmintele negre ale călugărilor simbolizează renunțarea la deșertăciunea lumii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
satul natal, urmează gimnaziul la Cernăuți, absolvit în 1868, înscriindu-se apoi la Facultatea de Filosofie din Viena. După obținerea licenței se întoarce în Bucovina, unde e profesor de greacă, latină și română la gimnaziul din Suceava (1874-1893). Desfășoară o rodnică activitate, contribuind la înființarea Societății Școala Română și alcătuind cărți de citire, în care dovedește gust artistic, precum și o orientare literară înrudită cu aceea a Junimii. De altfel, și colaborează la „Convorbiri literare” cu câteva studii de gramatică a limbii
STEFUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289914_a_291243]
-
frăția adormită”. Tot Iorga elogiază Cântecele de vitejie ale lui G. Coșbuc și îi sugerează lui St. O. Iosif să obțină participarea lui Mihail Sadoveanu. Astfel, odată cu publicarea povestirii Cozma Răcoare (47/1903) începe o îndelungată colaborare, poate cea mai rodnică din câte va avea revista. Seria, prefigurând cvadruplul debut editorial din 1904, continuă cu un fragment din romanul Șoimii (În tabăra cazacilor), urmat de Moș Simion (din Dureri înăbușite), de Claca (fragment din Crâșma lui Moș Precu), precum și de tipărirea
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
academismului „științific” profesat în amfiteatrele Universității bucureștene de Mihail Dragomirescu, care stă permanent sub lupa critică a S., pentru morga judecăților de valoare și pentru lipsa de nuanțe a discursului analitic (Germanofobia culturală, Mihail Dragomirescu), metoda lovinesciană se dovedește seducătoare și rodnică, criticul reușind să grupeze în jurul său scriitori și intelectuali de primă mărime. Aceștia continuă să rămână în preajmă-i pentru că împărtășeau aceleași convingeri literare, menținute îndeobște mult după încetarea tipăririi revistei. În faza finală se consumă ultimele polemici cu „Viața
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
-l va transforma, în etape succesive, în veritabila activitate de învățare, fără ca cel mic să simtă trecerea de la o etapă la alta. Prin joc putem pregăti atmosfera de lucru, putem stârni interesul și curiozitatea, putem mobiliza elevul pentru activitatea independentă, rodnică și creatoare. Învățarea de plăcere și cu plăcere se realizează prin joc didactic, ce are valențe formativ de excepție. Descrețește frunțile, alungă frica, dă curaj timizilor, măsură și echilibru zburdalnicilor, asigură durabilitatea în timp a cunoștințelor, deprinderilor și priceperilor, înlesnește
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
lui Andrassy, cel care afirmase răspicat la 1878 că „dacă va fi un rege la Dunăre, atunci el va fi Împăratul” <ref id="70"> 70 Ibidem, f. 1v.</ref>, și anume Haymerle, era mai moderat, existând posibilitatea unei colaborări mai rodnice. Discuția cristalizează punctele de vedere austriac și român, care, cu diferite nuanțe, s-au regăsit și În Întâlnirile ce au urmat. Haymerle crede că Berlinul, Roma și, posibil, Londra nu au de ce să se opună, doar că momentul este prost
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
limbii literare. T. a fost, împreună cu „Telegraful român”, una din primele gazete care au adoptat ortografia fonetică propusă de Titu Maiorescu și au combătut etimologismul sau prezența în stilul publiciștilor din Transilvania a unor construcții străine de spiritul limbii române. Rodnică a fost acțiunea și în domeniul literaturii. În articolul-program din primul număr, articol scris probabil de Slavici, se afirmă că unul din principalele țeluri urmărite de redacție este acela de a face din T. „un centru de lucrare literară”. Punând
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
seminariile lui Emmanuel de Martonne. În 1916 devine primul doctor în geografie din România, cu mențiunea magna cum laude. Va fi profesor la universitățile din Iași (1916-1918), Cluj (1919-1929) și București (1930-1935). Perioada petrecută la Iași a fost mai puțin rodnică, deoarece din cauza stării de război nu și-a putut ține prelegerile, dar mai ales fiindcă fusese accidentat grav în 1917, în dezastrul de cale ferată de la Ciurea, lângă Iași, care l-a lăsat infirm. La Cluj a întemeiat Societatea Etnografică
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
important îl reprezintă și poezia cetățenească. În Sfătuire și rugăciune V. deplânge decăderea românilor, „fii de ai lumii stăpâni”, urmărind a redeștepta mândria și curajul contemporanilor. Frăția între cei de aceeași limbă, cinstirea prin fapte a numelui de român, conlucrarea rodnică între „plugar” și „învățat” sunt „tablele de aur” din Bunavestire, iar Cântec românesc îi îndeamnă pe români să se facă cunoscuți în lume „cu fapte tot mărețe”. Din Sfătuirile patriotice, scrise în 1821, cea mai cunoscută rămâne Glasul poporului subt
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
Carandino) ș.a. Odată cu sfârșitul războiului și instalarea regimului comunist își încheie și cariera de gazetar. Suspendat în 1945 din presă, se retrage din viața publică; reușește totuși să desfășoare, în paralel cu cizelarea propriilor versuri și definitivarea romanului Lunatecii, o rodnică activitate de traducător, dând unele din cele mai inspirate versiuni românești ale pieselor lui William Shakespeare (Macbeth, Othello, Hamlet ș.a.) și ale povestirilor lui Edgar Allan Poe. Semnele poziției estetice reformatoare a lui V. se întrevăd la scurtă vreme după ce
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
numai câteva luni, a avut această posibilitate, în cadrul primului Colocviu pe care Institutul de Arheologie Iași al Academiei Române l-a organizat pentru ca arheologii de Iași să se cunoască cu arheologii de la Chișinău. Au trecut peste 20 de ani de frumoasă, rodnică, benefică prietenie și colaborare, pe teren și în volume speciale. Noi doi am fost primii români care, după 70 de ani, am redescoperit marea stațiune paleolitică de la Molodova, pe Nistru, identificată și cercetată parțial de arheologul și geologul N. N. Moroșan
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
Moldova, lucrare bazată aproape exclusiv pe cercetări și descoperiri proprii, dar mai ales pe o interpretare modernă a descoperirilor. În această perioadă, doctorandul Ilie Borziac a putut lua cunoștință cu literatura occidentală de profil, Școala paleolitică rusă având permanente și rodnice contacte cu specialiștii occidentali în domeniu. Revenit la Chișinău în 1976, tânărul cercetător a trecut succesiv treptele devenirii profesionale, inclusiv pe temeiuri administrative, în cadrul Institutului de Arheologie-Istorie, până în 1999, când a trecut la Universitatea Liberă Internațională a R. Moldova, fie
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
pe o identitate de deprinderi sufletești: viața politică și morală, activitatea științifică și creațiile artistice urmează un fir de continuitate. Sentimentul responsabilității este înrădăcinat în sufletul fiecărui cetățean. Cetățeanul deliberează asupra afacerilor de stat, fiindcă deliberarea acolo este posibilă și rodnică” (Rădulescu-Motru, 1904, p. 128). Opinia publică este o realitate ce se impune datorită metodei lor de cugetare, transformată în deprindere ce se întărește prin practica zilnică. Autorul subliniază că aici este vorba despre identitate de deprinderi și nicidecum despre identitate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
platonică și de enkyklios paideia elenistică. Ce altceva vizează curricula „transdisciplinare”, „holiste”, „integrate”, „totale” etc. dacă nu idealul Kalokagathiei și al „omului desăvârșit” sub porunca socratică meléte thanatou? Este curios că gândirea postmodernă nu și-a „înfipt” rădăcinile în această rodnică glie din care s-a zămislit întreaga civilizație euroatlantică. Probabil că au existat două cauze. Prima a fost raționalismul funciar al vechilor eleni, repudiat de gândirea postmodernă. Apoi, aspirația acestora către erudiție, care, odată cu multiplicarea explozivă a cunoașterii în secolul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ziua și noaptea și sunt plini de zbucium cu mult mai mult decât acelea. Or, să trezească și să potolească acest fel de dureri meșteșugul meu poate să o facă. Pe unii însă, care nu îmi par a fi cumva rodnici - și pentru că știu că nu au nici o nevoie de mine - cu dragă inimă îi pețesc pentru alții și - să nu spun vreo blasfemie - ghicesc foarte bine pe cei din a căror tovărășie ar trage foloase... (150a-151b). 3.3. Theaitetos - omul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Aveau în vedere faptul că termenul curriculum este o metaforă și desemnează deci o artă, și nu o știință. Confuzia dintre „artă” ca meșteșug (techné) și „artă” ca producere a frumosului (poesis) este evidentă; dar această confuzie s-a dovedit rodnică prin faptul că a focalizat atenția pedagogilor americani în direcția artelor și a educației estetice propriu-zise. Ideile lor nu au fost însă agreate prea ușor. S-a crezut că artele reprezintă un lux inutil și nu prea au ce căuta
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
catolicismul și-au pus amprenta asupra mersului educației și al școlilor. Simbiozele biserică-școală și religie-educație au apărut odată cu sosirea primilor coloniști pe teritoriul nord-american și au continuat neîntrerupt până la jumătatea secolului XX. Pedagogia teologică nu studiază admirabila istorie a acestei rodnice înlănțuiri spirituale - dimpotrivă: pedagogia teologică este un shift înlăuntrul gândirii și practicii teologico-educaționale. Ea dezvoltă un nou mod de a gândi și a trăi religia, moralitatea creștină și educația religioasă. Valorile tradiționale ale creștinismului sunt reinterpretate, umanizate, modernizate etc. Dogmele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aceleași lucruri, comunică în același limbaj de specialitate, urmăresc aceleași scopuri. Nu urmăresc să se ucidă unul pe celălalt, dar nu se vor împăca niciodată printr-o îmbrățișare romantică. Împăcarea va surveni numai dacă dialogul este fructuos, dacă înfruntarea este rodnică. Recunoaștem aici, cu ușurință, mecanismul dialectic hegelian: Mugurul dispare în apariția florii și s-ar putea spune că el este infirmat de către aceasta; la fel, floarea este arătată ca fiind falsa existență a plantei și fructul trece în locul florii ca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vederii» fenomenologice: ea cerea abandonarea utilizării neexersate a unor cunoștințe filosofice laolaltă cu renunțarea la a apela la autoritatea marilor gânditori. Dar eu mă puteam despărți cu atât mai puțin de Aristotel și de ceilalți gânditori greci cu cât mai rodnică mi se arăta familiaritatea crescândă cu vederea fenomenologică pentru interpretarea scrierilor aristotelice. Firește, nu mi s-a relevat dintr-odată ce urmări hotărâtoare avea să aibă reînnoita concentrare asupra lui Aristotel. Exersând eu însumi, predând și învățând în preajma lui Husserl vederea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-l recitești cu grijă dintr-o altă perspectivă. Chiar numele și-l trage omul de la această damnare. Suntem specia Homo humanus. Adică ne-am născut din humus și trebuie să ne reîntoarcem în humus-ul inițial. Acest nostos odiseic, întotdeauna rodnic și răspânditor de sens, pare să fi fost mereu norocos pentru omul derutat. Dar la care origini să ne întoarcem? La cele ale epocii moderne? La cele ale întregii civilizații euroatlantice? Vom avea surpriza să vedem că oricare dintre ele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]