681 matches
-
de făgete și rășinoase, iar peste 1.000 de metri altitudine domină molidul ("Picea"). Sus, pe platou, întâlnim jnepeni ("Pinus mugo"), ienuperi ("Juniperus communis") și tufe de afini ("Vaccinium myrtillus"), merișori și întinse pajiști subalpine primare și secundare alcătuite din rogoz alpin ("Carex"), părușcă, toporișcă, rugină ("Juncus effusus") și ienupăr pitic. Componenta floristică este caracterizată de gențiana-cupa, strugurii ursului, sângele voinicului, sânzienele, brândușa de toamnă, ghiocelul. În zona Fântânele s-au dezvoltat crângurile, deși solurile sunt brun acide sărace și cu
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
lunii decembrie, ținând până în luna martie. Umiditatea medie e aerului este de 6,5 la sută. Flora este una caracteristică silvostepei, cu specii de stejar, arțar, carpen, frasin, salcâm și vegetație ierboasă formată din pirul gros, păiuș, coada șoricelului, colilia, rogoz, coada vulpii, trestie. La granița dintre satul Boteni și comuna Suatu se află o rezervație botanică de 4 hectare, unde se găsesc specii pontico-mediteraneene, xerofilo-pontice, ș.a. În rezervație crește și Cocoșul lui Peterfi (Astragalus peterfi), plantă pe cale de dispariție în
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
fi întâlnite ulmul, plopul, salcâmul, mesteacănul, bradul și frasinul. Apare frecvent fenomenul de eroziune, fapt pentru care s-a recurs la împăduriri -plantații de pin. Vegetația de luncă apare de-a lungul văilor Feneșului și Someșului: sălcii, arini, trestie, papură, rogoz. Între Valea Popii și Luna de Sus a fost descoperită în 28 mai 1939 de către botanistul Nyárády Antal, un exemplar unicat de Hieracium X auriculoides Lang. var. lapathum Nyar, plantă erbacee cu flori galbene-purpurii și cu frunze mici, acoperite cu
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
salcâmul sub aceleași aspecte că și la lunca.<br> Vegetația ierboasa este alcătuită din: pir, costrei, loboda, știr, limbarița, stânjenel, coada vulpii și alte multe ierburi. <br> În zona de lunca unde este umiditate mai mare se întâlnesc trestia, paura, rogozul, pătlagina,etc. Pe suprafața zonei de lunca de la Sud la Nord vegetația ierboasa ( trestia, papura, rogozul) cuprinde circa 35 - 40 Ha. Această vegetație pe timpul rece și primăvară de vreme fiind uscată prezintă un mare pericol de izbucnire a incendiilor cu
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
loboda, știr, limbarița, stânjenel, coada vulpii și alte multe ierburi. <br> În zona de lunca unde este umiditate mai mare se întâlnesc trestia, paura, rogozul, pătlagina,etc. Pe suprafața zonei de lunca de la Sud la Nord vegetația ierboasa ( trestia, papura, rogozul) cuprinde circa 35 - 40 Ha. Această vegetație pe timpul rece și primăvară de vreme fiind uscată prezintă un mare pericol de izbucnire a incendiilor cu vegetație uscată. Fauna este o fauna de câmpie și numai o mică parte întâlnim o fauna
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
ambele maluri, în cursul superior și pe multe sectoare din aval devine îngustă (50-100 m.), uscată, cu vegetație de pajiște, constituită din argile nisipoase. În cursul mediu albia este lată (1,0-1,3 km), predominant înmlăștinită, acoperită cu trestie și rogoz, între satele Mălăiești și Brăviceni prezintă o mlaștină desecată tipică. Suprafața luncii constituită din roci argilo-nisipoase nu este netedă, fiind întretăiată de mulți afluenți, starițe și heleșteie. În perioada apelor mari de primăvară și a viiturilor pluviale este acoperită de
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
ca urmare a stâmtorii de versanții abrupți ai văii. Albia este puțin șerpuitoare, până la s. Ordășei neramificată; în aval de orașul Orhei se întâlnesc insule de dimensiuni destul de mari amplasate la fiecare 1-5 km, fiind înmlăștinite, acoperite cu stuh și rogoz. De la izvor până la orașul Bălți lățimea râului este de 3-6 m, adâncimea de 0,1-0,5 m, în aval de oraș crește brusc de la 20-60 m până la 200 m la 0,5 km în aval de s. Isacova, iar în
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
în locuri mai adânci - 1,0-2,5 m, lângă satul Ștefănești - 3,5 m. În cursul superior, până la satul Putinești și într-un șir de locuri din cursul inferior al râului, albia este complet acoperită cu vegetație de stuf și rogoz, în restul cursului vegetația se întâlnește doar la maluri. Patul albiei este neregulat, mâlos, la repezișuri și în cursul inferior al râului cu prundiș și nisip, deseori pietros. Malurile sunt abrupte având înălțimea de 0,5-1,0 m, în multe
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
de o bogată vegetație acvatică. Flora este reprezentată de plante subacvatice (limba apei "Potamogeton pectinatus", moțul "Potamogeton perfoliatus", penița apei "Myriophyllum spicatum", "Ruppia spiralis") - în principal în partea de nord și de-a lungul malurilor și semiacvatice (stuful "Phragmites australis", rogozul "Bolboschoenus maritimus", papura cu frunză îngustă "Typha angustifolia"). Pe malurile limanului își fac cuiburi păsările migratoare, care vin aici pentru reproducere și năpârlire. Aproximativ 25.000 păsări cuibăresc aici, numărul lor ajungând până la 100.000 de indivizi în sezonul de
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
alsinifolium"), sisinel de munte ("Pulsatilla alba"), crin de pădure ("Lilium carniolicum ssp. jankae"), credei de munte ("Luzula sudetica"), crușățea ("Barbarea vulgaris"), ghințură punctată ("Gentiana punctata"), pătlăgină ("Plantago gentianoides"), mac de munte ("Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stephani"), darie de munte ("Pedicularis baumgartenii"), rogozuri (din speciile: "Juncus filiformis, Carex pauciflora, Carex rostrata, Carex echinata, Carex dacica"). Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
marginea noilor obiceiuri ale babacilor, însă după terminarea liceului ea decide să se mute la parter cu două fete Adina și Roxana cu care începe o relație strânsă de prietenie între ele pentru multă vreme. Mimi este interpretată de Dana Rogoz. Personajul e interpretat de Dana Rogoz.În serial Suzana Curcă pleacă în America pentru a deveni star de cinema așa a dispărut din serial.Mimi s-a mutat în apartamentul fetelor (Roxana și Adina) după plecarea mamei ei.Mimi era
La bloc () [Corola-website/Science/302481_a_303810]
-
după terminarea liceului ea decide să se mute la parter cu două fete Adina și Roxana cu care începe o relație strânsă de prietenie între ele pentru multă vreme. Mimi este interpretată de Dana Rogoz. Personajul e interpretat de Dana Rogoz.În serial Suzana Curcă pleacă în America pentru a deveni star de cinema așa a dispărut din serial.Mimi s-a mutat în apartamentul fetelor (Roxana și Adina) după plecarea mamei ei.Mimi era genul de fată fără viitor dar
La bloc () [Corola-website/Science/302481_a_303810]
-
a fost cu Bobby care o iubea în secret până când au trecut la lucruri mai serioase,dar nimeni nu știe ce s-a întâmplat după pentru ca Mimi a ieșit din serial chiar în episodul în care au făcut dragoste. Dana Rogoz, La bloc ROXANA este una dintre prietenele lui Mimi ea este din Călărași, dar a venit la București pentru a-și termina studiile. Roxana este interpretată de Tili Niculae. ADINA este a doua dintre prietenele lui Mimi și ea este
La bloc () [Corola-website/Science/302481_a_303810]
-
o vârstă estimata la circa 100 de ani. Pietrele Albe sunt cunoscute și prin flora lor deosebită. Aici se găsesc argințica ("Dryas octopetala"), piciorul cocoșului ("Ranunculus oreophilus"), vătămătoarea de munte ("Anthyllis alpestris"), ochincelele ("Gentiana clusii"), fierea pământului ("Gentiana utriculosa") și rogozul ("Carex rupestris"). În anul 1970, I. Resmeriță a publicat cartea ' Flora, vegetația și potențialul productiv pe masivul Vlădeasa', la editura Academiei, București. În conspectul vegetației sunt surprinse asociații din 14 clase de vegetație, aspecte de dinamică a vegetației precum și experiențe
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
județelor în 1950 au fost desființate și plășile ca unități administrative. Plasa Lăpuș cuprindea 32 de comune, dintre care cele cu peste 1.000 de locuitori se numărau: Băiuț (1.065), Groși (1.803), Lăpuș (3.016), Libotin (1.176), Rogoz (1.055), Rohia (1.060), Suciu de Sus (1.894), Suciu de Jos (1.272), Târgu Lăpuș (2.378), Ungureni (1.577). Conform datelor recensământului din 1930, plasa Lăpuș avea 28.337 de locuitori, dintre care 84,3% români, 9
Plasa Lăpuș, județul Someș () [Corola-website/Science/304530_a_305859]
-
podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea" - specie protejată), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau iarbă-neagră ("Calluna vulgaris"). Gramineele sunt prezente cu specii de: rogoz ("Carex acutiformis"), firuța ("Poa pratensis"), șuvar de munte ("Poa trivalis"), scradă ("Festuca drimeja"), mălaiul cucului ("Luzula campestris") sau horști ("Luzula sylvatica"). În pădurile de fag și gorun, în lizierele acestora și în tufărișurile de mesteacăn sunt întâlnite (începând cu mijlocul
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
fragul, afinul, „coacăzul” (pomușorul), murul și zmeurul, iar din categoria plantelor otrăvitoare: spânzul, steregoaia, mătrăguna, ghințura, omeagul și lipanul. Pe malul pâraielor limpezi și umbroase din păduri, cresc în voie plante iubitoare de umezeală precum: „podbealul” (podbal), săpunarița, calcea, brusturul, rogozul, pipirigul, „izma-broaștii”, gingașa „nu-mă-uita”, asociate sau nu cu feriga. În fânețele din preajma pădurii, predomină „ierburile” (gramineele), cum sunt: timoftica, meișorul, păiușul „tremuricea” (Briza media) și „păru porcului”. Dintre plantele cu flori se cuvin a fi amintite: trifoiul sălbatic, „lipitoarea” ("Viscaria
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
cicoarea, cocoșeii, știrul, loboda, „purecii” (turița), pălămida, volbura, mohorul, costreiul, pirul, ceapa ciorii, laptele câinelui, susaiul, „iarba scumpă” (colilia) și cânechioara. Specifice pentru lunca Oltului sunt: macul, iarba lui tati ("Pulmonaria augustifolia"), codâia, lintița, inărița, crinul de baltă (stânjenelul galben), rogozul, trestia și papura. Pe marginea drumului, la adăpostul gardurilor și prin locurile virane, cresc: scaiul, troscățelul, ciumăfaia, laurul, bozul, păpălăul, măselarița, cucuta, limba oii și „lugerul” ("Rumex acetosa"), ale cărui frunze sunt căutate de copii, pentru gustul lor acrișor. "Prin
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
Albac (în trecut numită "Râul Mare", în ) este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Albac (reședința), Bărăști, Budăiești, Cionești, Costești, Dealu Lămășoi, Deve, După Pleșe, Fața, Pleșești, Potionci, Rogoz, Roșești, Rusești, Sohodol și Tamborești. Are în componența sa 16 sate și se întinde pe o suprafață de ha. Satul reședință de comună Albac, este situat pe Valea Arieșului Mare, pe drumul național DN75, la 17 km de Câmpeni. Atestat
Comuna Albac, Alba () [Corola-website/Science/310085_a_311414]
-
inversiunilor de temperatură, pădurile de molid se situează uneori sub pădurile de fag, așa cum este cazul în Bârlești și Negrileasa. În porțiunile de lunci de pe malul Văii Mogoșului, găsim o vegetație specifică locurilor bogate în umezeală, formată din specii ca: rogoz, coada calului, pipirig, izma, piciorul cocoșului etc. Din rândul vegetației lemnoase găsim: salcia alba, răchita, arinul și plopul. În general vegetația comunei este încadrată organic în flora Munților Apuseni întâlnindu-se speciile specifice acestei zone din țara noastră. Peisajul (valori
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
Carpinus betulus), frasin (Fraxinus), plop ( Populus), jugastru (Acer campestre) și altele. Pajiștile întâlnite la pășuni și fânețe au plante caracteristice precum păiușul (Festuca porcii), obsiga (Bromus tectorium), firuța bulboasă (Poa bulbosa), ghizdeiul ( Lotus corniculatus), iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Este evident impactul omului în acest areal, deoarece a desființat aproape total arealul silvostepei, cat și cel al pădurii, înlocuindul cu culturi. Au rămas doar câteva petice de stepă secundară sau pâlcuri de pădure. Fauna nu este
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
luncilor râurilor este alcătuită din salcie, răchită, plop, iar malurile Sechereșei și Sforașei sunt întărite prin plantații de salcâmi. Pajiștile întâlnite la pășuni și fânețe au plante caracteristice precum păiușul, obsiga, firuța bulboasă, ghizdeiul, iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul verde, lăcusta călătoare, gândacul de colorado ( care provoacă pagube culturilor de cartofi), cărăbușul de mai, rădașca
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
mare parte a teritoriul a fost valorificată, însă pe versantul drept al râului Răuțel se întâlnește vegetația de pajiști și au fost plantate fâșii silvice. Arboretul este reprezentat de arțar american, salcâm, plop, ulm etc. În luncile inundabile sunt răspândite rogozul, stufului, pipirigul etc. În satul Răuțel sunt amplasate 6 situri arheologice, inclusiv: 2 movile funerare 2 așezări Sântana de Mureș-Cernjachov și 2 mezolitice. Cele mai vechi mărturii ale existenței oamenilor pe teritoriul satului sunt cele două stațiuni mezolitice (mileniile VII
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
se întâlnesc coada iepurelui, fânețe cu caracter mezohigrofil, trestiișuri și cenoze care adăpostesc jimla. "Rezervațiile cu ochiuri de vegetație stepică", prezente pe versanții însoriți ai Muntelui Tâmpa și ai dealului Lempeș, păstrează o floră dintr-o perioadă xerotermă (d. ex. rogozul pitic), precum și câteva endemisme. De asemenea, Rezervația naturală Tâmpa protejează și o serie de specii de animale și insecte. Ocrotite mai sunt și bălțile de lângă Rotbav, în care se găsesc plante formate din relictul terțiar Stratiotes aloides. Țara Bârsei, împreună cu
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
fată, care o vreme a cochetat și ea cu literatura de anticipație. George Anania a decedat în noaptea de 5 spre 6 aprilie 2013. A început să scrie în jurul vârstei de 16 ani și, la puțină vreme după aceea, Adrian Rogoz i-a făcut cunoștință cu Romulus Bărbulescu. Astfel a luat naștere cel mai de succes cuplu de autori SF români, care avea să fie recompensat cu Marele premiu pentru întreaga activitate literară la Eurocon-ul desfășurat la Fayence, Franța, în anul
George Anania () [Corola-website/Science/304771_a_306100]