601 matches
-
eu: români care sunt de două ori români, așa cum spuneam, fără a greși, în declarația mea politică. Sunt români pentru că vin în fiecare an acasă, pentru că pun temelie de casă, pentru că deschid grădini pe care cultivă dragostea de neam. Sunt români pentru că ne reprezintă cu cinste acolo, pentru că acolo muncesc cu gândul acasă. Sunt români pentru că, uluitor, cunosc poate mai bine decât noi realitățile românești. Numai cine nu a stat în străinătate nu știe cât de greu este să locuiești în
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
declarația mea politică. Sunt români pentru că vin în fiecare an acasă, pentru că pun temelie de casă, pentru că deschid grădini pe care cultivă dragostea de neam. Sunt români pentru că ne reprezintă cu cinste acolo, pentru că acolo muncesc cu gândul acasă. Sunt români pentru că, uluitor, cunosc poate mai bine decât noi realitățile românești. Numai cine nu a stat în străinătate nu știe cât de greu este să locuiești în două spații. Concetățenii noștri de ieri au dovedit această forță teribilă de a gândi
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
o particularitate unică la un neam fără conștiință istorică. Francezul este francez, precum piatra piatră; el este francez, fără să știe. Și chiar dacă știe, nu-i folosește și nu-i ajută la nimic. Noi știm în fiecare clipă că sîntem români și ne explicăm toate gesturile și reacțiunile prin condiția noastră particulară. Când, în tot ce facem, plesnesc pseudomorfozele istoriei noastre, simțim o rară voluptate să ne mărturisim dezastrului specific: "Numai în România era posibil", "ce să te aștepți de la o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
să fugim ,,skoree”. Probabil atunci ne-ar fi secerat cu rafale de mitralieră. Curajul de a sta față în față cu ei, cred, ne-a salvat viața mie și celor 2 însoțitori. Am stat pe gânduri dacă să consider Transnistria românească o altă țară. Dar tot așa am considerat-o, pentru că și acest ținut e „o țară” dar mult prea săracă, mult prea neînsemnată și îndelung comunizată. Smirnov nu mai e la putere azi, iar negustorii moldoveni vând baionete și alte
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
În mijlocul Bărăganului de patru labe neaoșe (acestea daco-romane!) și să strige că-i doare? - ce, parcă numai pe ei Îi doare lovitura de ciomag ori de gârbaci?, pe toți ne doare, dar nu mai facem atâta caz - apoi noi suntem Români, măi frate: rezistenți, nu există alt neam care să reziste mai mult și mai tăcut și mai cuminte, la... ce-o fi - apoi povestea cu apa care trece, pietrele... român... O să vedem noi, peste veacuri, ce mai rămâne din cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
embarassing, dar are nevoie de 3 lire să-și ia bilet până nu știu unde și la gară nu-i acceptă cartea de credit. I-am dat 4, cu un zâmbet pe față cât Marea Caspică, fără să-i spunem că suntem români, că n-ar mai fi avut nici un haz întâmplarea. » Nu plouă. Adică nu tot timpul. Am prins 3 zile senine una după alta. În rest înnorat, dar nu plouă. Oricum au standuri cu umbrele gratis dacă-ți cumperi un ziar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
își citea poemele, sărea peste unele cuvinte. Ce păcat că îmbătrânim. Robert Browning spunea cândva: "Îmbătrânește alături de mine / e cel mai bine, totuși, să fii". V.P.: Pentru a vă pune următoarea întrebare, voi aminti de doi mari regizori de teatru români: Andrei Șerban (a emigrat în SUA, în 1969) și Lucian Pintilie (din 1988, s-a aflat în SUA). Ultimul a pus în scenă la Arena Stage, din Washington, Livada cu vișini de Cehov. Vă place teatrul, Stanley H. Barkan? V-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de rând, agricultori, trecuți prin malaxoarele războiului și ale terorii staliniste, prin colectivizarea forțată. Obișnuiți cu greutățile și având un suflet ales, ei ne-au educat pe noi, cei cinci copii ai lor, în spiritul dragostei de tot ce-i românesc, ne-au făcut să înțelegem încă de mici cine suntem, care ne sunt rădăcinile. Tata făcuse patru ani de război ca soldat în Armata Română (și "tovarășii", bineînțeles, știau bine acest lucru, "monitorizându-l" pe tata pe tot parcursul vieții sale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
are ca intradiscursuri discursul de mărturisire spovedanie și pe cel de apărare constrângere; discursul justificativ al măsurilor administrativ-sociale, susținut de măsurile administrativ-organizatorice luate de BOR Plecând de la declarația Patriarhului Teoctist făcută în deschiderea Ședinței lucrărilor primului Sinod al Bisericii Ortodoxe Românea, în care spunea că "în ultimii trei ani a stat ca un străin în Palatul Patriarhal", Lelia Munteanu, reputat jurnalist, a realizat prima convorbire cu întâi stătătorul BOR; publicată în primele două pagini ale cotidianului Adevărul din ziua de joi
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
deosebit de sensibilă a vaginului, în cazul femeilor, a scrotului și a anusului, în cazul bărbaților” (51, pp. 335-336 și 342). Interesant este faptul că în imaginarul colectiv vest-central- -european vehiculul aerian uzual al vrăjitoarelor este mătura, pe când în cultura folclorică românească vrăjitoarele (strigoaiele) zboară călare pe melițe sau pe limbi de melițe : „Strigoii ieșeau pe la răscruci, pe la miezul nopții, călare pe melițoi” (220, p. 187). Or, această unealtă de lemn, foarte obișnuită în gospodăria tradi- țională românească, este impregnată în mod
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai 2005 („Literatura și Arta”,14 iulie 2005, Chișinău,”Ginta Latină”, Iași) La Iași se află o familie cu totul și cu totul deosebită, familia prof. Ioan Alexa. Dumnealui are 96 de ani, iar soția dumnealui, 95 de ani. Sunt români refugiați la Iași din Cernăuți, pământ românesc răpit în 1940. Profesorul Ioan Alexa și fiica domniei sale, doamna Elvira Opran, stabilită în California, SUA, sunt români cu suflete mari. Ei au înțeles durerile cumplite ale neamului românesc din Basarabia și Bucovina
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
de metrii de mijlocul de transport. Așa au înțeles autoritățile să-l respecte, să-l protejeze pe românul bolnav de inimă într-o margine de oraș și în condițiile mai sus arătate. Așa se respectă la Chișinău tot ce-i românesc de valoare. Sărmanii băștinași, românii adică, au pensiile cele mai mizerabile, locurile de muncă cel mai prost plătite. Privilegii au doar rusofonii și sligoii acestora... Am aflat de moartea domnului Vadim Pirogan în dimineața zilei de 17 ianuarie 2007. am
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
oraș am găsit o populație înfometată, canalizarea era spartă... Îi așteptau pe englezi și pe americani. Rușii intraseră cu o lună înainte în oraș. Când ne-au văzut, ne-au confundat după uniformă cu englezii. Le-am spus că suntem români. Da, într-adevăr ne-au răspuns sunteți primele figuri simpatice". Și, pe urmă, când ne-am oprit să mâncăm (luasem cu noi în camionul militar pâine, carne friptă), vienezii ne-au înconjurat și au început să cerșească! Oameni bine îmbrăcați
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
armatei ruse, au trecut două linii de tranșeie și n-au fost oprite decât la linia a treia, unde se aflau regimentele gardei imperiale. Dar aceasta era diversiunea, căci Osman-pașa, luând altă direcție, a voit să treacă pe unde țineau românii tranșeiele. Și aci a fost rănit și prins. Sufletul omenesc are ciudate manifestări și complexe complicații. Deși românii se băteau contra turcilor și aveau de tovarăși pe ruși, totuși toate simpatiile populare mergeau către turci. Prizonierii turci aduși în București
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
mai vârtos când plecarea este o fugă sub nasul unei autorități pentru care vigilența e cuvântul de ordine, iar delațiunea o obligație cetățenească, nerespectarea căreia se pedepsește prin lege. într-o istorie de lacrimi, în puține rânduri au dus-o românii atât de rău încât să-și părăsească satele și târgurile, unde arsura birurilor și exacțiunile cotropitorilor făceau traiul de nesuportat. Mai pe urmă, siliștele se repopulau, viața își relua drepturile, în mai strâmte sau mai largi limite. Cei care astăzi
Libertatea - preț și folosință by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9027_a_10352]
-
În schimb rămân în transă citind Țara de dincolo de negură și în general toate povestirile în care omul apare singur în mijlocul naturii, ca ființă umilă, sau cu pușca în mână, la vânătoare sau la pescuit... Sadoveanu îndeamnă să punem scriitorilor români întrebarea: ce este omul? Cum răspund ei la această întrebare? Omul e o ființă însetată de iubire și nemurire. Sfârșitul său e totdeauna tragic. Ne vine acest răspuns gîndindu-ne la Eminescu. Omul e un comediant al prostiei, când nu e
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
fustei alți doi blestema și plângea în gura mare: “Mi-au luat hoții pâinița de gura copchiilor. Ce mă fac eu acum? Unde să caut pâinea? V-am așteptat cum așteaptă orbul lumina, să veniți cât mai repede că sîntem români ca și voi, avem același sânge dar voi, în loc să ne ocrotiți veniți și ne jefuiți și vă bateți joc de noi! Cine mi-a luat pâinea de pe masă și rochițele de pe perete să nu-i mai dea Dumnezeu să se
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
pregătit ceva bun de mâncare. S-a făcut, exclamă toți bucuroși că merg la Leontina. Cum este viața în America? este curios Gelu. Dacă muncești și ai avut norocul să întreprinzi ceva, ți-a pus Dumnezeu mâinile în cap. Sunt români care s-au realizat pornind de jos. De Cecilia mai știi ceva? — Stați bine pe scaune să nu cădeți. M-am întâlnit cu ea în aeroportul din Frankfurt unde am făcut escală. —Oaa! sare în sus de bucurie Leontina, bătând
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
de a canoniza un număr mare de sfinți autohtoni care nu figurau în Sinaxarul Bisericii Ortodoxe. Printre acești sfinți s-a numărat și Sfânta Vineri. Și totuși dintre toți sfinții mucenici, martiri și cuvioși ai Sinaxarului de ce au ales o românii tocmai pe Cuvioasa Parascheva? Originea ei tracă este singura legătura etnică între ea și poporul român. Minunile Sfintei Cuvioase Parascheva au impresionat puternic un popor a cărui mentalitate și civilizație poartă sigiliul unei spiritualități complexe ale cărei coordonate sunt proiecții
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
Adresă, către Nicanor, un strigăt cazon, ca de plutonier major: Adu-o pe Kalia lui Gigel! Kalia, o țigancă de la bordeie, cu un nas nobiliar și un obraz, ca un bănuț de aramă pe care Gigel, ciobanul, înainte de a o români cu cununie, o zdrobise cu pumnii, ca pe hoții de gâște, fiindcă după o hârjoană, de numai o seară, printre tufele de cătină albă, îl anunțase că rămăsese groasă și necinstită veni în trap, în urma tânguirilor lui Nicanor Galan. Kalia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ca o pungă de aurolac. Pe vapor erau cinci mese lungi, pline de bucate alese, adică de mezeluri și chifteluțe cu tricolorul înfipt în ele. La prora, o orchestră de lăutari unu’ și unu’ a dat semnalu’ la „Noi suntem români!”. Toată lumea s-a ridicat în picioare și a cântat cu orchestra. Adi se așezase cu PD-ul la o masă la soare. Eu, aleatoriu la umbră cu niscai liberali, ecologiști și cu toașu V., plus nevestele aferente. N-am putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
a și ieșit la pensie. L-am văzut peste ani, din ce în ce mai obosit și mai palid... Era puțin necăjit pe mine că n-am îmbrățișat matematica pentru care, socotea el, aș fi avut oarece înzestrare... „Româna o știm cu toții... doar suntem români!” Am trăit alături de el clipele nostalgice ale despărțirii de școală... Mă gândeam atunci cum va putea un astfel de om să se obișnuiască cu ideea de a trăi departe de ea. Imposibil! Și, într-adevăr, n-a trăit! La scurtă
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Loredana Ţară () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_583]
-
târziu, că sunt sadic! Așa este, poți numi și sadism această lipsă de omenie, duritate și Încredere În forțele proprii, toate studiate și inoculate numai și numai pentru asigurarea superiorității legilor socialiste, a bunurilor, oamenilor și a valorilor de stat românești! În primul rând apărăm siguranța statului și a valorilor sale, umane, materiale și spirituale! Dacă mă port așa este pentru că vreau să te studiez până la aflarea adevărului. Vom merge până În pânzele albe! Nici nu știi ce te așteaptă și nici
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
trecut repede <victor37>: la Varna nu ne aștepta nimeni <victor37>: toți ceilalți: finlandezi, suedezi, nemți... așteptați de trasnlatori, și-au încărcat bagajele în autobuze și au plecat <victor37>: numai noi am ramas pe peron, cu papornița la picioare. Parcă eram români <maria>: lol, chiar așa? <victor37>: ne-am carat bagajele în fața gării. S- a oprit unul, se plimbă cu nevasta și i s-a făcut milă de noi <victor37>: lucrător la Balkantour. A dat telefoane... <maria>: unde erau toți? <victor37>: era
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
la serviciu, să-i pună să stea la coadă în magazine goale, în mână cu plasele goale, și să devină cu toții atei fără niciun dumnezeu. Dar partea proastă e că toți acei copii născuți pe teritoriu românesc și deveniți (totuși) români trup și suflet au început și ei să suporte greu accentul rusesc al mamelor lor basarabence. Drept urmare, mamele lor au fost puse în situația neplăcută să-i vadă foarte mult timp plecați de-acasă, ba chiar să înceapă la un
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]