1,376 matches
-
muncește liber. Acum înțelegem că doar conceptul personalității energetice în înțelesul de "profesionist de vocație" are caracter normativ (de model). Și în legătură cu această accepțiune înțelegem și teoria educației a lui C. Rădulescu-Motru și "programul" național pe care îl schițează în Românismul... și în Etnicul... . Personalitatea energetică este ideal și realizare în același timp. Într-un fel, ea depășește personalitatea propriu-zisă ca sistem de aptitudini proprii unui gen de muncă și care folosește energia "profesională" pentru a crea bunuri. Personalitatea energetică este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prima ediție, 1927). (2) Editura Albatros, București, 2005 Ediție Constantin Schifirneț. RADULESCU-MOTRU, C., Vocația, factor hotărâtor în cultura popoarelor, (1) în vol. Personalismul energetic și alte scrieri (prima ediție, 1932). (2) Editura Albatros, București, 2005 Ediție Constantin Schifirneț. RADULESCU-MOTRU, C., Românismul catehismul unei noi spiritualități, Editura Științifică, București, 1992 (prima ediție, 1936). RADULESCU-MOTRU, C., Timp și destin, (1) Editura Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II", București, 1940. (2) Editura Minerva, București, 1998 Ediție Constantin Schifirneț. RADULESCU-MOTRU, C., Etnicul românesc
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
perioade În privința României, care Înfierau perioada proletcultistă cu exponenții lor externi sau din interiorul țării. Ne simțeam mândri de faptul că suntem români și că avem tăria să ne examinăm cu spirit autocritic! În fapt, regimul adora pornirile etnocentriste, Încuraja „românismul” și „patriotismul” prin contraponderea acestora la „internaționalismul proletar” ce fusese impus În deceniile anterioare prin filiera sovietică. Totodată, se Încerca o autolegitimare a prezentului pe baza evidențierii unor trăsături negative ale trecutului apropiat. „Negarea negației”, principiul hegelian reinterpretat În context
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
noi asupra lui Eminescu), Florin Mugur, Victor Felea, Ion Cruceană, George Munteanu, Radu G. Țeposu, Mihail Diaconescu, Gabriel Țepelea, Dan Laurențiu, Florin Mihăilescu. Revista conține, de asemenea, eseuri importante sub raport literar și documentar, cum sunt cele ce dezbat problema românismului: V. Voiculescu (inedit, Expresia sufletului nostru), Constantin Noica (Cuvinte împreună despre cultura românească). Începând cu numărul 2/1966 până în 1967, Tudor Arghezi publică aici câteva „bilete de papagal”, în cadrul unei rubrici ce poartă același titlu. A. cuprinde, de asemenea, traduceri
ARGES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285435_a_286764]
-
Moesia Superioară și cea Inferioară, Dacia Traiană și Panonia Inferior. Populația romanizată a fost strămutată în dreapta (sudul) Dunării, iar câtă a rămas pe loc, ori s-a contopit cu năvălitorii, ori s-a păstrat până la venirea românilor de peste Dunăre, iar românismul s-a dezvoltat numai în Peninsula Balcanică. El susținea că românii stabiliți în sud, după 275, au început să vină în nord, în secolul al VII-lea, după stabilirea slavilor în sudul Dunării ei au părasit Dacia, după moartea împăratului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un democrat convins și un adversar al exceselor de ordin politic și social, atitudini vizibile în colaborările sale de mai bine de un deceniu la „Adevărul literar și artistic”. Și-a afirmat, chiar într-un oficios al extremei drepte, „Cruciada românismului” (1935), principiile umanitariste și spiritul tolerant. Dorind să asigure o răspândire mai mare a literaturii române peste hotare, a înființat în 1938 o altă revistă, „Ronsard”. Romancier de vocație nu a fost B., cu toate că se considera autorul unor romane „de
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
N. Manzatti (Italia), Günther Reichenkron (Berlin), Aureliu Răuță (Madrid). La împlinirea a zece ani de existență (mai 1959), în cadrul așezământului a început să activeze și un Institut Român de Cercetări, ce și-a propus încă de la înființare să studieze poziția românismului în cadrul unei Europe libere și unite, valorile spirituale naționale ce pot constitui o contribuție universală la dezvoltarea unui umanism social, creștin și democratic, influențele reciproce între români și minoritățile conlocuitoare, între români și vecinii lor din spațiul sud-est european. Se
BIBLIOTECA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285730_a_287059]
-
cunoaște, dorul, solarul și nocturnul, tragicul. La scriitori din diferite perioade sunt analizate modalitatea de construire a epicului, tipologia personajelor, raporturile dintre tradiție și inovație, tehnica artistică și cunoaștere, dintre folclor și scrisul cult, dintre particular și universal, dintre balcanism, românism și europenism. Liniile sugerate de Personalitatea..., în capitolele corespunzătoare, sunt dezvoltate în monografiile dedicate operei eminesciene și sadoveniene. În primul caz, sunt urmărite „arhetipuri și metafore fundamentale”, în al doilea - „fascinația tiparelor originare”. De fiecare dată se identifică un strat
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
publice. [5 mai 1883] APOSTOL MĂRGĂRIT "Journal d'athenes " primește din Salonic știrea că Apostol Mărgărit e pus în temniță. Haina dare de seamă a organului grecesc e următoarea: Faimosul Apostol Mărgărit, care și-a câștigat o tristă notorietate speculând românismul, a fost adus în lanțuri din Monastir (Bitolia ) și a fost internat imediat în închisoarea guvernului. Cuvântul exact pentru care acest renegat al elenismului a fost arestat și întemnițat nu se știe încă. Se zice cu toate astea că el
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe care-o recomandăm tuturor macedoromânilor. Nu unirea cu România o vrea cineva, ci concordia deplină între albaneji, turci și macedoromâni, pentru a apăra patria lor tracică de apetiturile de cucerire din Atena. Foaia afirmă despre Apostol Mărgărit că speculează românismul. Daca Mărgărit ar fi grec, am crede-o. Am crede că face acolo ceea ce un C. A. Rosetti face aci, la noi: speculă cu toate ideile și cu toate sentimentele. Chiar numele etnic al poporului nostru e o marfă pentru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
spiritului comunitar în spațiul românesc / 237 1. Cuvântări deosebite / 237 2. Falansterul de la Scăieni / 238 3. Echilibrul antitezelor / 243 4. Pătura superpusă / 246 5. Formele în căutarea fondului / 250 6. Spre socialism via capitalism / 257 7. Dumitru Drăghicescu / 270 8. Românismul / 271 9. Mircea Vulcănescu / 275 10. Activismul cultural / 275 Capitolul XV. Imposibila comunitate? / 277 Bibliografie / 283 Introducere Ideea individului uman separat de semeni este o abstracție niciodată confirmată de experiență. Dacă acceptăm teoria conform căreia segmente distincte ale realității au
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu au întârziat să apară. Ca și la Golescu, regăsim și aici o listă cuprinzând o serie de personalități care ar fi capabile să sprijine această operă, să o traducă în realitate. Aceștia ar fi "profesorii de energie națională". 8. Românismul Devenirea noastră istorică era, în viziunea lui Rădulescu Motru, un proces ce implica două etape fundamentale și nu doar una, cum credeau mulți. Obținerea suveranității naționale era indispensabilă dar reprezenta numai jumătate din drum. Importanța ei reală era evidențiată prin
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
drum. Importanța ei reală era evidențiată prin aceea că trebuia să pregătească cea de-a doua etapă și anume cucerirea menirii istorice. Naționalismului i se cuveneau onorurile pentru îndeplinirea primei etape, în timp ce pentru împlinirea celei de-a doua era chemat Românismul. Desigur, în epocă au existat mai multe românisme, dar noi vom face referire aici doar la proiectul lui Rădulescu Motru. Ideologia românismului are două laturi esențiale. O primă latură este aceea a criticii aspectelor negative, activitatea Junimii și a lui
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
că trebuia să pregătească cea de-a doua etapă și anume cucerirea menirii istorice. Naționalismului i se cuveneau onorurile pentru îndeplinirea primei etape, în timp ce pentru împlinirea celei de-a doua era chemat Românismul. Desigur, în epocă au existat mai multe românisme, dar noi vom face referire aici doar la proiectul lui Rădulescu Motru. Ideologia românismului are două laturi esențiale. O primă latură este aceea a criticii aspectelor negative, activitatea Junimii și a lui Maiorescu pregătind-o într-un fel. Prima latură
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Naționalismului i se cuveneau onorurile pentru îndeplinirea primei etape, în timp ce pentru împlinirea celei de-a doua era chemat Românismul. Desigur, în epocă au existat mai multe românisme, dar noi vom face referire aici doar la proiectul lui Rădulescu Motru. Ideologia românismului are două laturi esențiale. O primă latură este aceea a criticii aspectelor negative, activitatea Junimii și a lui Maiorescu pregătind-o într-un fel. Prima latură o pregătește pe cea de-a doua, una constructivă, posibilă doar după primul război
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
afară. Venise însă timpul ca organismul social să expulzeze această boală, sarcina aparținând tinerei generații. Primul postulat al noii spiritualități era respectarea continuității. Continuarea instituțiilor tradiționale și în special a satului era crucială. Fără a cere întoarcerea la formele vechi, românismul solicită continuitate în contextul contemporaneității, în noi forme instituționale care totuși să asigure consolidarea spiritului de autonomie a satului. Plecând de la constatarea că statul român era unul burghez în condițiile absenței burgheziei române, iar școala formează funcționari pentru orașe pe când
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
totuși să asigure consolidarea spiritului de autonomie a satului. Plecând de la constatarea că statul român era unul burghez în condițiile absenței burgheziei române, iar școala formează funcționari pentru orașe pe când nevoia noastră ar fi fost de producători agricoli la sate, românismul trebuia să se ocupe mai întâi de reorganizarea statului și școlii. Urmând logica democratică a reprezentării majoritare, se observă hiatul dintre ceea ce stipula Constituția din 1923, respectiv situația marii majorități a populației țărănimea. Deși țăranii sunt cei ce delegă puterile
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
se realizează ceea ce ne stă în putere și nu ce se află în iluzii. Iar aceasta ar fi o nouă spiritualitate europeană. O orientare periculoasă, după cum s-a văzut, deoarece tocmai pe nesocotirea legilor s-au ridicat hitlerismul, fascismul, comunismul. Românismul reprezenta realismul social, empirismul, refuzând planurile preconcepute și împrumutate de aiurea pentru conducerea țării. Era în spiritul curentului ce afecta întreaga Europă. Răspunsurile specifice la imperativele momentului erau fascismul în Italia, rasismul hitlerist în Germania, sovietismul în Rusia și românismul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Românismul reprezenta realismul social, empirismul, refuzând planurile preconcepute și împrumutate de aiurea pentru conducerea țării. Era în spiritul curentului ce afecta întreaga Europă. Răspunsurile specifice la imperativele momentului erau fascismul în Italia, rasismul hitlerist în Germania, sovietismul în Rusia și românismul la noi. Dar orice încercare de asimilare cu rasismul, antisemitismul sau fascismul era considerată etichetare facilă. Deși dintre cele patru doar românismul nu era privit ca o dictatură, și celelalte ar fi avut o anumită întemeiere prin prisma menirii pe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Europă. Răspunsurile specifice la imperativele momentului erau fascismul în Italia, rasismul hitlerist în Germania, sovietismul în Rusia și românismul la noi. Dar orice încercare de asimilare cu rasismul, antisemitismul sau fascismul era considerată etichetare facilă. Deși dintre cele patru doar românismul nu era privit ca o dictatură, și celelalte ar fi avut o anumită întemeiere prin prisma menirii pe care căutau să o actualizeze în mod conștient. Credința lui Motru, derivată logic din însuși principiul răspunsului cultural specific unui anumit spațiu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
epocă. Deși subliniază că nu metodele revoluționare sau cele violente trebuie folosite de către "fiii" țărănimii, mișcarea trebuia să aibă la bază principii ferme și măsuri fără echivoc. Din această dilemă caută să scape numai prin iluzie. Cum imperativul momentului era românismul, iar acesta, inevitabil fiind, trebuia înfăptuit de cineva, iar cum numai fiii respectivi o pot face, atunci o vor face inevitabil. Chiar dacă nu știe cum se va petrece aceasta, știe că o vor face și arată că spera să fie
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în vederea statornicirii pământului și a neamului românesc, întărirea familiei și o selecționare a valorilor "dreaptă până la cruzime". Primele vizate erau școala și armata, alegere considerată atât de evidentă, încât nu era nevoie de nicio justificare. Una dintre multele piedici cărora românismul trebuia să le facă față era tendința conducătorilor de a-i forma prin școală pe cei de la țară, ca și cum ar fi niște burghezi cu capacități reduse. O școală centrată pe interesele țăranilor ar salva satul. Ar fi trebuit de fapt
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
școală pe cei de la țară, ca și cum ar fi niște burghezi cu capacități reduse. O școală centrată pe interesele țăranilor ar salva satul. Ar fi trebuit de fapt să le respecte spiritualitatea și interesele proprii, vehiculând conținuturi educaționale specifice dedicate. Afirmarea românismului trebuia să stopeze propaganda culturală făcută în sate de către cei de la oraș pentru că doar cei ce locuiesc în sate pot ridica satele. Satul nu trebuia să imite cultura orașelor, doar niște sate mai mari la noi, a căror cultură trebuie
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
utilizeze o metodologie didactică care să nu se sprijine pe individualismul prezent în școlile burgheze, care caută să formeze întreprinzători liberali. Luându-și propriile speranțe drept certitudini, potrivit "axiomelor" amintite mai sus, arăta că "învățătorul școalei de sat, botezat în Românism adevărat, nu poate să întârzie (...)" (Rădulescu-Motru, 1996: 138). Deși utopic, programul include și elemente realiste precum necesitatea realizării unor anchete în lumea satelor. Dar tot el le neagă, odată ce spune că aceste anchete nu ar face decât să confirme ideile
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de a educa în colectiv copiii pentru a "ajunge în mod natural la primele simțiri de cinste, de demnitate și de remușcare morală, aflându-se alături de semenii lor într-o experiență socială trăită, iar nu povestită" (Rădulescu-Motru, 1996: 141). Ideologia românismului includea și organizarea producției în mod cooperatist, pe sate, cu scopul de a ameliora situația celor care muncesc. Iar dreptul satelor este promovat fără să se ceară ceva împotriva orașelor. Muncitorul agricol, datorită limitelor câștigului ce-l poate obține, trebuia
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]