1,018 matches
-
are meritul de a fi prima cercetare exhaustivă a materialului de arhivă american, în ceea ce privește spațiul românesc. Apoi, ea întreprinde o radiografie completă a felului în care americanii au perceput politica externă românească în anii comunismului, cu referire specială la relațiile româno-americane. De interes neabătut sînt raporturile diplomatice și cele comerciale, în centru aflîndu-se mereu relațiile româno-americane în cadrul mai larg al relațiilor americano-sovietice. Dar cititorii vor putea urmări și politica unei Mari Puteri în timpul Războiului Rece. Nu în ultimul rînd, volumul de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
românesc. Apoi, ea întreprinde o radiografie completă a felului în care americanii au perceput politica externă românească în anii comunismului, cu referire specială la relațiile româno-americane. De interes neabătut sînt raporturile diplomatice și cele comerciale, în centru aflîndu-se mereu relațiile româno-americane în cadrul mai larg al relațiilor americano-sovietice. Dar cititorii vor putea urmări și politica unei Mari Puteri în timpul Războiului Rece. Nu în ultimul rînd, volumul de față este un util punct de plecare pentru o eventuală extindere a cercetării în arhivele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1982 a fost și șef al acestei catedre. A fost și este un membru marcant al Societății de Studii Românești din Statele Unite, fiind și președinte în exercițiu al ei, între 1994 și 1997. Este, de asemenea, membru activ al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe. Debutul și l-a consemnat în anul 1980, cu Masters of War, Makers of Peace/ Soldați și negociatori. În 1990 i-a apărut prima ediție a volumului care are acum o versiune românească. A publicat articole
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în Ungaria. VALERIU FLORIN DOBRINESCU și KURT W. TREPTOW Cuvînt înainte Mai întîi, cîteva cuvinte despre structura cărții. După o prezentare sumară a relațiilor între români și forțele aliate din perioada 1940-1947, cartea de față oferă o analiză a raporturilor româno-americane de după cel de-al II-lea Război Mondial, în contextul ce urmează. În funcție de documentația disponibilă, partea americană are în vedere, în primul rînd, perspectiva mai largă a comerțului dintre Est și Vest, care a fost la început îngrădit prin controlul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Stat amenințase Bucureștiul că va recurge la măsuri diplomatice, pentru a împiedica acest lucru 227. În februarie 1926, Statele Unite încheiaseră un acord comercial prin care îi acordau României "Clauza națiunii celei mai favorizate", ceea ce a determinat și îmbunătățirea relațiilor economice româno-americane. În momentul declanșării războiului, Statele Unite dețineau controlul producției petroliere românești în proporție de 13,8%228. Situația s-a schimbat radical în timpul războiului, cînd Germania a preluat controlul acestei industrii. Ca urmare, după ce sovieticii au intrat în România, în vara
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
petrolului. "Legea Petrolului" din 1942 asigura Sovrompetrolului un sfert din totalul noilor terenuri petrolifere, precum și o serie de avantaje privind impozitele și creditele 239. Tot Sovrompetrolului îi reveneau și nenumărate utilaje din companiile petroliere americane. În martie 1945, compania petrolieră Româno-Americană s-a plîns că sovieticii luaseră aproape 7.000 de tone de utilaje, adică 65% din rezerva totală de utilaje. În mai, sovieticii au confiscat o nouă cantitate de utilaje. La obiecțiile Departamentului de Stat, aceștia au asigurat din nou
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Washingtonul că nu au luat decît ceea ce considerau ei a fi un surplus de utilaje și acele instalații care fuseseră aduse în România de către germani, pe vremea ocupației naziste. Sovieticii susțineau că toate utilajele confiscate au însemne germane, că firma Româno-Americană nu le achitase și că acestea fuseseră destinate terenurilor petrolifere din Baku. Așadar, toate materialele cădeau sub incidența Articolului 7 din Armistițiu, fiind "captură de război". Departamentul de Stat a atras atenția sovieticilor că, în cazul nereturnării utilajelor, trebuie să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
utilajelor petroliere din România și-a susținut prima ședință pe 20 august 1945. Pînă pe 12 iunie 1947 aveau să se mai convoace încă opt ședințe. În centrul atenției s-a aflat problema proprietății utilajelor petroliere din România. Compania petrolieră Româno-Americană își estima pierderile de utilaje la aproximativ două milioane de dolari. Berry, deși considera această cifră puțin exagerată, era convins că firma avusese pierderi substanțiale 281. La a doua întrunire a Comisiei, de pe 29 august, americanii au demonstrat, cu probe, că
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Americana era proprietate americană și au adus cîteva dosare care dovedeau scoaterea utilajelor din țară. Ei au propus, de asemenea, ca sovieticii să pregătească liste asemănătoare, pentru a se identifica posesorii de drept ai materialelor confiscate. Utilajele aparțineau ori Companiei Româno-Americane ori germanilor, caz în care sovieticii erau pe deplin îndreptățiți să le ia în stăpînire ca pe o "captură" de război. A treia întrunire s-a dovedit a fi critică. Pe 6 septembrie, sovieticii le-au cerut americanilor să prezinte
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ca pe o "captură" de război. A treia întrunire s-a dovedit a fi critică. Pe 6 septembrie, sovieticii le-au cerut americanilor să prezinte o documentație amplă, în care să se precizeze numărul utilajelor petroliere aflate în proprietatea Companiei Româno-Americane pe 1 ianuarie 1942 și numărul, proveniența și plățile efectuate pentru aceste utilaje de către companie între 1 ianuarie 1942 și 1 octombrie 1944. Întrucît sovieticii considerau toate utilajele ca fiind proprietate germană, partea cea mai dificilă, aceea de a justifica
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
numărul, proveniența și plățile efectuate pentru aceste utilaje de către companie între 1 ianuarie 1942 și 1 octombrie 1944. Întrucît sovieticii considerau toate utilajele ca fiind proprietate germană, partea cea mai dificilă, aceea de a justifica dreptul de proprietate revenea Companiei Româno-Americane. Aceasta însemna că sovieticii nu trebuiau să prezinte nici un fel de documentație. La următoarele patru ședințe, discuțiile s-au axat pe eforturile întreprinse de americani pentru a-i determina pe sovietici să întocmească liste cu acele articole pe care le
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lumi bipolare, prin confruntarea celor "două tabere", pe care o ținuse în octombrie 1947. Prin această bifurcare, România își pierdea identitatea ca națiune independentă și devenea parte integrantă a "taberei" sovietice. Prin urmare, nu se puteau emite directive pentru relațiile româno-americane înainte ca CSN să-i trimită președintelui recomandările privind raporturile între America și Europa de Est, iar aceasta s-a petrecut abia în decembrie 1949. Principala cauză a întîrzierii a fost aceea că politica adoptată de SUA pentru Europa de Est pornea de la politica
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de o "echilibrare de avantaj"464. Marea Britanie putea deci să-și păstreze cursele pentru Praga și Varșovia, iar celelalte state vest-europene puteau încheia acorduri reciproce cu țările-satelit, inclusiv cu România. Navigația liberă pe Dunăre O altă problemă care afecta relațiile româno-americane era navigația pe Dunăre. La terminarea războiului, sovieticii controlau Dunărea de la Linz, din Austria, pînă la Marea Neagră. Statele Unite voiau să încheie o convenție prin care să asigure un comerț liber pe Dunăre, reducînd astfel "dominația politico- economică sovietică asupra regiunii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
evenimente se petreceau în secret pentru că erau ilegale, contraveneau demersurilor occidentale pentru libertatea comerțului și constituiau o provocare la revanșă pentru Europa de Est, o măsură care ar fi stingherit reconstrucția economică a Europei Occidentale 546. Restricțiile pentru export și relațiile economice româno-americane Relațiile economice româno-americane reflectau eforturile Washingtonului în direcția elaborării unei politici de restrîngere a exporturilor, din perioada 1946-1949. La început, America a promovat acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" României în speranța de a înlocui influența sovieticilor cu valorile și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în secret pentru că erau ilegale, contraveneau demersurilor occidentale pentru libertatea comerțului și constituiau o provocare la revanșă pentru Europa de Est, o măsură care ar fi stingherit reconstrucția economică a Europei Occidentale 546. Restricțiile pentru export și relațiile economice româno-americane Relațiile economice româno-americane reflectau eforturile Washingtonului în direcția elaborării unei politici de restrîngere a exporturilor, din perioada 1946-1949. La început, America a promovat acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" României în speranța de a înlocui influența sovieticilor cu valorile și cultura occidentală, prin intermediul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că o dată cu intrarea în vigoare a Tratatului de Pace cu România, relațiile comerciale între Washington și București trebuiau să intre în normal, pe baza "Clauzei națiunii celei mai favorizate"563. În vara anului 1947, Malaxa a pus bazele Corporației Economice Româno-Americane, sprijinit fiind de frații Lehman. În iulie, Malaxa a vizitat Departamentul de Stat și a avut o întrevedere cu domnii Nickels, Hilton și Nitze, pentru a căuta noi posibilități de dezvoltare a comerțului româno-american. Îl interesau mai cu seamă produsele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Malaxa a pus bazele Corporației Economice Româno-Americane, sprijinit fiind de frații Lehman. În iulie, Malaxa a vizitat Departamentul de Stat și a avut o întrevedere cu domnii Nickels, Hilton și Nitze, pentru a căuta noi posibilități de dezvoltare a comerțului româno-american. Îl interesau mai cu seamă produsele agricole, căci voia să facă "ceva pentru țăranii români". El era de părere că cel "mai bun antidot pentru comunismul din România" este sporirea producției alimentare, prin utilizarea îngrășămintelor și a utilajelor agricole moderne
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
împotriva comunismului". Așa cum armatele aveau nevoie de hrană, țăranii români aveau nevoie de tractoare și îngrășăminte, pentru a fi niște "luptători eficienți împotriva dezvoltării comunismului"567. Intrarea în vigoare a Tratatului de Pace nu a îmbunătățit cu nimic relațiile economice româno-americane. Malaxa continua, însă, să poarte tratative cu marile concerne americane industriale și bancare și să le impresioneze. El convinsese cîteva companii de utilaje petroliere să ofere României o serie de lucruri de care avea nevoie. Totuși, cîțiva dintre susținătorii săi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
printre care și frații Lehman, auziseră niște zvonuri cum că Washingtonul intenționa să limiteze importarea anumitor produse de către Europa de Est. Pe 13 ianuarie 1948, Frank Manheim, de la Lehman Brothers, a discutat cu dl Nickels și alți cîțiva colegi despre viitorul comerțului româno-american. Fără a menționa că restricțiile pentru export urmau să intre în vigoare începînd cu 1 martie, Nickels a arătat că este posibil să se instituie "anumite restricții pentru export", inclusiv pentru utilajele petroliere. El a precizat că situația politică din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
exporte utilaje agricole, dar și această înțelegere a fost anulată 570. La scurt timp după aceea, frații Lehman au întrerupt relațiile cu Malaxa, desființînd Corporația Economică Româno-Americană571. Decretele de naționalizare din România Episodul Malaxa reflecta declinul rapid al relațiilor economice româno-americane din perioada ce a urmat imediat după război și indica o și mai rapidă deteriorare după impunerea de către SUA a restricțiilor de export pentru România. În iunie 1948, guvernul român a anunțat naționalizarea tuturor întreprinderilor industriale de transport și miniere
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
arbitrarea acestor diferende să fie corectă. O companie de stat nu avea, probabil, să piardă în fața unei întreprinderi private străine 579. Reglementările americane privind exportul și decretele de naționalizare din România au avut ca efect reducerea dramatică a volumului comerțului româno-american. În 1947, Statele Unite au exportat României bunuri în valoare de 15 milioane de dolari; în 1948, de 7,5 milioane dolari; în 1949, 3 milioane de dolari și în 1950, doar 1,5 milioane dolari. Exporturile românești către SUA din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
publicat în noiembrie 1949, în "Cominform Journal", Minc arăta că scopul comerțului exterior este acela de a face ca fiecare din țările est-europene să fie "mai independentă de economia capitalistă" și de a-i accelera dezvoltarea socialistă. Scăderea volumului comerțului româno-american reflecta succesul implementării politicii adoptate atît de Washington, cît și de București. CAPITOLUL IV Hărțuirea la nivel de Legație și restricțiile de export: cei doi piloni ai relațiilor româno-americane, 1949-1951 Bucureștiul și Legația Americană Influența crescîndă a sovieticilor asupra României
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
capitalistă" și de a-i accelera dezvoltarea socialistă. Scăderea volumului comerțului româno-american reflecta succesul implementării politicii adoptate atît de Washington, cît și de București. CAPITOLUL IV Hărțuirea la nivel de Legație și restricțiile de export: cei doi piloni ai relațiilor româno-americane, 1949-1951 Bucureștiul și Legația Americană Influența crescîndă a sovieticilor asupra României se resimțea cel mai acut în rîndurile personalului Legației Americane din București. În septembrie 1948, autoritățile române au reținut, timp de șaisprezece ore, patru membri ai Legației, acuzîndu-i că
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1951, se aniversau trei ani de la Declarația Universală a Drepturilor Omului 613. Efectul restricțiilor americane privind exportul asupra României Al doilea motiv pentru care România hărțuia Legația Americană era politica americană de îngrădire a exporturilor. La finele anului 1951, comerțul româno-american aproape nici nu mai exista. România nu avea nimic de cîștigat din punct de vedere economic dacă întreținea relații de prietenie cu Statele Unite. Mai mult decît atît, România își centralizase comerțul exterior și eliminase, în cea mai mare parte, inițiativa
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din 1949 trebuia să expire pe 12 iunie 1951618. Congresul și-a început audierile în ianuarie 1951 și a aprobat, pe 16 iunie, Legea prelungirii acordurilor comerciale, cu o serie de amendamente, unul din ele fiind deosebit de important pentru relațiile româno-americane. Prin paragraful 5 se interzicea acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru importurile din Uniunea Sovietică sau din "oricare zonă sau națiune dominată ori aflată sub controlul mișcării comuniste internaționale"619. Pe 27 iunie, Washingtonul a comunicat Bucureștiului că Statele Unite
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]