1,455 matches
-
Stadt auf dem Magdalensburg, în MBAH, 9, 1990, 2, p. 74-87; F. Maselli Scotti, op. cit., p. 771, nota 12; C. Zaccaria, Il ruolo di Aquileia e dell’Istria nel processo di romanizzazione della Pannonia, în La Pannonia e l’Impero Romano..., p. 51-70; T. Kolník, op. cit., în Lungo la via dell’Ambra...; N. Zugravu, în V. Pârvan, op. cit., p. 162-163. • V. Pârvan, op. cit., p. 133. ca studenți, vizitatori, exilați ș.a. erau în bună măsură elenizați și integrați instituțional, lingvistic, religios în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
rom., II, 35-36; Călinescu, Ist. lit. (1941), 111-112, Ist. lit. (1982), 110-111; Popovici, Romant. rom., 329-330; Piru, Ist. lit., II, 299-301; Ist. lit., II, 215-216; Anghelescu, Preromant. rom., 198-199; Cornea, Originile, 300-301, 402-404; Dicț. lit. 1900, 344; Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, VII, Cluj-Napoca, 1993, 23-40; Micu, Scurtă ist., I, 129-130; N. A. Ursu, Contribuții la istoria literaturii române, Iași, 1997, 444-446; Dicț. scriit. rom., II, 244-245; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 148-151. S.C.
FABIAN-BOB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286926_a_288255]
-
demers actoricesc ținea „discret ascunsă poezia”, Mircea Constantinescu, actor cu roluri de mici dimensiuni, din fiecare făcând o „compoziție desăvârșită”, Marcel Anghelescu ș.a. A publicat traduceri din Amédée Achard, Jacques Chabannes, Giovanni Grazzini, Gaston Leroux, Edgar Reichmann, Petru Dumitriu și Romano Franco Tagliati, a alcătuit volumul Al. Rosetti în evocări (1995). S-a impus în lumea literară cu deosebire prin activitatea de aproape o jumătate de secol ca redactor de revistă; un redactor erudit, discret, caracterizat de abnegație, tact, finețe, cu
FIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286986_a_288315]
-
Edgar Reichmann, Întâlnire la Kronstadt, București, 1992; Giovanni Grazzini, Fellini despre Fellini. Convorbiri despre cinema, postfață Florian Potra, București, 1992; Petru Dumitriu, Ne întâlnim la Judecata de Apoi, București, 1992; Gaston Leroux, Misterul camerei galbene, pref. Jean Cocteau, Galați, 1993; Romano Franco Tagliati, Cu mâinile în buzunare, București, 1993. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Alex. Ștefănescu, Gabriel Dimisianu, Ioana Pârvulescu, Constantin Țoiu, Constanța Buzea, Andreea Deciu, In memoriam. Andriana Fianu, RL, 2000, 27. I.D.
FIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286986_a_288315]
-
care semnează cronica literară, pagina de însemnări „Aquaforte” și diverse note. La Câmpulung, împreună cu Ernest Bernea, scoate revista „1944”. Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Ateneu”, „Bobi”, „Bulgarie nouvelle” (Sofia), „Cristalul”, „Discobolul”, „Familia”, „Floarea de foc”, „Gazeta literară”, „La Rassegna romana”, „Litere”, „Lumea”, „Mele” (Hawaii), „Meridian”, „Meșterul Manole”, „Nea Estea” (Atena), „Reporter”, „Revista Fundațiilor Regale”, „România literară” (condusă de Liviu Rebreanu), „România literară” (condusă de Cezar Petrescu), „România literară” (seria nouă), „Secolul 20”, „Serdika” (Sofia), „Solidaridad nacional” (Barcelona), „Steaua”, „Tomis”, „Tribuna
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
unor pedepse moderate și evitarea condamnărilor la moarte. Actele Conciliului de la Cartagina se pot citi în SChr 194-195, 1972; 224, 1975; 373, 1991 (S. Lancel); CChr. Lat 149A, 1974 (S. Lancel). Studii: P. Brown, Il discorso religioso nel tardo impero romano: il caso dell’Africa settentrionale, în Idem, Religione e società nell’età di sant’Agostino, trad. it. Einaudi, Torino 1975, pp. 223-244; L’atteggiamento din sant’Agostino verso la coercizione religiosa, ibidem, pp. 245-263. 11. Orașul etern și Ierusalimul ceresc
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Africa s-a întors înapoi în timp. Scriitorii creștini din acea epocă vorbesc, într-adevăr, despre o adevărată campanie de persecuții pusă la cale de vandali. Bibliografie: P. Courcelle, Histoire littéraire..., op. cit.; B. Luiselli, Storia culturale dei rapporti tra mondo romano e mondo germanico, Herder, Roma 1992. 1. Scriitori minori Scriitorii din Africa vandalică trebuie să fi fost numeroși, dar nu avem informații în privința lor decât din ceea ce a scris Ghenadie care a fost aproape contemporan cu ei: printre aceștia, Asclepius
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cum Eugeni recensione edidit F. Speranza, L’Erma di Bretschneider, Roma, 1978; La tragedia di Oreste, sub îngrijirea lui E. Rapisarda, Centro di Studi sull’Antico Cristianesimo, Catania, 1964. Studii: D. Kujper, Varia Dracontiana, van Haeringen, den Haag, 1958; D. Romano, Studi Draconziani, Manfredi, Palermo, 1959; F. Corsaro, Problemi storico-letterari del cristianesimo africano nel V secolo. Studi su Draconzio, „Miscell. Studi Lett. Crist. Ant.” 11 (1961) 5-32; K. Smolak, Die Stellung der Hexamerondichtung des Dracontius..., în Antidosis, Festschrift W. Kraus, Wiener
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
analizat literatura creștină din secolul al cincilea, vom împărți subiectele în funcție de zonele geografice pentru că fiecare din ele ajunge să aibă tot mai mult o istorie specifică. Bibliografie. Fundamental pentru un studiu global: B. Luiselli, Storia culturale dei rapporti tra mondo romano e mondo germanico, Biblioteca di Helikon 1, Herder, Roma, 1992. Apoi, în special: P. Courcelle, Les lettres grecques en Occident, op. cit.; Idem, Histoire littéraire des grandes invasions gérmaniques, op. cit.; J. Daniélou - H.J. Marrou, Nouvelle Histoire de l’Eglise. I. Des
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
omilii sunt de o autenticitate îndoielnică sau cu siguranță false. Totodată, Teofil a compus un canon pascal pentru anii 380-479 pe care l-a trimis împăratului Teodosius în încercarea, de altfel, nereușită, de a impune numărătoarea pascală alexandrină în locul celei romane. Nu ne-au rămas decât prologul, în plus, complet doar într-o versiune latină, și scrisoarea de dedicație adresată lui Teodosius. S-a pierdut și un pamflet contra lui Ioan Hrisostomul a cărui versiune latină realizată de Ieronim a fost
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
referitoare la liturghie cărora textul le acordă multă atenție. Bibliografie. Editarea textului grec, trad. franc., amplă introd. de D. Gorce, Vie de sainte Mélanie (SChr 90), Cerf, Paris 1962 care reia textul publicat de M. Rampolla, Santa Melania Giuniore, senatrice romana, Tipografia Vaticana, Roma 1905 (și cu textul latin, cu introd. și comentariu amplu). b) Calinic Hipațiu din Rufiniane, vlăstar al unei vestite familii din Frigia, a fugit de tânăr în Tracia, apoi, după reconcilierea cu tatăl său la Constantinopol, s-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Leipzig, 1871; S.G. Mercati, S. Ephraemi Syri opera. Textum syriacum, graecum, latinum..., recensuit S.G. Mercati, I, 1, Roma, 1915; P. Maas, Frühbyzantinische Kirchenpoesie. Anonymen Hymnen des V-VI Jahrhunderts, Kleine Texte für Theologie und Philologie, 52-53, Bonn, 1910; G. Cammelli, Romano il Melode, Inni, Soc. Edit. Fiorentina, Firenze, 1930; E. Mioni, Romano il Melode. Studiu critic și zece imnuri inedite, Paravia, Torino, 1937; Poeti bizantini. Text, trad. și comentariu de R. Cantarella, nouă ediție sub îngrijirea lui F. Conca, Rizzoli, Milano
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
latinum..., recensuit S.G. Mercati, I, 1, Roma, 1915; P. Maas, Frühbyzantinische Kirchenpoesie. Anonymen Hymnen des V-VI Jahrhunderts, Kleine Texte für Theologie und Philologie, 52-53, Bonn, 1910; G. Cammelli, Romano il Melode, Inni, Soc. Edit. Fiorentina, Firenze, 1930; E. Mioni, Romano il Melode. Studiu critic și zece imnuri inedite, Paravia, Torino, 1937; Poeti bizantini. Text, trad. și comentariu de R. Cantarella, nouă ediție sub îngrijirea lui F. Conca, Rizzoli, Milano, 1992; Sancti Romani Melodi Cantica. Edit. by P. Maas and C.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
3-8 XII 1978)..., Centro di Studi Umanistici, Messina, 1980, pp. 335-389; L. Cracco Ruggini, Universalità e campanilismo, centro e periferia, città e deserto nelle Storie Ecclesiastiche, ibidem, pp. 159-194; idem, Pubblicistica e storiografia bizantine di fronte alla crisi dell’impero romano (A proposito di un libro recente), „Athenaeum” 51 (1973) 146-183. 1. Filostorgios În plină controversă ariană ne poartă istoricul Filostorgios care a participat la dezbatere ca laic ceea ce constituie deja un motiv pentru care merită atenția noastră. Atât părinții săi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Il tempo mitico di Quasimodo, Roma; Introduzione alla letteratura romena, Roma, 1971; Storia del nome Dracula e di altre parole d’oggi, Roma, 1976; Significato della Madonna di Raffaello nella poesia di Eminescu, Roma, 1982; Le traduzioni d’opere letterarie romene in italiano. 1900-1989 (în colaborare cu Ion Chiriță), Roma, 1990; Studi di lingua e letteratura romena, Roma, 1992. Traduceri: Ion Caraion, Lacrime perpendicolari, Roma, 1994. Repere bibliografice: George Muntean, „Storia del nome Dracula e di altre parole d’oggi”, RITL
GUŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287392_a_288721]
-
1907, în timpul căreia casa îi este mistuită de pârjol, îl înspăimântă și îl zdruncină, determinându-l să se refugieze la Iași. Nu peste multă vreme moare, în urma unui atac de cord. Între anii 1868 și 1872, iscălind Moise Roman (sau Romano), R.-R. publicase în „Hamagid” și în alte periodice străine articole în chestiuni de literatură ebraică. O semnătură anagramată a scriitorului este R. Moran. A colaborat la „Adevărul”, „Almanahul «Dacia»”, „Calendarul «Răsăritul»”, „Convorbiri literare” „Curentul nou”, „Egalitatea”, „Mântuirea”, „Opinia”, „Reforma
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
societății și mediului Înconjurător, pentru o audiență formată din președinți de companii și alți manageri de rang Înalt din Întreaga lume. De asemenea, este consultant pentru șefi de state și oficiali guvernamentali din câteva țări. Rifkin a fost consilier pentru Romano Prodi, pe atunci președinte al Comisiei Europene, entitatea de guvernare a Uniunii Europene. Rubrica lui lunară despre chestiuni globale apare În multe dintre cele mai importante ziare și reviste europene. Jeremy Rifkin trăiește Împreună cu soția sa, Carol Grunewald, În Washington
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lor activă și plenară, este probabil că Uniunea Europeană nu va reuși. Comitetul Economic și Social (ESC) al Uniunii Europene a observat că „una dintre cele mai mari provocări pentru guvernarea europeană este asigurarea participării efective a organizațiilor societății civile”8. Romano Prodi, președintele Comisiei Europene, subliniază semnificația noului parteneriat politic. El vede „instituțiile Uniunii Europene, guvernele naționale, regionale, autoritățile locale și societatea civilă ca interacționând În noi moduri: consultându-se Într-o gama largă de chestiuni; formulând, implementând și monitorizând politicile
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cred că aprofundarea democrației poate duce la un nou raport Între oameni - bazat pe respect reciproc, empatie și o recunoaștere a „celuilalt”. Acesta este motivul pentru care liderii europeni preferă negocierea În locul ultimatumurilor, reconcilierea În locul acuzației și cooperarea În locul competiției. Romano Prodi, președintele Comisiei Europene, spune ca țelul Uniunea Europeană este de stabili „o superputere pe continentul european care să fie egalul Statele Unite ale Americii”35. Mulți observatori politici americani sunt Îngrijorați ca acest gen de comentarii semnalează o nouă eră de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
8. Economic and Social Committee (ESC), Opinions of the Economic and Social Committee on Organized Civil Society and European Governance: The Committee’s Contribution to the Drafting of the White Paper, Comitetul European Economic și Social, Bruxelles, 2001. 9. Prodi, Romano, „Towards a European Civil Society”, speech la cea de-a doua Săptămână Socială Eutopeană, Bad Honnef, 6 aprilie 2000. 10. Ibidem. 11. Murphy, C., International Organization and International Change: Global Governance Since 1850, Polity Press, Cambridge, 1994, pp. 47-48. 12
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
p. 101. 33. Glennon, Michael J., „Why the Security Council Failed”, p. 21. 34. Fischer, Joschka, discurs susținut la Humboldt University, Berlin, 12 mai 2000. 35. Daley, Suzanne, „French Minister Calls U.S. Policy «Simplistic»”, The New York Times, 7 februarie 2002. 36. Prodi, Romano, discurs susținut la Institut d’Etudes Politiques, Paris, 29 mai 2001. 37. Kagan, Robert, Of Paradise and Power: America and Europe in the New World Order, Knopf, New York, 2003, p. 60. 38. Kennedy, Craig și Bouton, Marshall M., „The Real
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
The Web of Life: A New Scientific Understanding of Living Systems, Anchor Books, New York, 1996, pp. 34-35. 43. Ibidem, p. 34; Thomas, Lewis, The Lives of a Cell, Bantam, New York, 1975, pp. 26 și urm., 102 și urm. 44. Prodi, Romano, „The Energy Vector of the Future”, Conference on the Hydrogen Economy, Bruxelles, 16 iunie 2003. 45. Autorul a fost consilierul lui Romano Prodi, fostul președinte al Comisiei Europene, și, În această calitate ????????????????????????????????????????????????????? 46. Prodi, Romano, „The Energy Vector of the
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Lewis, The Lives of a Cell, Bantam, New York, 1975, pp. 26 și urm., 102 și urm. 44. Prodi, Romano, „The Energy Vector of the Future”, Conference on the Hydrogen Economy, Bruxelles, 16 iunie 2003. 45. Autorul a fost consilierul lui Romano Prodi, fostul președinte al Comisiei Europene, și, În această calitate ????????????????????????????????????????????????????? 46. Prodi, Romano, „The Energy Vector of the Future”. 47. Ibidem. 48. Ibidem. 49. Ibidem. 50. Greene, Catherine, Kremen, Amy, „U.S. Organic Farming in 2000-2001: Adoption of Certified Systems. Table
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
102 și urm. 44. Prodi, Romano, „The Energy Vector of the Future”, Conference on the Hydrogen Economy, Bruxelles, 16 iunie 2003. 45. Autorul a fost consilierul lui Romano Prodi, fostul președinte al Comisiei Europene, și, În această calitate ????????????????????????????????????????????????????? 46. Prodi, Romano, „The Energy Vector of the Future”. 47. Ibidem. 48. Ibidem. 49. Ibidem. 50. Greene, Catherine, Kremen, Amy, „U.S. Organic Farming in 2000-2001: Adoption of Certified Systems. Table 5”, HYPERLINK "http://www.ers.usda.gov/publications"www.ers.usda.gov/publications
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
unor pedepse moderate și evitarea condamnărilor la moarte. Actele Conciliului de la Cartagina se pot citi în SChr 194-195, 1972; 224, 1975; 373, 1991 (S. Lancel); CChr.Lat 149A, 1974 (S. Lancel). Studii: P. Brown, „Il disseno religioso nel tardo impero romano: il caso dell’Africa settentrionale”, în Idem, Religione e società nell’età di sant’Agostino, trad. it. Einaudi, Torino, 1975, pp. 223-244; „L’atteggiamento din sant’Agostino verso la coercizione religiosa”, ibidem, pp. 245-263. 11. Orașul pămîntesc și Ierusalimul ceresc
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]