1,470 matches
-
aprins , Ori dorinți total sau stins , Că ne doare că trăim , Sau că mult ,prea mult găndim , # C-am iubit ,ca-m risipit Că mai mult ne-am chinuit . Fericirea se găsește Chiar și-n iarba care crește ! Referință Bibliografică: Romanța fericirii / Alexandru Maier : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1637, Anul V, 25 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alexandru Maier : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ROMANŢA FERICIRII de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352949_a_354278]
-
și credința că într-un timp, cândva, acolo, aproape de rezonanța sufletului, cineva le va primi și adopta, convertindu-le în proprii săi copii. O încercare reușită de poezie, puțin diferită de vremurile pe care le trăim: o lirică perfectibilă a romanței, a speranței, căldurii și speranței. Toate acestea dăruite de LEPPA NICOLE ... prin LACRIMI DE STELE ... CLIPEI! (G.A. Stroia) ------------------------------------------ Așteptăm autorii interesați să ne contacteze, pe adresa editurii, la următoarele date de contact: Editura ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28
EPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354411_a_355740]
-
decât acela care știe a stăpâni graiul poporului căruia îi aparține? Talentul și munca lor au fost admirate și apreciate atât de colegi, cât și de profesorii prezenți la activitate. Cât de frumos poate răsuna versul eminescian pe note de romanță, ne-au convins încă o dată elevii din clasele primare care, după ce s-au întrecut într-un concurs de lucrări artistico-plastice inspirate de codrul, lacul, plopii, teiul și cosmosul eminescian, au ridicat pe note ,,Sara pe deal”, ,,Mai am un singur
SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354465_a_355794]
-
pribeagă de pasiune. Ea e momentană și totală în clipa ei și se consumă în întregime pe o singură împrejurare reluată continuu, permanent trăită și epuizată în totalitate. Poate tocmai de aceea multe din poeziile lui Eminescu, de dragoste, sunt romanțe și cântece de vioară. Dragostea lui Eminescu nu e amestecată cu visul. Visul lui începe când aceasta s-a isprăvit. Ceea ce-i rămâne din dragostea trecută devine vis abia în singurătate, ca o mâhnire că a fost numai senzuală, când
SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354465_a_355794]
-
aeroport din Larnaca și până la Limassol mi se pare scurt, pe alocuri paralel cu marea și flancat de balustrade din care se-nghesuie să ne „salute” splendide tufe de leandri înfloriți, alternațe de alb și roz, ca într-o nemuritoare romanță minulesciană, o vegetație luxuriantă cu accente mediteraneene într-un anotimp al reînvierii. Lemessos - în greacă, orașul celor mai vechi ruine din Cipru, stațiunea de pe litoralul Mării Mediterane excelând prin calitatea locațiilor și serviciilor din turism, îmi zâmbește candid într-un
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
învățământ, apoi directorul școlii, care a prezentat istoricul comunei și, în final, președintele de colectivă, proaspătul absolvent a opt clase, ce prevestea viitorul luminos al localității și al colectivei. O muzică de pahar se auzea din magnetofonul căminului cultural, iar romanțele Miei Braia și ale Ioanei Radu încântau inimile participanților, îndemnându-i să se înfrupte din bunătățile din farfurie, gătite cu talent și pricepere de tanti Veta, bucătăreasă oficială de ocazie. Petrică Armonistul și colegii săi erau păstrați pentru partea dansantă
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
la trezire, regăsire, reculegere. O confesiune în succesiunea anotimpurilor - ale anului,dar și ale ale ființei umane. Mai cu seamă toamna și iarna, ...ca adâncă judecată a lucrurilor, lucidă și pătrunzătoare. În ecou de pastel, de odă, de elegie, de romanță, versurile de față dau glas unei rugi către cer. Ele devin cerere, mulțumire sau laudă ca în Psalmii lui David. Implorare a grației divine, cerere umilă, de o sinceritate deconcertantă. Un moment de pace, oferit nouă, cu atâta drag, de
REVENIREA LA INOCENŢĂ-UN STROP DE VEŞNICIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353828_a_355157]
-
fi contestată. Știu că poezia i-a fost greu definită în acele vremi, dar și mai târziu, și chiar eronat definită de unii critici. Părerea mea este că nu l-au înțeles sau nu au dorit să-l înțeleagă. Autorul „Romanțelor pentru mai târziu” nu poate fi încadrat nici în simbolismul francez, nici cum îl caracteriza Lovinescu, ca fiind „un stegar al mișcării simboliste ... de un simbolism exterior și mecanic”, nici cum îl caracteriza Călinescu „un simbolism de factură comică ... poet
SCRISOARE DE PESTE ATLANTIC de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353896_a_355225]
-
dacă transpare umorul, este, cred, apărarea bărbatului în fața sentimentului iubirii de care este copleșit. Sensibilitatea bărbatului este mărturisită, presărată pe alocuri cu umor, poetul îndrăgostit parcă-l văd căzut în extaz, cu inima bătând și cuvintele-i curgând, ca în Romanța policromă: „Nu-i cer nimic ... / Și totuși, dacă-ar vrea ... O, dacă-ar vrea să-mi dea ce nu-i cer încă!/ Ar face dintr-un lac o Marmara,/ Și dintr-un melc, un sfinx săpat în stâncă./ Nu-i
SCRISOARE DE PESTE ATLANTIC de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353896_a_355225]
-
decât același frate,/ Și-aceeași rană-i doare pe ambii scutieri.” (De vorbă cu mine însumi). De câte ori privind răsăritul de soare la mare, nu am recitat versurile: „Răsar,/ Mă-nalț,/ Cobor și-apoi dispar,/ Și-apusul meu e totuși răsărit ... ” (Romanța soarelui), sau nu am recitat ultimele versuri din poezia Acuarela, din care probabil s-a inspirat Bacovia - poetul ploilor eterne: „În orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână/ Orășenii pe trotuare,/ Merg ținându-se de mână. În orașu-n care
SCRISOARE DE PESTE ATLANTIC de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353896_a_355225]
-
au adus, firește, premii, diplome scrise de tipar, pe când premiile sufletului său sunt cele caligrafiate în reacțiile de bucurie și plăcere ale publicului. A învățat cântece de la bunica lui, azi octogenară și în continuare interpretă cu dragoste și talent a romanțelor Ioanei Radu, dar a modelat în conștiință și o cunună de ofrande sufletești din cântecele Irinei Loghin și ale lui Ion Dolănescu. Prima urcare a sa pe scenă s-a întâmplat la Festivalul „Ispas la Năsăud”, când Matilda Pascal Cojocărița
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
ca unchiul; acesta era Anton Pann, care se distingea prin aceea că el știa a scrie muzică și mai știa a compune cîntece de lume care ajungeau populare." [3] Printre culegerile și creațiile muzicale ale sale se numără numeroase „manele”, romanțe și cântece de lume printre care: „Bordeiaș, bordei, bordei”, „Inima mi-e plină”, „Mugur, mugurel”, „Până când nu te iubeam”, „Nu mai poci de ostenit”, „Leliță săftiță”, „Și noi la Ilinca”, „Unde-auz cucul cântând” sau „Sub poale de codru verde”. Etnomuzicolog
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
Pann. Cu o puternică influență asupra publicului larg, este legat simultan atât de lumea veche, fanariotă, cât și de cea nouă, romantică. Anul revoluționar 1848 se regăsește ca realizare muzicală în imnul Deșteaptă-te române care are la baza melodia romanței „Din sânul maicii mele ”, a cărei notație psaltică a făcut-o Anton Pann încă din 1839 și versurile poeziei „Un răsunet”, compusă de Andrei Mureșan în 1842. Modul în care s-a petrecut simbioza dintre cântec și versuri se găsește
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
care contin 293 cântece si 167 melodii. Majoritatea textelor nu aparțin lui Anton Pann, însă melodiile sunt adaptate sau compuse de el. Această mare lucrare reprezintă prima antologie a cântecului de lume de la noi. Cântecul de lume stă la baza romanței, îndrăgită de mari poeti precum Mihai Eminescu. Anton Pann moare la 2 noiembrie 1854, de tifos, în casa sa din Bucuresti, de pe strada Taurului, numărul 12 (azi strada Anton Pann, numărul 20). Dorinta lui a fost să fie înmormântat la
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > DIMINEȚI DE TOAMNĂ Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1367 din 28 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Răcoarea zorilor de zi ne-mbată Cu dulcele-acrișor al toamnei. Din frunze galbene încearcă să răzbată Romanța preferată a doamnei. Sclipiri de vânt în boabele de ploaie Se-nșiră peste streșinile reci. Un zvon de păsări cam vioaie Ascunde gândurile seci... Oglindiri de suflet cântă în lumină Doruri pustii și visele prea coapte. E toamna, însăși ea
DIMINEŢI DE TOAMNĂ de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353139_a_354468]
-
Nu există sentiment tragic la români. Cred că dragostea la noi parcurge doar distanță dintre romanța și pat. Avem o psihologie de popor superficial, de popor care poate frige mititei pe orice Golgotă.” Pentru mine această perioadă m-a prins extrem de ocupat (cursuri, studiu, examene...) Urmează Examenul de Stat în scurt timp și totuși nu pot
ŞASE ANI FĂRĂ OCTAVIAN PALER ÎN VIAŢA ÎNSĂ CU EL ÎN SUFLET! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353211_a_354540]
-
artiști din Banatul românesc, printre care: Nicoleta și Andreea Voica, Petrică Moise, Ramona și Petrică Niță, Liliana Laichici, Luminița Jucu-Pascu. Zorica Savu... În anul 1994 a înregistrat o casetă cu șaisprezece piese, pentru ca în 2004 să scoată un CD cu romanțe și cântece vechi și culese din zona de codru, așa cum sunt denumite satele din jurul Vârșețului. Dar, prin 2010, artistul Lazăr Novak a reflectat atent și obiectiv la obscurizarea ideii de muzică în spațiul folcloric, intensificat de managementul muzical, întru pierderea
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
de frunze căzute, ca inima de gânduri... Un văzduh cu eterne cărări fără pulbere, spre vis, spre dor, spre dragoste, spre lacrimă, spre ideal, spre dezolare, clădesc în suflet cântecele artistei Angela Moldovan! Este o Virginia Zeani a folclorului românesc. Romanța „La oglindă” e o „Traviata” recompusă de Timotei Popovici și George Coșbuc, înadins pentru vocea Angelei Moldovan. Monumentalele cântece interpretate de ea nu sunt numai glas măiastru miruit cu lumină de la fulger și sunet de vioară, sunt și liniști interioare
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
Plopul, bradul, steaua, inima, locul umbrit al sărutului, sângele fierbând în viscol, paharul, caii și drumurile spre o iubire nicicând dobândite. Benone e marele artist al fântânilor care acoperă dragostea. Cînd sunt trist, mă minunez că există.” (Fănuș Neagu, discul „Romanțe și cântece de petrecere”, Benone Sinulescu, Electrecord, 1977). După aceste cuvinte, altele, parcă-s decolorate! Au vorbit geniile României despre Benone Sinulescu, și vor mai vorbi, când vor mai fi genii. Fănuș Neagu, Nichita Stănescu, Mihail Sadoveanu, Zaharia Stancu, Ion
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
numai folclor! Dar nu l-a bătut niciodată în ceafă vântul rece al antimuzicii, nici nu și-a întunecat propria cale cu norul unor cântece zornăitoare, de discutabilă înveșmântare modernă, doar a cântat și altceva decât folclor pur: muzică ușoară, romanță, muzică etno, de petrecut în repaosul gândului ostenit și sufletului încărcat, muzică a înseninării și adierii voioșiei prin tranșeea vieții până în ultima clipă alergată și împovărată! Din repertoriul de cântece ale maestrului Benone Sinulescu, vast cât o mie ale celor
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
cu raze de trecut și prezent în care se regăsesc valorile și coloanele sonore ale lumilor apuse și care surprinde veridic sufletul românesc în cântece de-odinioară. „Casă a sufletului meu este cântecul românesc, cu horele-i alegorice, cu doinele, romanțele, melodiile nemuritoare, împovărate de lacrimi, de glas și iubire, de vers și joc, asupra căruia timpul și-a așezat duios amprenta. Iubesc România, cu văile și codrii parfumați, cu ai săi Carpați semeți, răsfirați printre nori, ce servesc drept acoperiș
FUEGO – O LACRIMĂ DE CÂNTEC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352619_a_353948]
-
nu înșiruie niciodată câteva melodii și atât, cum fac alții, ci transmite o stare - una de bine, de fericire, de relaxare. Impresionant este și faptul că el abordează un repertoriu extrem de vast, putând cânta absolut orice, de la rock and roll, romanțe, piese orientale, canțonete, balade pop la muzica clasică, nemaivorbind că show-ul său scenic este unul copleșitor, nu apuci să respiri, ești ținut permanent în șocuri electrice: imită instrumente, cântăreți indieni, se ascunde după copaci ca în «O floare și
ADRIAN ENACHE. NU SE POATE UN ADRIAN ENACHE BĂTRÎN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353636_a_354965]
-
Fixez puncte pe Pământ, Îmi creez câte un reper, Un optimist, da, asta sunt. Când te ridici dintr-o durere, Cine te va mângâia pe tine oare? Dându-ți acea supremă putere, Care va ieși învingătoare? Mi-aduc aminte de romanța, Au înflorit toți trandafirii, Cu ei reînvia iarăși Speranța, Noua reîncepere a iubirii. Referință Bibliografică: MAI IUBESC / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 553, Anul II, 06 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile
MAI IUBESC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354646_a_355975]
-
Cenaclului literar „Sburătorul” din strada Câmpineanu, nr. 40, condus de marele critic literar Eugen Lovinescu, patronul locației. De la începutul anului 1931 face parte din comitetul de conducere al revistei „Cuvântul nostru”, din paginile căreia păstrăm zestrea lui poetică: Dorința, Închinare, Romanță banală și Preludiu de iarnă. După absolvirea Conservatorului face parte din gruparea „Masca„ sub conducerea lui George Mihail Zamfi- rescu, ca actor. A căpătat atâta experiență ca actor, că, după puțin timp a devenit autor, dramaturg. Piesa „GOANA DUPĂ FLUTURI
78 ANI DE LA MOARTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347061_a_348390]
-
palmele tale, Cu multa grijă, cum ai păstra, pentru o clipă, fragilele petale Căzute la trista adiere a timpului fugar; Și c-ai să sufli peste ele dorul tău hoinar; Și-apoi să-mi spui, încet, povestea ta de dor, Romanța ta-nălțându-mă spre zbor, Și să plutesc pe-aripi de lună, zâmbind a fericire, Să nu simt trupul meu izbindu-se de nemurire... Fluturi culegi din gândurile-mi amețite de suspine: Se-avântă-n dulcele abis, în salturi baladine... Privește doar
SUSUR de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347144_a_348473]