2,161 matches
-
esențială: lasă cititorului impresia că are de-a face cu un prozator autentic, de mare forță, capabil - deși Dumitru Crudu afirmă că își recitește de mai multe ori textele, intervenind asupra lor - să scrie (chiar și atunci când creează construcții ample, romanești) dintr-o suflare, cu un efort minim.
Un basarabean în România by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3109_a_4434]
-
ci, mai ales, celui italian. La rîndul său, acest compendiu de gramatică, prima lucrare de acest gen adresată publicului străin, purtînd drept moto celebrele stihuri de început ale Psaltirii lui Dosoftei, este precedat de o scurtă prezentare istorică (Della lingua romanesca în generale. Sua fisionomia ed attuali sue condizioni) care demonstrează profundă comprehensiune a autorului față de limbă și istoria patriei sale adoptive. Compendiul în sine reprezintă o încercare onestă de a oferi cititorului italian interesat principalele repere ale structurii morfologice a
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
acelei construire de care era obsedat Valéry. Cât privește Concert de muzică de Bach, arhitectonica n-are cusur. Încât nu-i exagerat să se afirme că, în pofida unei „ideologii pasionale” (T. Vianu), autoare are și „doctrină”, și putere de construcție romanescă, și bune relații cu literatura europeană. Nu neapărat modele și exemple, dar categoric afinități și ecouri. Devenise o „mare europeană”. Mult disputată a fost influența proustiană. Adversarii corespondențelor au ca atu declarația Hortensiei Papadat-Bengescu, de la începutul carierei sale literare, că
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]
-
nostru, În Piața României de la Montreal. Cum să-l lăsăm singur pe Eminescu și să ne Închidem Într-o sală oarecare, ca la „casele de cultură” de altă dată? Nu lui Eminescu trebuie să-i mulțumim pentru progresul limbii noastre romanești? Una a fost limba română Înainte de Eminescu și alta după el. Cât despre statuia lui Mihai Eminescu de la Montreal, considerată de unii „o urâțenie” trebuie citat Jean Sibelius care a zis: „Nu băga În seamă ce spun criticii; niciodată, un
Cum am sărbătorit Ziua Limbii Române la Montreal. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_383]
-
Kalogridis, expertă în Evul Mediu și Renaștere, pleacă de la perioda Medici și Pazzi, de la Leonardo și Savonarola, de la papa Alessandro VI (alias Rodrigo Borgia, becher cu 7 copii) și Carol, regele Franței, pentru a plasa în interstițiile istoriei ficțiunea sa romanescă, focalizând figura deja mitică a Monei Lisa, enigmaticul personaj din probabil cel mai faimos tablou din lume. Romanul face din ea eroina unei vieți aventuroase și tulburătoare, a unei iubiri pe viață și pe moarte, a unor bucurii (nașterea și
Mona Lisa, fiica lui Leonardo? by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3331_a_4656]
-
a diminuat, ci s-a schimbat sintaxa lumii, jocurile se fac după alte reguli, într-un vacarm care pune surdină vocilor artei. Am recitit câteva cărți de proză din perspectiva implacabilului fragment(arism) și a manierelor de defragmentare a perspectivei romanești. Iată: Albumul de familie. În Medgidia, orașul de apoi (Cristian Teodorescu), totul începe cu bunicul Ștefan Theodorescu. Acesta se face din brutar fotograf și aduce cu sine două instrumente: instantaneul și fragmentarea. Romanul va avea, așadar, construcția unui album de
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
platforma teoretică“ din eseurile cuprinse în volumele amintite ca pretext al romanelor și nuvelelor - Moartea în pădure (1965), Duminica muților (1968), Galeria cu viță sălbatică (1976), Însoțitorul (1981), Obligado (1984) și Căderea în lume (1987) -, Constantin Țoiu își organizează spațiul romanesc pe coordonatele unui raport care se stabilește între timpul interior, subiectiv și cel istoric, obiectiv. Din punctul de vedere al tehnicii narative folosite, romanele sale se constituie ca niște cronici care consemnează evenimentele atât prin intermediul vocilor din text, ale personajelor
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
două coordonate de dezvoltare ale romanului - sunt ele însele provocate prin text. Viața ca text și textul ca viață sunt cele două repere care separă Galeria cu viță sălbatică de Însoțitorul și care marchează trecerea de la modalitatea eseistică la aceea romanescă.
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
Cvintetul The Children of Violence (Copiii violenței), moment crucial în evoluția romancierei, marchează o sinteză a subiectelor, procedeelor și stilurilor exersate până atunci. Mai radicală decât în oricare dintre volumele anterioare (Iarba cântă, Acesta a fost ținutul Marelui Șef), ciclul romanesc propune și o eroină memorabilă (Martha Quest), în jurul căreia se organizează un univers ficțional de-o complexitate rareori atinsă de proza modernă. Tinerii furioși se mulțumeau să proiecteze în prim-planul cărților câțiva antieroi, pretexte mai degrabă eseistice pentru a
Despărțirea de Doris Lessing by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3029_a_4354]
-
politica lor editorială! (Sunt suverane pe naiba...) Anul trecut, într-o anchetă, crezând că voi termina Cei o sută abia prin decembrie 2012, am promis că voi ieși gol pe bulevard, fiind sigur că, oricum, acel gest va promova ciclul romanesc mai mult decât cele câteva cronici apărute când-cum și risipite prin publicațiile literare. Am avut, totuși, prudența de a mă interesa cum va fi vremea în decembrie pentru că, la vârsta mea, riscam să devin martirul propriei creații. (Decembrie 2012, dacă
27., 2., 4. by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/3048_a_4373]
-
pentru că la vremea respectivă îl admiram necondiționat în virtutea comentariilor și recenziilor lui din revistele literare ale vremii, pe care le vedeam ca o prelungire firească a lecturilor mele. Exercițiul sau funcția critică veneau în continuarea exercițiului sau funcției poetice sau romanești, cam tot așa cum alergarea, ca expresie supremă a exercițiului atletic, vine în continuarea mersului ca o prelungire a lui. Dacă nu cumva ordinea-i inversă, mersul decurgînd din alergare. S-ar părea că primii pași ai copilului sînt de alergare
Criticul și editorul, prieteni ai scriitorului by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/3245_a_4570]
-
miraj al senzațiilor tari care fac din spațiul virtual un univers a cărui percepere e mult mai intensă decît a vieții înseși. Pe monitor ești mai viu, mai liber, mai concentrat și mai solicitat. Toate epitetele care odată desemnau tensiunea romanescă - captivant, incitant, excitant, copleșitor - au părăsit palierul literaturii și s-au mutat în mansarda monitorului. Unui om obișnuit cu intensitatea imaginilor în pixeli realitatea îi apare ca searbădă și neatrăgătoare. Puberii care își petrec nopțile masacrînd trupe de comando în
Flirtul web by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3244_a_4569]
-
a „siberienilor”, pe fondul resuscitării „temelor balcanice sau sud-est europene”. Revelatoare e și observația privind umplerea prin „povestirile realist-magice” din literatura anilor ‘60 a unui „gol mitologic” local, atestat de cercetările lui Romulus Vulcănescu: „Realismul magic - una dintre primele forme romanești ale ‘nețărmuririi’ realismului practicat în anii dogmatismului literar - formează cel mai modern răspuns provocărilor anilor ’50 (...). În cele douăsprezece hărți în care prezintă și analizează răspîndirea miturilor pe teritoriul național, Romulus Vulcănescu, în Mitologie română, prezintă Bărăganul ca pe un
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
steagul țării Îl văd, eu steagul țării Îl apăr’’. Pot spune, fiind cititor de presă românească din 1980, când am plecat din România, că aici În Nord America CURENTUL a devenit cel mai căutat și apreciat ziar românesc după ce CUVÂNTUL ROMANESC și-a Încetat apariția. Este o publicație ce a dezbătut liber, argumentat și profund toate problemele românești istorice, politice și culturale din trecut și prezent. Este o tribună liberă În care fiecare cititor, indiferent de opțiunile sale politice, de Încărcătura
CURENTUL DE LA PAMFIL ŞEICARU LA ŞTEFAN STRĂJERI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Journalistic/99_a_395]
-
suflet. Nu pot să accept ideea Încetării apariției acestei publicații. Nu pot și mă mâhnește. Pentru mine se Închide un ciclu de 30 de ani de a publica la CURENTUL (1982 - 2012) am fost voluntar pe o baricadă cu steag romanesc. Cititorii vor trece de la cititul relaxat al unei publicații tipărită pe hârtie, la statul rigid cu capul Într-un ecran și cu degetele pe tastatură, cât despre colaboratorii devotați ai publicației mulți se vor risipi, ce păcat, ce echipă am
CURENTUL DE LA PAMFIL ŞEICARU LA ŞTEFAN STRĂJERI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Journalistic/99_a_395]
-
lunga a cotroceniștilor, victoriștilor, parlamentariștilor până aici? Dacă nu, Înseamnă că noi, românii din Nord America nu suntem capabili să ținem steagul, să-l vedem și să-l apăram. Se vor bucura dușmanii noștri, văzând cum mai cade un avanpost romanesc. Din 1991 văd cum numai publicațiile patriotice cad. Le enumăr pe cele la care am colaborat: Cuvântul Românesc, Vatra Românească, Danubius, Națiunea, acum Curentul Internațional și mai sunt două care abia, cu sacrificii, mai rezistă ...
CURENTUL DE LA PAMFIL ŞEICARU LA ŞTEFAN STRĂJERI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Journalistic/99_a_395]
-
oamenilor de știință. Ingenioasă este și "punerea în scenă" a unei atît de pretențioase problematici; textul romanului propriu-zis este dublat de jurnalul lui Simon, care îmbină studiul meticulos al caracterelor și realităților social-politice din Moldova timpului cu relatarea în regim romanesc a faptelor ce alcătuiesc intriga din Privilegiu: Maria-Luiza Cristescu intuiește perfect dinamica internă a relației dintre narațiune și comentariu astfel încît un cititor va spune că acest roman disimulează un eseu, în vreme ce un altul va putea susține, cu argumente, exact
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
mele? - Dar există o asemenea - altă - imagine? Pentru dumneavoastră există numai ce am afirmat. Pentru dumneavoastră, care-ați întreținut în ochii lumii o imagine falsă a mătușii mele, în ipostaza de biată făptură docilă, decerebrată, domestică - oricum, incapabilă de "trăiri" romanești... Dumneavoastră ați creat, printr-o disponibilitate perversă și perseverentă ("de fapt, grosieră și maniacală", îmi corectă el fraza spusă atunci), o imagine din care mătușa mea nu a putut să iasă. Dumneavoastră... - Nu e adevărat, eu... - Dumneavoastră ați așteptat - nu
Ospățul Sfinxului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/15224_a_16549]
-
ca etichetă a acestei formule, noțiunea de critică simbolistă sau impresionistă, pentru el critica fiind pur și simplu proză; proză de idei, dar supusă, pentru eficiență, rigorilor artei. E un fapt notoriu că în Criticele sale predomină portretistica, anecdotica și romanescul construcției, că multe din portretele Criticelor au fost transferate în Memorii și că a recomandat ca memorialistica să-i fie citită ca �prelungire" a operei de istoric literar. Pe măsură ce cunoașterea adâncită a prozatorului E. Lovinescu, în dimensiunea sa de nuvelist
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
conflicte. Ca model al "reconstrucției", și-au luat ceea ce fiecare dintre ei considera că e mai solid în istoria precomunistă a romanului și indeniabil în ochii înșiși ai autorităților. Nu au fost avute în vedere la început, firește, marile experiențe romanești ale secolului XX și nici prozele psihologizante sau fantastice tipărite la noi sau în alte părți ale Europei necomuniste. Un model la îndemînă putea fi Balzac (sau proza românească de tip balzacian), căci explicarea personajelor prin mediul lor de formare
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
puțin în intenție), cartea poate fi socotită o replică la Romanul Comăneștenilor: ea anunță epuizarea rolului istoric al moșierimii, fără să-i "înfiereze" reprezentanții - cum, fără doar și poate, ar fi dorit activiștii din cîmpul culturii. Prinse într-un flux romanesc impresionant, sute de personaje - din lumea politică, din armată, din funcționărime etc. - își întretaie destinele cu cele ale descendenților paharnicului Manolache Cozianu, urmăriți în succesiunea generațiilor. Indivizii aparținînd unor tipologii - psihologice, temperamentale, morale - clasice (dintre care nelipsiți în fiecare generație
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
jumătate de secol de la redactarea (în vremuri irespirabile și în cîteva etape) a trilogiei, se poate spune că ea rămîne, în pofida slăbiciunilor, astăzi lesne sesizabile, cea mai cuprinzătoare frescă și una din puținele tentative reușite de a crea un ciclu romanesc din biografiile generațiilor succesive ale aceleiași familii. Numai Mircea Ciobanu se va mai încumeta, tîrziu, în anii '80, să compună saga unei familii și să descrie în Istorii (unde modelul îndepărtat pare a fi tot Tacit) lumea, și ea, în
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
de altfel vorba chiar de versiunea românească a unui ghid publicat inițial în engleză (Ghid complet Portugalia, Editura Aquila '93, Oradea, 2002). Numeroase confuzii din text privesc vocabularul arhitecturii, în genere al istoriei artei. Se vorbește, de pildă, de stil romanesc, transpunîndu-se în română termenul englezesc Romanesque: ,perioada romanescă a secolului al XII-lea"; ,biserici în stil romanesc" etc. Echivalentul pentru acest sens este însă romanic ("artă romanică"), în vreme ce termenul romanesc s-a specializat în română pentru cu totul alte semnificații
Despre baptiștii din secolul... XII by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11096_a_12421]
-
unui ghid publicat inițial în engleză (Ghid complet Portugalia, Editura Aquila '93, Oradea, 2002). Numeroase confuzii din text privesc vocabularul arhitecturii, în genere al istoriei artei. Se vorbește, de pildă, de stil romanesc, transpunîndu-se în română termenul englezesc Romanesque: ,perioada romanescă a secolului al XII-lea"; ,biserici în stil romanesc" etc. Echivalentul pentru acest sens este însă romanic ("artă romanică"), în vreme ce termenul romanesc s-a specializat în română pentru cu totul alte semnificații (v. DEX: ,propriu romanului", ,fantezist, imaginar" etc.). Confuzia
Despre baptiștii din secolul... XII by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11096_a_12421]
-
Editura Aquila '93, Oradea, 2002). Numeroase confuzii din text privesc vocabularul arhitecturii, în genere al istoriei artei. Se vorbește, de pildă, de stil romanesc, transpunîndu-se în română termenul englezesc Romanesque: ,perioada romanescă a secolului al XII-lea"; ,biserici în stil romanesc" etc. Echivalentul pentru acest sens este însă romanic ("artă romanică"), în vreme ce termenul romanesc s-a specializat în română pentru cu totul alte semnificații (v. DEX: ,propriu romanului", ,fantezist, imaginar" etc.). Confuzia se întîlnește azi în mai multe texte, aflate sub
Despre baptiștii din secolul... XII by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11096_a_12421]