3,927 matches
-
în ea și, în general, în noua realitate și mentalitate europeană. De la el se cere să aibă o conștiință clară a diferenței foarte pronunțată dintre civilizația răsăriteană, ortodoxă și cea occidental-apuseană. Civilizația care s-a format prin simbioza dintre spiritul romanic, elenist (grecesc) și ortodoxia creștină, adică civilizația vechii Uniuni Europene, comună atât Apusului cât și Răsăritului din primul mileniu, este o civilizație theonomă și theocentrică. Toate manifestările creștinului ortodox poartă amprenta luptei omului spre desăvârșirea existenței lui prin dumnezeiescul Har
DESPRE DOMNITORUL NEAGOE BASARAB... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373054_a_374383]
-
chiar face concurență stării civile. “Feliile de viață” nu se desprind din întreg, iar din “dosarele de existență” sunt atașate, la sfârșitul cărții, fotocopii. Narațiunea, accesibilă și clară, fără înzorzonări, curge limpede, în matca firească a celei mai frumoase limbi “romanice”. Iar retorismul “didacticist” nu aduce stricare, ci augmentează autenticitatea. Nu putem trece cu vederea, cum nu putem rupe din magma epică, “cultul dascălului”, pe care Grigore Gociu îl practică onest, cu simț axiologic precis, în cele câteva schițe de portret
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
cele mai specifice ale ortodoxiei românești. Deoarece o considerăm ca având un specific aparte, care interesează reuniunea noastră, cu atât mai mult cu cât “poporul român este singurul care mărturisește o creștinătate orientală, dar care se exprimă într-o limbă romanică. Interpretat în această perspectivă, creștinismul românesc, bazat pe prezența lui Dumnezeu în om și în cosmos, a putut să facă o sinteză, cea mai originală, între cultura Orientului și cea a Occidentului. El și-a asumat raționalitatea lucidă a Occidentului
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
care, în 1816, își publica la Frankfurt celebra lucrare: Über das Konjugations-system der Sanskritsprache in Vergleichung mit jenem der griechischen, lateinischen, persischen und germanischen Sprache, cu care "se pun bazele lingvisticii ario-europene și nu numai, întrucît celelalte ramuri, ca cea romanică și semitică, au mers pe urmele celei ario-europene, chiar dacă apoi, cum s-a întîmplat cu cea romanică, au reușit să creeze o anume independență de metodă care le-a condus să o întreacă pe cealaltă" [108]. Iată ce spune Hegel
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
jenem der griechischen, lateinischen, persischen und germanischen Sprache, cu care "se pun bazele lingvisticii ario-europene și nu numai, întrucît celelalte ramuri, ca cea romanică și semitică, au mers pe urmele celei ario-europene, chiar dacă apoi, cum s-a întîmplat cu cea romanică, au reușit să creeze o anume independență de metodă care le-a condus să o întreacă pe cealaltă" [108]. Iată ce spune Hegel: "Limba hindusă veche, sanscrita, nu este doar mama tuturor limbilor hinduse actuale, ci este și foarte asemănătoare
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
del Sublime", I, "Annali della Facolta di Magistero e Filosofia dell' Universita di Bari", 12, 1973, pp. 243-315. 1974 Charitas, "Annali della Facolta di Magistero e Filosofia dell' Universita di Bari", 17, 1974, pp. 161-235. Latino arcaico e lingue neolatine, "Romanica" 7, 1974 (Estudios dedicados a D. Găzdaru, II, La Plata, 1975), pp. 183-200. La testimonianza di Paolino di Nola sul cristianesimo dell' Italia meridionali, "Archivio Storico Pugliese" 27, 1974, pp. 161-190. Recensione a R.P.R. Green, The Poetry of Paulinus of Nola
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cu fragmente inedite, cu o introducere, note și indice de nume de M. Cadot, Paris, PUF, 1968. Mușat, Mircea, Ardeleanu, Ion, From ancient Dacia to modern Romania, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985. Niculescu, Alexandru, Individualitatea limbii române între limbile romanice, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1978; Outline History of the Romanian Language, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981. Nouzille, Jean, "La Transylvanie, terre de contacts et de conflits" în Revue d'Europe Centrale, Strasbourg, 1993. Panaitescu, Petre P, Istoria Românilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de prietenie ostentativă cu Austria. Adevărat că ridicarea României în genere nu se prea potrivește în cadrul politicei balcanice a Rusiei, afară doar daca și Bulgaria s-ar ridica la rangul de regat, pentru a da o expresie internațională parității rasei romanice cu cea slavă la Dunărea de Jos. Fiindcă însă aceasta ar include o schimbare, formală cel puțin, a Tractatului de la Berlin, abia ne putem închipui că puterile s-ar învoi c-o asemenea procedare; pentru România se naște apoi întrebarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
evul mediu de poporul nostru, foarte numeros pe atuncea în Peninsulă. Un învățat german a cercetat de ex. 261 de numiri albaneze de animale și a găsit că dintre acestea 47 se ating cu cuvinte românești, multe cu alte cuvinte romanice, 21 italiene, 41 vechi grecești, înrudite însă originar, 38 medii și neogrecești. Dintre toate abia 30 se păreau de origine curat albaneză. Am zis că până acum albanejii au stat de obicei în serviciu străin, s-au luptat pentru interese
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Découverte, 1998 Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii, București, Editura Aramis, 2002 Coșeriu, Eugen, Determinatió y entoro. Dos problemas de una linguistica del hablar. Teoria del lenguaje y linguistica general. Cinco estudios, Madrid, ,,Biblioteca Romanica Hispanica" Editorial Grados, 1962 Ezechil, Liliana, Prelegeri de didactică generală, Editura Paralela 45, 2003 Fisher, B. Aubrey, Interpersonal communication: pragmatics of human relationships, New York, Random House, 1987 Golu, Mihai, Bazele psihologiei generale, București, Editura Universitară, 2002 Hobjilă, Angelica, Microsistemul deicticelor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Valeriu Stoleriu, Ariton Vraciu. Rubrici: „Studii, contribuții, interpretări”, „Evocări”, „Comentarii”, „Comemorări”, „Interferențe”, „Poetică și limbaj”, „Puncte de vedere”, „Perspective istorico-literare”, „Perspective de cercetare literară”, „Recenzii”, „Note”. Conține articole de lingvistică generală și comparată, de istorie a limbii române, de lingvistică romanică, germanică, slavistică, de stilistică și poetică, folcloristică, istoria literaturii române și universale, de literatură comparată (receptare literară și influențe), de critică literară. Volumul din 1972 este consacrat centenarului G. Ibrăileanu, cu studii semnate de Al. Dima, I. D. Lăudat, Const. Ciopraga
ANALELE STIINŢIFICE ALE UNIVERSITAŢII „AL. I. CUZA” DIN IASI. Lingvistică. Literatură. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
Parhon» și a Politehnicii din București. Seria «Științe sociale»”, editată în intervalul 1952-1955. În afară de seria „Limba și literatura română”, A.U.B. mai cuprind serii dedicate studiilor filologice, ca de pildă: „Literatură universală și comparată”, „Limbi și literaturi străine”, „Limbi romanice”, „Limbi germanice” „Limbi slave”. Comitetul de redacție era alcătuit în 1956 din Jean Livescu (redactor responsabil), Paul Popescu-Neveanu, Sandu Vianu (redactori responsabili adjuncți), Andrei Oțetea, Al. Rosetti, N. Melinescu, M. Novicov, I. Oancea, L. Tismăneanu, Costin Murgescu; în 1978, din
ANALELE UNIVERSITAŢII BUCURESTI. Seria Limba şi literatura română. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
mult mai modest în preocupările cercetătorilor, nu scapă totuși atenției Sinei Dănciulescu-Leonte, Corneliei Cârstea și Rodicăi Iordache. Fără a fi o publicație destinată studierii literaturii universale, revista conține numeroase cercetări dedicate poeziei scrise în alte limbi, cu precădere în cele romanice. Primul loc pare să fie ocupat de lirica franceză, căreia îi dedică mai multe studii Constantin Popescu și Sonia Cuciureanu. A doua, în ordinea importanței, pare a fi poezia italiană, despre care scriu Ion Pătrașcu ori Romeo Magherescu. Nu sunt
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN CRAIOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285342_a_286671]
-
dedică mai multe studii Constantin Popescu și Sonia Cuciureanu. A doua, în ordinea importanței, pare a fi poezia italiană, despre care scriu Ion Pătrașcu ori Romeo Magherescu. Nu sunt uitate literaturile clasice, cu precădere cea latină, și lirica unor popoare romanice (Romeo Magherescu). Cât privește proza, pare să intereseze, iarăși, în primul rând, cea franceză, începând cu marea literatură a secolului al XIX-lea (Lelia Trocan), pentru ca, trecând prin Émile Zola (C. D. Papastate) și Raymond Radiguet (Sonia Cuciureanu), să se
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN CRAIOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285342_a_286671]
-
literatură), cu un răspuns de Titu Maiorescu (1909); Nicolae Iorga (Două concepții istorice), cu un răspuns de A. D. Xenopol (1911); B. Delavrancea (Din estetica poeziei populare), cu un răspuns de Iacob Negruzzi (1913); Sextil Pușcariu (Locul limbii române între limbile romanice), cu un răspuns de Ion Bianu (1920); Octavian Goga (Coșbuc), cu un răspuns de G. Bogdan-Duică (1923): Mihail Sadoveanu (Poezia populară), cu un răspuns de G. Bogdan-Duică (1923). Seria a treia a „Memoriilor” debutează în anul 1924 și aduce nume
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
în Poésie, traduction, retraduction, actes des journées d'étude organisées en 2003, textes réunis par Christine Lombez ; cahier coordonné par Roger Sauter, Praxiling, Université Montpellier III, Montpellier, 2004. ALDEA, Maria, " Subiectivitatea traducerii. Un punct de vedere ", în IANUA, Revista Philologica Romanica, Madrid, 2006, no. 6, p. 141-152, consulté le 2 octobre 2011, URL : www.romaniaminor.net/ianua/Ianua 06/14.pdf. BALACESCU, Ioana, STEFANIK, Bernd, " Défense et illustration de l'approche herméneutique en traduction ", în Meta : journal des traducteurs/Meta : Translators
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, H. Champion, Paris, 2008. GHIȚĂ, Elenă, " Le statut actuel de la traductologie ", în Études de traductologie, Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie, Catedră de Limbi Romanice, Editura Mirton, Timișoara, 1999. GUILLEMIN-FLESCHER, Jacqueline, " Le linguiste devant la traduction ", în Fabula 7. Traduire, Presses universitaires de Lille, Lille, 1986, p. 59-69. GUȚU, Ana, " Quelques considérations sur la traduction littéraire en tânt que processus exégétique spécifique et variété de la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
2011, URL : http://www.revues-plurielles.org/ uploads/pdf/6/113/ei 113 lavault.pdf. LUNGU-BADEA, Georgiana, " Le contenu extralinguistique, un handicap à la traduction ? ", în Études de traductologie, Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie, Catedră de Limbi Romanice, Editura Mirton, Timișoara, 1999. LUNGU-BADEA, Georgiana, " La problématique du transfert culturel ", în Annales Universitatis Apulensis, Series Philologica, Litterae Perennis, Universitatea " 1 Decembrie " din Alba-Iulia, 2004, p. 177-180, consulté le 12 avril 2011, URL: www.uab.ro/reviste recunoscute/philologica//27.doc
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
état d'acquérir une méthode de travail avec cette langue étrangère ". V. Georgiana Lungu-Badea, " Le contenu extralinguistique, un handicap à la traduction ? ", în Études de traductologie, Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie, Catedră de Limbi Romanice, Editura Mirton, Timișoara, 1999, p. 63. Leș termes soulignés șont de l'auteur. 61 Dans la conception d'Antoine Berman, le " littéraire " " englobe aussi bien la littérature au sens strict que la philosophie, leș sciences humaines et leș textes religieux
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
qui soulignons. 158 Idem, p. 16. 159 Idem, p. 22. 160 Idem, p. 22. C'est nous qui soulignons. En ce qui concerne la subjectivité de la traduction, v. Maria Aldea, " Subiectivitatea traducerii. Un punct de vedere ", în IANUA, Revista Philologica Romanica, Madrid, 2006, no. 6, p. 111-121, consulté le 2 octobre 2011, URL : www.romaniaminor.net/ianua/Ianua 06/14.pdf. 161 Jean Peeters, La médiation de l'étranger. Une sociologie de la traduction, op. cît., p. 261. C'est nous qui
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în scrisul eminescian”, „Tinerimea română”, 1934, 10; Octav Șuluțiu, „Al. Odobescu”, F, 1935, 3; Constantinescu, Scrieri, II, 445-464; G. Călinescu, Al. Dima, ALA, 1936, 8; Gh. Vrabie, „Conceptul de artă populară”, G, 1940, 1; Ramiro Ortiz, Al. Dima, „Sibiu”, „Varia Romanica”, 1940, 442; Perpessicius, Opere, IX, 316-317; Șerban Cioculescu, Un suflet mare: Alecu Russo, GL, 1957, 41; Const. Ciopraga, O valoroasă monografie, IL, 1957, 10; Paul Georgescu, O realizare a istoriei literare, GL, 1957, 50; Teodor Vârgolici , Al. Dima, RMB, 1962
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
le-a numit Iorga), au fost considerate de istoricul român Gh. Brătianu ca "o enigmă și un miracol istoric". Brătianu a preluat formularea aceasta de la istoricul francez Ferdinand Lot, impresionat, la rândul lui, de tenacitatea anonimă și tăcută a neamului romanic de la Dunăre. Încercarea de a formula un răspuns coerent și convingător și argumentele înfățișate de noi în acest sens alcătuiesc conținutul cărții de față. Inițierea în tainele acestui clarobscur mileniu o datorăm unor mari istorici și cărturari români, autori ai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
era aceasta: germanii aparținând diferitelor triburi se luptau între ei, anihilându-se unii pe alții, carpii și sarmații, supuși unor lovituri grele din partea romanilor, erau ca și distruși. În felul acesta, se lărgește și se asigură locul (spațiul) pentru populația romanică autohtonă. La începutul secolului al IV-lea, sub împăratul Constantin, se săvârșește "o mare și grea operă", după formula inspirată a lui Iorga: reromanizarea politică, pe care ar fi dorit-o mai presus de-a lui Traian, podul peste Dunăre
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secolele V-VI, este subliniat de un cercetător englez: "Populația peninsulei traco-ilirice era de limbă latină. Din această populație se coboară Vlahiile la nordul și sudul Dunării. În nordul Dunării, a supraviețuit, în Muntenia și Moldova, un rest de populație romanică". În această vreme, se produce și mișcarea indigenilor romanici sud-dunăreni, care tindea să preia conducerea Imperiului împăratul Marcian este un roman din Tracia, iar urmașul său, Leon, este un bess. Vitalian stăpânește câțiva ani Sciția, cu o armată de 60
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Populația peninsulei traco-ilirice era de limbă latină. Din această populație se coboară Vlahiile la nordul și sudul Dunării. În nordul Dunării, a supraviețuit, în Muntenia și Moldova, un rest de populație romanică". În această vreme, se produce și mișcarea indigenilor romanici sud-dunăreni, care tindea să preia conducerea Imperiului împăratul Marcian este un roman din Tracia, iar urmașul său, Leon, este un bess. Vitalian stăpânește câțiva ani Sciția, cu o armată de 60.000 de oameni, învinge mai mulți generali și a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]