508 matches
-
din lume, ca uniĭ ce ne tragem din vechiĭ Romanĭ de la Roma din Italia" (Melidon, 1876, p. 84). Pe aceleași aliniamente se situează și G.G. Tocilescu, pentru care naționalitatea română, incubată în perioada celor 167 de ani cât a durat romanizarea Daciei Traiane, "nu putea fi de altă origină de cât romană" (Tocilescu, 1889, p. 20). Totuși, Tocilescu vorbește despre evacuarea populației dacice în urma cuceririi romane: "un mare numĕr de Dacĭ, cu femeĭ, copiĭ, bĕtrânĭ, cu turmele și cu tot ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ci poporul românesc" (Patrașcanu, 1937, p. 48). Situabilă în cadrul paradigmei substrat-strat-adstrat, concepția lui Patrașcanu exprimă teoria bi-stadială a etnogeniei românești, potrivit căreia poporul este rezultatul a două faze succesive: i) coagularea primară a neamului românesc din contopirea elementelor etnice în urma romanizării, urmată de ii) asimilarea slavilor în fondul daco-roman. Versiunea cea mai elaborată a teoriei etnogeniei românești o întâlnim la C.C. Giurescu (1942), care, rezonând cu consensul epocii, admite că "suntem un popor romanic de coloratură slavă" (p. 75). Tocmai prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 120). Prin instituirea Mitropoliei Ortodoxe în Transilvania, la Alba Iulia, Mihai Viteazul a început procesul de colonizare românească a Ardealulul maghiarizat. Aceasta este interpretarea lui I. Floru (1923), care, în manualul său, semnalează: "odată cu Mihai Viteazul, un început de romanizare a Ardealului înstrăinat" (p. 120). "Instinctul național" care pulsa în Mihai s-a concretizat astfel nu în unificarea politică (vremelnică și sortită eșecului datorită lipsei conștiinței naționale în epocă), ci prin unificarea eclezială. Înființarea Mitropoliei Ortodoxe a reprezentat fundamentul instituțional
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acestui fundal teoretic, autorii invită cititorii să descopere "cum sună povestea originilor românilor" (p. 8), sau "cum își imaginează românii originea poporului lor" (p. 10). După relatarea poveștii istorice despre dubla asimilare în urma căreia a rezultat poporul român (prima, prin romanizarea populației autohtone, a doua, prin absorbția migratorilor), concluzia autorilor este că "povestea formării neamului lor [a românilor], rod al căsătoriilor dintre bărbații romani și femeile dace, [ca orice mit al originilor], ascunde, în pofida naivității sale, un sâmbure solid de adevăr
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și dinspre Europa. Iată, schematic, cum se prezintă această istorie sinuoasă a intrărilor și ieșirilor europene ale românilor (Bozgan et al., 2003, pp. 3-4). Prima noastră europenizare" s-a produs odată cu primirea "Sigiliului Romei". Cucerirea romană a Daciei, urmată de romanizarea și integrarea lumii dacice in orbis romanus au asigurat botezul european al poporului român în proces de înjghebare etnogenetică. Reculul, retragerea din Europa, a venit însă cu marile migrații ale popoarelor care au așezat un gros strat de zgură deasupra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
selectez, aș menționa șantierele arheologice de la IzvoareBahna și Davideni. La Izvoare-Bahna am cercetat o intinsă așezare care acoperă o etapă foarte importantă, aceea a secolelor VI-IX. Aici, în aceeași vatră de sat a trăit o comunitate în curs de romanizare, în secolele VI-VII, și, apoi, o comunitate veche românească, în secolele VIII-IX. Davidenii rămâne șantierul nostru de suflet. După un sfert de secol de cercetări, aici am dezvelit cel mai mare sat din secolele V-VII din spațiul est-carpatic
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
perioada respectivă de către o populație sedentară autohtonă, căci numai alături de o astfel de populație se puteau stabili grupurile alogene, ce își căutau și găseau cele necesare vieții pe care, vremelnic, o duceau coabitând. Ne aflăm în epoca încheierii procesului de romanizare, timp în care romanitatea sud-dunăreană târzie își exercită încă influența benefică asupra celor de la nord de Dunăre și de pe cursurile inferioare ale afluenților săi, conducând, în final, la cristalizarea etniei românești. Alt argument prin care se poate demonstra prezența etnosului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
inscripție, după moda de atunci, „un Cocceius Severus închină o piatră lui Cocceius UMBRIANUS, tatăl său, decurion, augur și pontifice al cetății Porolissum în provincia Dacia”. Vor fi existat și alte antroponime identice, rămase și răspândite în spațiul supus procesului romanizării, cum a fost cazul și cu zona noastră, unele păstrându-se până destul de târziu, căci antroponimul respectiv se întâlnește, în formă romanizată, în documente medievale referitoare la sate și oameni din Moldova sudică. Avem exemplul, cel mai apropiat ca spațiu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]