1,073 matches
-
a naturii, cum este legea gravitației. Fizicienii matematicieni din generația lui Kant aveau deja o conștiință clară a distincției dintre știința teoretică a naturii și simpla empirie. În acest sens merită să fie amintite unele reflecții ale lui Jean Le Rond d’Alembert. În scrierea sa Essai sur les éléments de la philosophie ou sur les principes des conaissances humaines; avec les eclaircissments, d’Alembert a subliniat că legile unei științei cum este mecanica newtoniană nu se referă la fapte direct accesibile
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
X, 316-322; Arghezi, Scrieri, XXXIII, 313-315; Căprariu, Jurnal, 182-186; Regman, Cărți, 7-12; Manolescu, Metamorfozele, 117-118; Piru, Panorama, 114-118; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 35-42; Mincu, Critice, I, 105-110; Pillat, Mozaic, 194-212; Zalis, Aspecte, 120-123; Martin, Poeți, II, 79-83; Iorgulescu, Rondul, 15-22; Piru, Poezia, 186-191; Simion, Scriitori, I, 78-88; Cândroveanu, Poeți, 34-37; Lovinescu, Unde scurte, I, 498-500; Ștefan Aug. Doinaș, Orfeu și tentația realului, București, 1974, 206-211; Cristea, Un an, 37-43; Pop, Transcrieri, 210-215; Cioculescu, Itinerar, I, 292-296; Negoițescu, Analize, 280-283
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
unor personaje, ECH, 1971, 4; Ardeleanu, „A urî”, 119-124; Negoițescu, Lampa, 150-159; Stănescu, Cronici, 83-98; Vlad, Convergențe, 287-291; Ciobanu, Panoramic, 194-198; Petrescu, Scriitori, 125-128, 142-144; Dimisianu, Valori, 105-108; Ungheanu, Arhipelag, 87-101; Cristea, Domeniul, 202-217; Regman, Colocvial, 27-33; Iorgulescu, Al doilea rond, 222-228;Nicolae Manolescu, „Bunavestire”, RL, 1977, 24; Ștefănescu, Preludiu, 191-200; Simion, Scriitori, I, 466-484; Poantă, Radiografii, I, 51-54; Ardeleanu, Mențiuni, 80-95; Dimisianu, Opinii, 112-115; Stănescu, Jurnal, I, 95-98; Ioan Buduca, Cei doi Grobei, ECH, 1980, 1-2; Ungureanu, Imediata, I, 249-268
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
Pop, Poezia, 263-280; Poantă, Modalități, 197-200; Tudor, Pretexte, 248-252; Raicu, Structuri, 333-338; Felea, Secțiuni, 68-72, 235-239; Cândroveanu, Alfabet, 53-59; Petroveanu, Traiectorii, 319-324; Cristea, Un an, 166-174; Piru, Poezia, II, 353-358; Barbu, O ist., 181-186; Cristea, Domeniul, 121-126; Iorgulescu, Al doilea rond, 264-268; Regman, Colocvial, 192-195; Felea, Aspecte, I, 145-147; Raicu, Practica scrisului, 339-342; Iorgulescu, Scriitori, 40-44; Simion, Scriitori, I, 341-352; Poantă, Radiografii, I, 242-244; Grigurcu, Poeți, 380-383; Marcea, Concordanțe, 271-274; Raicu, Fragmente, 261-263; Cristea, Modestie, 66-69; Sorescu, Ușor cu pianul, 366-371
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
194-197; Petrescu, Scriitori, 154-159; Tomuș, Răsfrângeri, 244-249; Ciobanu, Critică, 35-46, 117-124; Felea, Secțiuni, 194-199; Dimisianu, Valori, 90-92; Cândroveanu, Alfabet, 42-52; Petroveanu, Traiectorii, 324-325; Piru, Poezia, II, 369-382; Ungheanu, Arhipelag, 144-146; Barbu, O ist., 374-379; Raicu, Critica, 297-305; Iorgulescu, Al doilea rond, 285-289; Ștefănescu, Preludiu, 112-115; Felea, Aspecte, I, 41-47; Dimisianu, Opinii, 122-126; Iorgulescu, Scriitori, 35-37; Simion, Scriitori, I, 331-340, IV, 151-171; Poantă, Radiografii, I, 231-235; Nițescu, Poeți, 173-180; Alboiu, Un poet, 121-123; Băileșteanu, Abside, 26-48; Grigurcu, Poeți, 372-379; Cristea, Faptul, 116-122
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
Iordan Chimet, Cluj-Napoca, 1980 (în colaborare). Repere bibliografice: Petroveanu, Pagini, 163-169; Felea, Reflexii, 57-66, 138-147; Mincu, Critice, I, 106-108; Regman, Cronicari, 19-28; Felea, Poezie, 20-26, 167-177; Grigurcu, Teritoriu, 123-137; Ciobanu, Panoramic, 14-23, 127-131; Poantă, Modalități, 42-50; Petroveanu, Traiectorii, 193-207; Iorgulescu, Rondul, 44-55; Felea, Secțiuni, 16-23, 402-405; Piru, Poezia, I, 360-370; Ciobanu, Incursiuni, 67-78; Ungureanu, La umbra cărților, 160-163; Laurențiu, Eseuri, 24-29; Felea, Aspecte, I, 106-108, II, 5-7, 15-19; Martin, Identificări, 208-211; Ciobanu, Însemne, I, 128-168; Ștefănescu, Preludiu, 36-39; Raicu, Practica scrisului
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
Traduceri: Gloria Alcorta, Hotelul lumii și alte imposturi, București, 1970; Charles Ferdinand Ramuz, Aimé Pache, pictor din Vaud, pref. H. Zalis, București, 1972 (în colaborare cu Matei Călinescu). Repere bibliografice: Stănescu, Cronici, 76-82; Ciobanu, Panoramic, 241-244; Constantin, Prozatori-critici, 88-92; Iorgulescu, Rondul, 128-131; Ungheanu, Arhipelag, 147-150; Oprea, Incidențe, 96-102; Titel, Pasiunea, 130-132; Raicu, Critica, 148-152; Ungureanu, Proză, 221-223; Raicu, Practica scrisului, 268-271; Cubleșan, Teatrul, 165-176; Cristea, Faptul, 235-240; Cocora, Privitor, III, 143-144; Diaconescu, Dramaturgi, 61-67; Faifer, Dramaturgia, 19-30; Dimisianu, Lecturi, 191-195; Dobrescu
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
217-222; Regman, Cronicari, 193-203; Caraion, Duelul, 17-19; Raicu, Structuri, 317-322; Poantă, Modalități, 157-165; Pop, Poezia, 121-142; Andriescu, Relief, 51-57; Cristea, Un an, 150-153; Petroveanu, Traiectorii, 304-311; Cândroveanu, Alfabet, 26-41; Barbu, O ist., 271-276; Piru, Poezia, II, 137-146; Iorgulescu, Al doilea rond, 281-285; Laurențiu, Eseuri, 30-43; Raicu, Critica, 39-43, 257-262; Alexiu, Ideografii, 69-73; Nițescu, Poeți, 120-139; Simion, Scriitori, I, 211-215, III, 211-224; Iorgulescu, Scriitori, 29-32; Raicu, Practica scrisului, 330-333; Dorcescu, Embleme, 121-127; Grigurcu, Poeți, 320-324; Alboiu, Un poet, 112-113; Ruja, Valori, 140-146
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
Profiluri, 93-112; Felea, Dialoguri, 97-101; Oarcăsu, Opinii, 27-49; Negoițescu, Scriitori, 431-434; Oarcăsu, Oglinzi, 166-171; Piru, Panorama, 109-112; Felea, Poezie, 27-30; Grigurcu, Teritoriu, 108-112; Cioculescu, Aspecte, 214-220; Călinescu, Literatura, 148-155; Tudor, Pretexte, 219-232; Crohmălniceanu, Literatura, II, 578-582; Ciobanu, Critica, 35-46; Iorgulescu, Rondul, 23-32; Cristea, Un an, 29-36; Petroveanu, Traiectorii, 105-119; Felea, Secțiuni, 35-40, 91-96, 412-414; Barbu, O ist., 226-230; Piru, Poezia, I, 192-204; Zalis, Tensiuni, 94-101; Cristea, Domeniul, 88-95; Laurențiu, Eseuri, 44-48; Alexiu, Ideografii, 93-97; Felea, Aspecte, I, 235-238, III, 15-18; Grigurcu
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
povestiri, București, 1994; Un regat imaginar, București, 1997; Elegii la sfârșit de secol, București, 1999. Repere bibliografice: Ardeleanu, Însemnări, 167-176; Negoițescu, Scriitori, 483-486; Oprea, Mișcarea, 197-204; Mincu, Critice, I, 112-115; Drăgan, Aproximații, 201-210; Dimisianu, Prozatori, 70-78; Raicu, Structuri, 277-282; Iorgulescu, Rondul, 132-142; Cristea, Domeniul, 196-201; Balotă, Universul, 130-143; Dimisianu, Nouă prozatori, 7-23; Ungureanu, Proză, 147-156; Ștefănescu, Preludiu, 168-173; Vlad, Lectura, 236-241; Ardeleanu, Mențiuni, 137-141; Simion, Scriitori, I, 598-615; Regman, Explorări, 159-168, 284-294; Ștefănescu, Jurnal, 117-118, 130-134; Băileșteanu, Refracții, 150-161; Tomuș, Mișcarea
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
Popescu, Norman Manea, Bujor Nedelcovici, Corneliu Ștefanache. Nu este neglijată nici proza nonficțională, ilustrată cu succes de Petru Comarnescu (Jurnal de călătorie, 6/1965) sau de George Bălăiță, ale cărui tablete epico-eseistice au apărut constant, începând cu 1974, la rubrica „Rondul de noapte”. Cu toate că spațiul ce i se acordă este mai redus, dramaturgia este prezentă în sumarul revistei prin câteva titluri demne de reținut: drama istorică Dimitrie Cantemir de Eusebiu Camilar (inedită, 11/1973), poemul dramatic Steaua Zimbrului de Valeriu Anania
ATENEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
Cluj-Napoca, 1981; Refugii (Zidul morții), București, 1984; Drumul cenușii (Zidul morții, II), București, 1988; Recviem pentru nebuni și bestii, București, 1999; Tentația risipirii, București, 2003. Repere bibliografice: Ciobanu, Panoramic, 194-198; Vlad, Convergențe, 287-291; Petrescu, Scriitori, 142-144; Dimisianu, Valori, 105-108; Iorgulescu, Rondul, 207-213; Raicu, Critica, 127-133; Regman, Colocvial, 27-33; Dimisianu, Nouă prozatori, 24-43; Regman, Explorări, 251-257; Simion, Scriitori, I, 485-500, IV, 227-238; Poantă, Radiografii, I, 51-54; Iorgulescu, Scriitori, 180-184; Ardeleanu, Mențiuni, 80-95; Dimisianu, Opinii, 112-115; Stănescu, Jurnal, I, 95-98; Mioara Apolzan, Casa
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
Vârsta modernă a literaturii, București, 1976; ed. 2, pref. Ion Vlad, Iași, 2000; Perspective critice, Iași, 1978; Biblioteci deschise, București, 1986; Terminologie poetică și retorică (în colaborare), Iași, 1994; Interstiții, Iași, 1998. Repere bibliografice: Cristea, Domeniul, 411-413; Iorgulescu, Al doilea rond, 183-185; Iorgulescu, Scriitori, 283-286; Ungheanu, Lecturi, 207-209; Regman, Explorări, 214-217; Mihăilescu, Conceptul, II, 109-111; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 359-362; Grigurcu, Critici, 217-225; Grigurcu, Între critici, 267-271; Dobrescu, Foiletoane, III, 181-185; Martin, Singura critică, 236-241; Piru, Critici, 288-290; Mircea Braga, Pe pragul
CALINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]
-
tatălui meu (care privea abătut În poală, la caseta cu termometrul). Mama se ridică de pe canapea. Se Îndreaptă spre scară, ținându-și o mână la frunte, iar posibilitatea apariției mele pare din ce În ce mai Îndepărtată. Acum tata se ridică să Își facă rondul, stingând luminile și Încuind ușile. Pornește În sus pe scări și din nou apare o speranță pentru mine. Sincronizarea trebuia să fie respectată Întocmai pentru ca eu să devin persoana care sunt. Dacă Întârzii actul cu o oră, se schimbă configurația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
celor cinstiți cu triumfuri? — Așa e, aprobă mai multe voci. — Îi apără de invidie, ca un medic. Ba i-o pune Fortunei, s-o mai îmbuneze, curva naibii, că ea e adevăratul călău al gloriei. Rufus își continuă în tăcere rondul. Se oprește în dreptul unui alt gladiator: — Tu nu ți-ai revenit încă de tot după rana primită săptă mâna trecută, îi spune, așa că pune-ți cnemide la ambele pi cioare. Rămâne pentru o clipă cu ochii țintă la capul Gorgonei
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nici o șansă, dar... Începuseră să-mi tremure picioarele. Totul în jur era întunecat. Aveam impresia că se lăsese seara. Totuși cerul era senin, fără nici un nor. Habar nu aveam ce se întâmpla cu mine. M-am așezat clătinându-mă lângă rondul de flori de la gura de metrou. Inima îmi bătea din ce în ce mai repede. Eram foarte speriat. Voiam să fiu transportat imediat la spital, însă ambulanțele nu mai veneau. A apărut și poliția. Nu puteau face față situației. Toată lumea dădea indicații. Normal ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
tonul potrivit situației. Pentru moment, Rutilius, încruntându-se, îl măsură cu o expresie nehotărâtă, dar imediat încuviință. — Bine! Veniți cu mine! După ce dădu câteva ordine supușilor săi, luă felinarul din mâna tânărului subordonat și astfel o porni pe traseul de rond, deschizând drumul noilor veniți. în timp ce cobora scara cu pași zvelți, căută să se justifice: — Trebuie să înțelegi, Prefectule, omul ăsta nu se odihnește niciodată, nu trăiește decât ca să salveze cetatea asta. Sunt convins că, dacă nu ar fost el, cetatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
tovarășii săi, pierduți în mulțimea care îi târa cu ea ca un râu în viitură, găsi bastionul deja ticsit de o mulțime ce nu-l mai încăpea și care se înghesuia până și pe scările de acces al traseului de rond. Erau mulți care, încercând să ajungă sus, se cățărau până și pe taluzul ce fusese ridicat pentru susținerea zidului. Totuși, într-o strălucitoare intuiție, Maliban le sugeră să plece de acolo și să se ducă spre turnul ce veghea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
îi răspunse emoționat Sebastianus. Se vede că cele două armate s-au reunit. Ovații se ridică din mulțime la o sută de pași în stânga lui, acolo unde o scară largă de piatră cu balustradă joasă permitea accesul la traseul de rond. Privind într-acolo, Sebastianus văzu înaintând, înconjurată de sute de capete în mișcare, tiara lui Anianus. Printre aclamațiile credincioșilor săi, prelatul urca pe bastion pentru a asista personal la împlinirea speranțelor sale și pentru a culege roadele eforturilor sale incredibile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
a unităților romane. Dubritius, însă, nu băgă de seamă, căci atenția sa fusese atrasă de o mișcare ce se contura în mulțimea de pe bastion, în spatele lui Sebastianus. — Episcopul! îl anunță, arătându-i-l. Vine încoace. Anianus înainta pe traseul de rond, sprijinindu-se cu o mână în cârja pastorală, iar cu cealaltă strângând mâinile ce i se întindeau sau binecuvântându-și turma, ori de câte ori putea să o facă. Fața îi strălucea și repeta fără încetare celor care îi făceau loc să treacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și ai escortelor acestora; apoi, bătând cu lama pumnalului în palma celeilalte mâini, se întoarse spre harta încă deschisă pe masă. în cort se lăsa din nou tăcerea, spartă doar, din când în când, de pasul cadențat al paznicilor de rond și de vocile scăzute ale soldaților adunați în jurul unui bivuac din apropiere. Sebastianus și Metronius schimbară o privire descumpănită, temându-se că Magister, absorbit de preocupările sale ușor de înțeles, uitase de ei. în sfârșit, scoase un suspin adânc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
nasul acvilin, și care umbla cu rochii de culoare cenușie sau albastră, ori cel puțin fionguri din familia acestor culori. Desigur, nu i-am spus nimic nici ei - nici n-o cunoșteam -, dar aceasta știa. La grădina publică, la un rond din mijlocul orașului (loc de muzică și plimbare) eu eram veșnic prezent, melancolic, gânditor, cu ochii țintă spre ea - uneori îmi luam curajul s-o privesc drept în ochi - veșnicunde era ea, veșnic pe o bancă în preajma ei. Apoi, cum
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
abia aștept să vin la oraș cu tata; singură nici n-aș îndrăzni. Cum să te revăd numai între patru ochi? - m-aș prăbuși... și tu tot n-ai înțelege.” 10. Eram, în adevăr în noiembrie. Vântul retezase de mult rondurile de flori, frunzele copacilor. Banca de pe aleea din dreapta intrării unde stătusem altădată era acum dezolantă în despuierea grădinii. Fluviul curgea, jos, în pustietatea ținutului, și lupii încă răzleți, îndrăznind până în apropierea colibelor de pescari, erau izgoniți de focurile aprinse înadins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
parte a lumii nici acum. Cei din partea cealaltă nu-și dau seama; vorbesc, comentează, dar nu înțeleg, n-au cum să înțeleagă, pentru că nu trăiesc aici”. Deodată timpii se amestecară, anotimpurile vuiră pe lângă urechi, le auzeam clar, copacii Grădinii înverziră, rondurile explodară în flori, un vânt ușor - era vară - mantia îi flutura deschisă pe umeri; se opri și zise: „Iată valoarea timpului! Străbăturăm micul bulevard, eram în plin soare. Fața îi strălucea de-o rară tinerețe. Când intrai în odaie deschisei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
mirositoare, cu ochii roșii și o răsuflare crimă și pedeapsă. Ca a lui Claire când e mahmură. Tessie trebuie să fi fluierat ca să-i alunge când mi-a dat drumul să intru, dar acum că „plecasem“, reveniseră să-și facă rondul prin grădină. Urăsc tot pe lumea asta, dar pe câini mai mult ca orice altceva. Au mârâit încet și, de îndată, am mârâit și eu. Așa! Nu se așteptau la asta, animale proaste și împuțite. Voi sunteți câini, am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]