1,828 matches
-
-MĂ...(DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 447 din 22 martie 2012 Toate Articolele Autorului A scrie poezie, ziceți, e ceva indecent, e ca si cum, cu mâna vinovată, ai ridică rochițele florilor... Ce faptă ingrata! * Rușinează-te deci, poete! Ți-i de-ajuns că florile există... E fără socoteală să risipești pentru ele atâta cerneală... Cuvintele?... Cuvintele sunt amăgiri Cu chip de fecioare în calea orbului, sunt flori fără petale. Nu vinde iluzii deci, poete! Căci
JUDECAŢI-MĂ...(DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364922_a_366251]
-
astfel, os și carne din carnea bărbatului vor trece în femeia sa, drept pentru care bărbatul se va împreuna cu ea și vor fi un singur trup. Mai știm că, în Eden, Adam și Eva „erau goi și nu se rușinau”. Pudoarea este rodul diferenței, a cunoașterii de sine și a Celuilalt. Antichitatea greco-latină este mult mai prolifică în împreunări și zămisliri prin tot felul de șiretlicuri și metamorfoze. Miturile abundă de copulații, nașteri fantastice, infanticide care suscită profund imaginarul și
ARTISTUL ŞI MODELUL de DAN CARAGEA în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364952_a_366281]
-
unele scenarii originare, aparent „uitate”, se regăsesc frecvent în vise și poezie. Asemenea zeilor sau lui Dumnezeu, fie urmând exemplul mitologic, fie pe cel biblic, artistul va așeza la temelia esteticii corpul omenesc, de a cărui nuditate nu se va rușina. Arta, ca și sexualitatea, abolesc pudoarea, cerând omului contemplarea goliciunii ca „stare naturală”. Cu toate acestea, în istoria milenară a civilizației noastre s-au păstrat până astăzi tabuurile corporale, părțile numite „intime”, și reflexul firesc al acoperirii acestora. Când Dürer
ARTISTUL ŞI MODELUL de DAN CARAGEA în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364952_a_366281]
-
așeea cu țâțili mari, acolo stă tanti așeea cu țâțili mari! Hărmălaia de pe pârtie a încetat ca prin farmec. Apoi, dintr-o dată mai multe voci de copii au prins să întrebe: - Cum?!... Unde, unde?”... Cine... cine are țâțele mari? Marian, rușinat că progenitura lui iar l-a făcut de râs - nu de-alta, dar ce-ar fi zis colonelul dacă ar fi aflat? -, a luat imediat copilul și au urcat amândoi în apartament, unde i-a povestit nevesti-si ce scosese iar
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
satul lui Alecsandri, pentru mine a fost cel mai luminos moment. Numai procesarea emoțiilor încercate de la poarta acestei magnifice instituții și până la înregistrarea efectivă, s-ar putea descrie într-o întindere pe multe pagini. Am fost fericită! M-am simțit rușinată față de Dumnezeu pentru că avusesem îndrăzneala să fiu o vreme supărată pe el că-mi luase mama. Mi-a dat bucurii neprogramate. În compensație oare? Emilia ȚUȚUIANU: Acum ești o persoană credincioasă? Veronica BALAJ: În felul meu... Am limite. E mai
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
Sfântului Duh ! "....cu alte cuvinte, ne închinăm. În preajma unei Biserici, ( aflându-ne în autobuz ori pe drum ), de multe ori, cu gândul în altă parte ori cu o oarecare jenă, uitând sfatul Sfântului Ioan Gură de Aur : " Să nu ne rușinăm de taina Crucii ! Înaintea unui examen ( chiar dacă,între noi fie vorba, știind cât am învățat, ne dorim " să picăm pe subiect " ). Ori de cîte ori auzim sau vedem nenorocirile altora, de la noi ori de la alții, când ne moare un cântec
ÎN NUMELE TATĂLUI ŞI AL FIULUI ŞI AL SFÂNTULUI DUH ! de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366619_a_367948]
-
cele mici începuseră să le crească sânii ca la orice adolescentă, însă nu depășiseră stadiul unei piersice ce încăpea în căușul unei mâini de flăcău mai mărișor. Blănița le era micuță, abia dacă se observa, motiv pentru care se și rușinau când se dezbrăcau în fața surorilor. Scalda în apa râului era însoțită de gălăgia și voioșia celor patru Iele ale pădurii, plăcut surprinse de temperatura apei, ce le dezmierda tinerețea corpului de fete zburdalnice și dornice de distracție. Drăcoaica de Eleonora
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
era pădurar, avea o barbă albă și era foarte bătrân, slăbise și-și legase cornul de vânătoare la brâul roșu. “Ce e cu voi pe-aici?”- ne-a întrebat el. Eu i-am răspuns că fugim de război, Agneta se rușinase de goliciunea ei și pusese capul în jos în spatele meu. “Nu mai e nimeni în sat!- a zis el- e totul distrus, haideți la coliba mea în pădure!” După ce-am ajuns ne-a spus: “Stați aici și iubiți-vă
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
curge din caval, Câte inimi vor mai frânge Doinele de peste mal? Eu departe, tu aproape Tu aici, acolo eu, Despărțiți de-un drum de ape Și de lacrimi tot mereu... A plecat dorul în lume A plecat dorul în lume Rușinat săracul cum e, A plecat lăsând acasă Dorul ce cu dor apasă, A trecut în lacrimi pragul Și s-a-nstrăinat pribeagul A plecat de-acasă dorul, Nici stăpânii nu mai voru-l, Nici nevasta, fiica, fiul Stâlp la casă nu mai știu
ORI LUPŢI, ORI TE STINGI – GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI UNIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361603_a_362932]
-
erezia dar și pe cei care o susțin, deci și pe împărat. Și atunci văzând Heraclie împăratul că mulți sfinți arhierei și de Dumnezeu înțelepțiți părinți din Apus nu primesc alcătuirea lui, ci încă și anatemei o dau, s-a rușinat mult și a înștiințat iarăși pretutindeni, că aceea nu este mărturisirea sa, ci a lui Serghie patriarhul care singur scriind-o, l-a silit să iscălească. Era un fel de a face mea culpa dar răul fusese provocat. În septembrie
SF. MAXIM MĂRTURISITORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361606_a_362935]
-
aceste zile de cercetare silită era aruncat într-o încăpere nedemnă și atunci hotărăsc să-l înlăture cu orice preț. A fost dat pe mâna eparhului împreună cu ucenicul său Macarie, bătuți cu sălbăticie în mai multe rânduri, fără să se rușineze nici de cinstea și înțelepciunea sa dar nici de vârsta lui (79 de ani), apoi li s-a tăiat amândurora și limba și mâna cea dreaptă, atât de mult s-au temut de acest strălucit și curajos mărturisitor al dreptei
SF. MAXIM MĂRTURISITORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361606_a_362935]
-
ofta” făcându-și gânduri dacă tontul ei o să fie de acord cu „tratamentul” de urgență prescris conașului Pandele de Bușica. Adică... să se culce cu femeia mea? Cu Didinica!... și fără să vrea îl pufni un rîs scurt că se rușină pe loc de atitudinea lui față de boier și de mama Bușica. Nu, nu se poate!... alt leac nu ai găsit?!... - Mă prostule!... cum să se culce cu femeia ta? Mă!... da bleg mai ești. Nu auziși ce-ți spusăi? - Auzi
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
florile ca pe ochii din cap și făcuse aceeași pasiune pentru grădinița din fața casei, ca și pentru ghicit, lecuit, dezlegat fermece... la mulți creduli din comună și satele învecinate. Cei doi, Pandele și Didina (care făcea pe minorosița și se rușinase... vai-vai!) au intrat în odaia cu sobă (dormitorul unde totul fusese aranjat de dumneai înainte ca Bușica să-l sfătuiască pe conașu - prima încăpere unde era ogeacul: cuptorul de copt pâine, vatra și coșul în interiorul căruia atârna lanțul în
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
domnia sa, „clasificările au numai valoare didactică și că există o singură literatură - transmiți ceva sau nu transmiți nimic!” De asemenea, spune doamna Vulpescu, „scriitorul este al limbii în care scrie, iar limba este a unui popor. Așadar, eu nu mă rușinez că sunt român.” Aici aplauzele au fost puternice. În timp ce vorbea și spunea cele de mai sus, parcă îmi auzeam propriile gânduri. Cât de mult te pot apropia aceleași păreri!„Nu știu cum mă judecă contemporanii mei, în primul rând critica literară pentru
„NOI, DOAMNĂ DOCTOR, CÂND O SĂ MURIM?” de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351900_a_353229]
-
de mai marii poporului; el era un Fariseu cu vază. Mustrat în adâncul sufletului de Domnul Isus, el se pleacă în praf și țărână și-și recunoaște marea sa nevoie de mântuire. „Spui că sunt venit de la Dumnezeu și ... te rușinezi să fii văzut cu Mine?! Nicodim, tu trebuie să te naști din Duh și adevăr. La ce ți-ar folosi adevărurile slăvite ale mântuirii, dacă te rușinezi și de ceea ce cunoști? Vii noaptea...” Viu și tăietor a fost cuvântul, iar
NICODIM de RODICA STOICA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351936_a_353265]
-
marea sa nevoie de mântuire. „Spui că sunt venit de la Dumnezeu și ... te rușinezi să fii văzut cu Mine?! Nicodim, tu trebuie să te naști din Duh și adevăr. La ce ți-ar folosi adevărurile slăvite ale mântuirii, dacă te rușinezi și de ceea ce cunoști? Vii noaptea...” Viu și tăietor a fost cuvântul, iar Nicodim l-a primit. Petru, un apostol de frunte, marele Petru la care Domnul Isus a lucrat atât, rodul muncii sufletului Său, rodul rugăciunilor Sale, al purtării
NICODIM de RODICA STOICA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351936_a_353265]
-
răsplătirii viitoare? Nu trebuia oare să mă jelești că pe o moartă? Nu ți-a fost rușine să-mi vezi trupul gol? Ești creștin și ai socotit că am să mă înfățișez așa goală înaintea lui Hristos, fără să te rușinezi de goliciunea mea? Nu te-a născut oare o femeie că și pe mine? Oare o dată cu mine n-ai insultat și pe mama ta? Cum ai să te aperi față de mine, nenorocitule, înaintea înfricoșătorului județ al lui Hristos? Pe când trăiam
LIVADA DUHOVNICEASCA (25) de ION UNTARU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352417_a_353746]
-
pentru totdeauna autenticitatea manuscriselor, pentru a stinge controversele iscate în jurul lor. A venit la Grupul pentru Dialog Social în toiul verii în straie negre monahale, când noi ne coceam în hainele ușoare, vaporoase, deschise la culoare. M-am simțit inițial rușinat cu el, căci părea îmbrăcat inadecvat anotimpului și mediului în care lucram, dar colegii l-au înconjurat cu dragoste, cu curiozitate și cu mai multă înțelegere decât mi-am închipuit, făcându-mă să mă rușinez eu de abandonul acelui drum
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
culoare. M-am simțit inițial rușinat cu el, căci părea îmbrăcat inadecvat anotimpului și mediului în care lucram, dar colegii l-au înconjurat cu dragoste, cu curiozitate și cu mai multă înțelegere decât mi-am închipuit, făcându-mă să mă rușinez eu de abandonul acelui drum pe care el a pășit hotărât. Îi povesteam cu interes bătăliile politice pe care le-am dus cu comuniștii, eforturile uriașe pe care le făceam pentru a-i convinge să accepte o cât de mică
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
am tot autoanalizat...uite, de 10 zile. Cu umflatul...nu prea-mi pasă cum mă văd alții. Cu copiii de la meditații...puteam să-i reprogramez. Am citit apoi, comentariile pro și contra acestei expoziții ... și m-am îngrozit, m-am rușinat, ca om! Cum trebuie să te simți, ca mamă, când niște nevăzuți, necunoscuți, terfelesc bunele tale intenții, creațiile unul copil talentat care are deja în palmares Premiul I la Concursul Național de Creație și Premiul II la Concursul Internațional Discovery-Descoperă
PORTRETUL UNEI MAME de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350542_a_351871]
-
spune răspicat: “Iubesc istoria Romaniei cu o ură grea”. Nu cumva trecem toți prin aceleași etape, maturizându-ne cu trecerea vremii, cu sau fără voie? Faptul că până și cele mai luminate minți au căzut în păcatul de a se rușina pentru că sunt ruși, germani, români sau orice altceva, nu e un alibi, nici pentru noi. Fără pretenția de a minimaliza sau lua în derâdere vădita tristețe care transpare din comentariile pesimiste, rămâne o binecuvântare libertatea de mișcare pe care am
ROMÂNII ADAPTIVI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351246_a_352575]
-
văzut acolo morți mai mulți decât au fost cei vii, întâlniți de el în restul vieții. Mihai Dascălu a scăpat neatins pe Frontul de Est și a fost numai bun de luptă și pe Frontul de Vest; “Ca să mă pot rușina de mine când aud cuvântul curvă”, se autoflagelează fostul vânzător la cooperativa de consum din sat. “În Ungaria însă, în timp ce treceam Tisa cu o barcă, cea cu coasa mi s-a arătat și mie, dar nu față la față căci
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
acum muncesc, ce-i drept, nu la câmp, că mi-s bătrâne oasele”. Și moș Ion Paiu, firav cât un pai dar cu sufletul semeț ca o stâncă, iradia de bucuria vieții. Întâlnirea cu el ne-a făcut să ne rușinăm că noi, generațiile de după război, scutiți de obolul nostru jertfelnic adus Patriei, trăim pe seama demnității celor din stirpea sa. Căci ei purceseră în 1941 să reîntregească Țara, în speranța aducerii înapoi a Basarabiei și Bucovinei. Visul lor nu s-a
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
privea cu multă simpatie și plăcere tot timpul drumului, zâmbindu-i. I-a dat câteva sute de lei când a oprit mașina la marginea orașului pentru a coborî fata și a-și lua rămas bun. Ea a refuzat. S-a rușinat și s-a simțit jignită, dar bărbatul i-a vorbit frumos și a convins-o să ia banii: - Tu fată, nu târfă! Bani, mâncare. Bani, tu frumoasă. Nu la sex. Eu respecte la tine. Ai nevoie, nu supărare trebuie... Ajunsă
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351372_a_352701]
-
ea. Probabil că va proceda și ea ca mine, gândeam eu și încercam să ghicesc la care piatră s-a oprit. Răspunsul a venit cum nu se poate mai surprinzător. I-am simțit brațele în jurul gâtului! - Nu trebuie să te rușinezi. Suntem doar noi aici. Un bărbat și o femeie. Avem ceva de ascuns? Nu ai mai stat cu o femeie goală lângă tine? - Ba da, dar... nu despre asta e vorba. Știi?... Noi ne cunoaștem atât de puțin... - Și? Nu
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351379_a_352708]