800 matches
-
în pantă, și chipul tău îmi nălucea abia prin trecerea de păsări, delirantă, continuată printre noi: perdea prin care văzul meu te bănuia. Am eliminat din versiunea inițială niște "schele" realist-socialiste, înlocuindu-le cu "temple" ; în versul următor, am scos "ruginii", ameliorând vag asonanța prin "străvezii" / miazăzi. Nu țin să comentez mai mult o poezie de care nu mă rușinez (prea tare) nici azi. În schimb, următoarea, ŤVegheť, pleacă de la un vers al lui Giuseppe Ungaretti: ŤCara, lontana come in uno
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
verandă, fiecare dispărând apoi în camera sa. În templul principal, cu plafon înalt, o lampă solitară pâlpâia pe un suport jos. Lângă ea stătea așezată o femeie cu părul alb ca gogoașa unui vierme de mătase, îmbrăcată într-un kimono ruginiu. Auzi glasul fiului ei în timp ce era condus de soția lui pe terasă. Fără a scoate un sunet, mama sa se ridică și merse spre marginea încăperii. Hideyoshi se opri sub oblon, scuturându-și mantia de praf. Capul, pe care și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
6 descriptori ampelografici . 3.1. Culoarea feței superioare (cod OIV 051; UPOV 24; IBPRG 6.1.13.). Se analizează vizual, notându-se diferite nuanțe de culori și soiurile de referință: verde (nota 1 - soi de referință Silvaner), verde cu pete ruginii (nota 2 - soi de referință Aramon), gălbuie (nota 3 - soi de referință Furmint), galbenă cu pete ruginii (nota 4 - soi de referință Muscat Ottonel), galben arămie (nota 5, soi de referință 101-14 MG), arămie (nota 6 - soi de referință 3309
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Se analizează vizual, notându-se diferite nuanțe de culori și soiurile de referință: verde (nota 1 - soi de referință Silvaner), verde cu pete ruginii (nota 2 - soi de referință Aramon), gălbuie (nota 3 - soi de referință Furmint), galbenă cu pete ruginii (nota 4 - soi de referință Muscat Ottonel), galben arămie (nota 5, soi de referință 101-14 MG), arămie (nota 6 - soi de referință 3309) și roșiatică (nota 7 - soi de referință Chasselas blanc). 3.2. Intensitatea pigmentației antocianice la frunzele tinere
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
3 metri. Fiind autofertil, este cultivat în plantații mari, pure, neavând nevoie de alte soiuri polenizatoare. Strugurii cu o lungime de 15-18 cm, sunt puternic bătuți, la coacere boabele sunt deformate din cauza desimii, având o culoare verde-gălbui, cu puncte dese ruginii. În general, Mustoasa de Măderat are o producție de struguri mijlocie, media fiind de 10.000 kg/ha. Culesul are loc la sfârșitul lunii septembrie sau în prima jumătate a lunii octombrie. Satul Măderat este așezat în partea de vest
Mustoasă de Măderat () [Corola-website/Science/302293_a_303622]
-
seama, o luase deja la sănătoasa. Zilele începuseră să treacă în zbor, așa cum se întâmplă în filme atunci când regizorul vrea să sugereze scurgerea timpului. De exemplu: paginile calendarului succedându-se în secvențe rapide în bătaia unui vânt puternic. Cu frunze ruginii purtate de vânt odată cu paginile calendarului ca să ni se indice anotimpul toamnei, apoi câțiva fulgi de nea care să indice sosirea iernii. Săptămâna se sfârșea cât ai clipi. Nu că genul de concepte ca diferența dintre weekend și săptămâna de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
o schimbe pe Holly. Nu m-a rugat și pe mine; uneori e grozav să ai mâna ruptă. În timp ce ea își făcea de lucru cu șervețelele pentru bebeluși și cu pungile cu scutece, JJ a scos un contur de buze ruginiu din trusa mea de machiaj (enormă), l-a apropiat de fața lui și a spus: Ca tine. Ce e ca mine? — Ca tine, a repetat, atingându-mi câteva dintre tăieturi, apoi arătând spre fața lui cu creionul. Ah! Voia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
erau de un maro profund și bogat. Asta până când lumina unui spot căzuse pe ei, scoțând la iveală un alb imaculat. Maroul venea, de fapt, de la petele de nicotină. Când s-a uitat mai bine, Hugo a văzut două umbre ruginii, uriașe și fantomatice, impregnate în zidul unde ocupanții anteriori ai casei stătuseră în pat și fumaseră. Covoarele făceau parte din categoria celor care trebuiau mai curând tunse decât aspirate și, judecând după mâncărimile chinuitoare de pe gambe, tot locul era plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
stâncile ieșite În afară și aglomerația de pietre de sub ei. Aplicară geometria pitagoreică pentru a face aceste tragice calcule și, În urma depistării unor urme de sânge, determinară „locul“ exact, o bucată ascuțită de stâncă acoperită cu pete Întunecate de licheni ruginii. Wyatt concluzionă: —O lovitură și dup-aia nu mai știi nimic. Dwight adăugă: — Să sperăm. Cei doi bărbați se Întoarseră cu raportul de pe teren. Walter fusese la câțiva pași de capătul podului și - Dwight pocni din degete - gata. O fracțiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
glezne. M-am apropiat de calorifer. Blocurile fuseseră conectate la magistralele de fontă, o rețea uriașă a puterii căldurii. Aburii erau dirijați dintr-un cartier într-altul, spre punctele termice. Apa gâlgâia apoi pe țevi, în culori diverse, stratificate (limonadă, ruginie, maro închis); la ultimele etaje n-ajungea sau curgea pe sponci, când n-o mai folosea nimeni din bloc. Deschideai robinetul și scăpau câteva picături, după care nu se mai auzea decât un gâlgâit îndepărtat pe țeavă. Agentul termic agoniza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ȘI BUCOVINA 1 Înalt, masiv, monumental și meditativ, cu o privire încordată și gravă, concentrată spre interiorul ființei sale și protejată de sticla transparentă a ochelarilor, cu fruntea înaltă și ușor ridată, aureolată de o diademă de păr rarefiat și ruginiu, încă sârmos și viguros care se armonizează cu sprâncenele groase și stufoase, septuagenarul Erich Beck, împreună cu soția sa, Ursula, au poposit pentru câteva zile la Suceava la mijlocul lunii octombrie 2003, după ce au străbătut aproape jumătate din Europa, venind din Germania
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și chiar teama de a-i pierde pentru totdeauna. Ascult Ceaikovski, Andante cantabile, parcă numai tonurile muzicii, intensitatea lor mă pot consola de „despărțirile” inevitabile. Septembrie Toamna a venit subtil, punând pe aici, pe colo galbenul ei în infinite nuanțe, ruginiul ei pe care nici un pictor nu-l va putea reproduce exact. Da, toamna vine spre mine, ca toate anotimpurile, cu un ireal aparte, plin de inspirație, adică entuziasm. Fără entuziasm, un fel de profundă energie psihică și fizică, n-aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
a fost depistat un peisaj de pădure desfrunzita, în fapt o imagine din „Crângul” buzoian, operă artistului de tinerețe. Tabloul înfățișa copacii la sfârșit de martie, „când stejarii vânjoși sunt aspri și goi, iar solul e încă acoperit de covorul ruginiu al frunzelor veștede”. Din punct de vedere al intereselor patrimoniului artistic național, ideea de a dărui șefului statului iugoslav, o asemenea lucrare, a fost un act nefericit, nu numai că opera artistului era foarte restrânsă, ci și datorită riscului de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
din dezamăgiri storc strugurii le beau mustul sunt deja mahmur pe urmă vorbesc despre viață dar nu las boabele să cadă le mângâi ca pe iubitele pierdute dacă aș amușina toamna ar începe să cânte reumatismul în mine vin apusuri ruginii patima miroase a sfârcuri de vie 31 august 2011 Stare de fapt Din toate acestea ne scoatem obsesii, Lipsesc certitudini, rămân doar impresii... Acuze multiple și gânduri nebune, Pe toate le-aș strânge, pe toate le-aș pune În largi
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
mai încercat o bucată, iar el s-a suit pe brațul ei cu acel fâșâit aproape imperceptibil al aripilor sale desfăcute care e atât de înspăimântător în sine, acel umăr ridicat cu forța sa avântată și vârfurile aripilor cu subțioara ruginie de înger al morții sau cu adâncitura aceea profundă din interiorul aripii. Ghearele lui se agățaseră bine de brațul ei în timp ce rupea din carne. Totuși, când a dorit să îl dea jos, a atacat și a lovit cu ciocul. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Trebuie să cânți, a spus, disperată în pantofiorii ei subțiri, parizieni, și încercând să își tragă fularul de bumbac peste ceafă. Și s-a apucat să cânte un cântec de cafenea. Mierlele înfrigurate răsăreau în zbor din pădurea de stejari ruginii, și până și lor le era probabil prea frig să cânte, pentru că n-am auzit nici un fel de ciripit de la ele. Numai vocea slabă a Jacquelinei care nu reușea să pătrundă prea departe peste brazdele subțiri, ca niște buzunărele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
erau și ghiocei, și lăcrămioare, și fragi, ba, uite, pe crengi erau mere coapte, dar și flori... ploaia trezise mirosul de salcâm înflorit, dar și de tei... iar la picioare... zmeura coaptă se răsfăța pe rugii cu frunze verzi și ruginii... Deodată, un fulger mă orbi, tunetul se rostogoli aproape, de parcă se zguduia tot pământul, am închis ochii de frică, am rupt-o la fugă după frații mei și ne-am repezit toți, așa uzi cum eram, în casă. Și ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
MUNIȚII. Acasă. Totul era identic, dar estompat și mai vechi. Altfel, se simțea un miros Închis, de mucegai și fum stătut care zăcea În canapele ca un fel de ceață cenușie. Și era o pată de umezeală ca un fluture, ruginiu, care se Întindea În jurul candelabrului din salon - o infiltrare de apă de pe terasa de deasupra clădirii. Și praf. Grămăjoare de praf pe mochetă, ghirlande de praf ce atârnau la colțuri din tavan, un văl de praf acoperea măsuța și cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Ea a fost singura. Am zis că o deranjează să se dezbrace de față cu alte femei. Adică, profesoara Încălcase o limită, presupun... —Ronnie. Te rog. Treci odată la concluzie. Îmbătrânesc aicea. Era mătușa Sylvia, uimitoare Într-o tunică lungă ruginie cu pantaloni largi asortați. Abia intrase și părea să fi auzit tot ce spusese Ronnie. Se duse la Ruby și o ciupi bine de obraz. Și nepoțica mea preferată ce mai face? Ruby Își frecă obrazul agresat și zise că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
te pot impresiona mai mult decât orice lucrare din bronz sau marmură. Într-o zi de vară cu cer senin am hotărât să merg În pădure. Pe pajiștea Însorită se arăta săltând o căprioară cu puiul ei, nespus de drăgălaș, ruginiu peste tot, privind În jur cu un fel de teamă. Văzând că este În afara oricărui pericol, căprioara se așeză pe mușchiul gros, cald ca o blana a pământului, langă iedul ei. Limba subțire a căprioarei culca ușor blana moale și
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Deodată, căprioara se ridică și Împreună cu iedul ei se Îndreaptă spre pădure. Mergea Încet. Am putut să o observ bine: urechile-i relativ mari erau mai deschise la culoare pe dinafară decât restul corpului. Parul scurt, des, era mai mult ruginiu pe spate și mai deschis pe pântece. Am urmarit-o cu privirea până a intrat În adâncul pădurii. Mi-am dat seama că este un animal care nu pricinuiește rău oamenilor și trebuie ocrotit de lege. Îngrijind căprioarele, ocrotim și
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
căci "n-are flacăre albastră"496, iar ceilalți se închină într-un acord deplin). Semnele în funcție de care se recunoaște locul unde este îngropată comoara sunt "pământul zguros", de culoare "cenușie-deschisă" (fiind ars de flacăra comorii; para arde și verdeața), "pietre ruginii"497. Cei care sapă comoara trebuie să fie în număr fără soț și să fie toți "într-un gând, să nu gândească unul una și altul alta, căci atunci n-au noroc"498. Mitologia comorilor se conjugă în text cu
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
comunicarea în sine, sonoritatea verbului așezat în structuri de rostire alambicate, după metoda suprarealistă. Discursul confesiv are tensiune vizionară, înscrisă în metaforismul baroc al angoasei dezintegrării în ordinea cosmică a firii: „Moarte putrezită va ieși din mine acoperindu-mă cețuri ruginii/ un port mi se va deschide în ochi corăbii în formă de paianjeni/ Vrăjitori de ierburi vor învenina-ntr-un craniu beția soarelui” Câte focuri de armă s-au tras pentru a ucide bunătatea din om?). Nonconformist, poetul este un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285394_a_286723]
-
Din acest motiv, am putea numi podgoria Cotnari “rezervația viticolă naționala”. Strugurii soiului Grasa de Cotnari sunt mijlocii, cilindro-conici, uneori ramificați, cu boabe rare, care sunt ovoide, de mărime mijlocie, neomogene, cu pielița de culoare galbenă - verzuie și cu pete ruginii pe partea însorită. Plantațiile se găsesc pe coaste însorite și bine aerisite. Aceste condiții favorizează soiul Grasa de Cotnari să acumuleze peste 300 g/l zaharuri (maximul a f ost atins în anul 1958, la Cotnari, când a acumulat 520
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a smirnă, a tămâie. Conu Manole zâmbea: - Uită-te acum și la culoarea lui. Ridicând un pahar până în dreptul lumânărilor mă întrebă: - Cum ți se pare? Cum să mi se pară! în pahar nu mai era vin, ci chihlimbar. Ape ruginii, fosforescente, jucau cu irizări nesfârșite în masa compactă a vinului untdelemnos. Nu era Cotnar roș. Era Cotnar alb . Și cu toate astea, în cupa de cleștar, la flacăra lumânărilor, Cotnarul acesta alb avea răsfrângeri de purpură și sânge. Fără să
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]