1,058 matches
-
rug înflorit să se-audă în tremurul frunzei salut în lift salut! salut. două siluete nătânge, liftul e prea obosit să coboare sau să urce o nouă zi către casă, către slujbă. o poșetă eventual cu un tampon și un ruj, la dumnealui o servietă cu facturi. gata! datu-mi-s-a o revelație. o șuetă, o poșetă și-o servietă își luară ziua bună într-un banal ascensor... timiditate purtăm în sânge aceeași soartă pe pământul înfometat de atâtea zile cu griji lacrimi
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
începutul și nici sfârșitul sunt un samaritean pe sârmă Brightness ai crezut că ai să strălucești ca după un duș că mângâierile mele se vor prelinge odată cu jetul cald și plăcut că săruturile se vor dizolva într-o clipă odată cu rujul ai crezut că o să ruginesc în umezeala ta că amintirile ți se vor scurge prin păr ca prin niște fibre optice fiecare mângâiere scursă va lua cu ea particule din tine și ai să te usuci de neiubire și ai
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
lui Păunescu era mai mult decât o mișcare culturală pe atunci, devenise un mod de a fi pentru cei tineri, eram generația în blugi, cu plete și cu mult suflet, băieți ce fumam țigarete Carpați și visam la fete cu rujuri și farduri. Îmi mai amintesc că purta la gât un pix lung, de plastic, cu capac rotund și turtit ca o acadea, pictat în multe culori vii care mă făcea să privesc fără să vreau și la sânii ei mici
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
mâinile întinse. —Pot să mă uit? —Te rog. Iar trusa mea de duș e acolo pe podea. Mai sunt chestii mișto și acolo, dacă nu le-au ras mama și Helen. Ia tot ce vrei. Ca în transă, Maggie scotea ruj după ruj din trusă. Aveam vreo șaisprezece. Ce tare sunt! — Unele nici n-au fost desfăcute, a spus. Cum de nu le-au șterpelit mama și Helen? Pentru că ele le au. Chiar înainte de... știi... toată povestea, le trimisesem un pachet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Pot să mă uit? —Te rog. Iar trusa mea de duș e acolo pe podea. Mai sunt chestii mișto și acolo, dacă nu le-au ras mama și Helen. Ia tot ce vrei. Ca în transă, Maggie scotea ruj după ruj din trusă. Aveam vreo șaisprezece. Ce tare sunt! — Unele nici n-au fost desfăcute, a spus. Cum de nu le-au șterpelit mama și Helen? Pentru că ele le au. Chiar înainte de... știi... toată povestea, le trimisesem un pachet cu noile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
New York o să am grijă să îți trimit produsele direct. — Da? Mersi. Apoi o privire tăioasă. —Te întorci? Când? Revino-ți. Nu poți să te duci nicăieri. Ai nevoie de siguranța căminului tău! Dar atenția i-a fost distrasă de un ruj. —Pot să-l încerc? E exact culoarea mea. S-a dat cu el, și l-a întins pe buze, s-a admirat în oglindă, iar apoi a fost copleșită de remușcări: — Îmi pare rău, Anna. Am încercat să mă abțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
a eșuat în încercarea de a o convinge pe Rachel să nu se mărite, Claire a plecat acasă duminică seară, cu o falcă în cer și una în pământ. (Nu înainte de a-mi fi curățat trusa de machiaj de ultimele rujuri rămase. După cum spunea, trebuia să se gândească nu numai la propriile nevoi, ci și la ale fiicelor ei de unsprezece și, respectiv, cinci ani, care trebuie să își impresioneze colegele de generație.) În aceeași noapte, tata a venit să îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
azi Boston Globe a făcut un clasament a cinci super-creme: Global antiride de la Sisley, Crème de la Mer, Clé de Peau, La Prairie și Formula 12. Și noi am obținut primul loc. Au zis că... — Da, dar noua gașcă nu face rujuri sau chestii de-astea, nu? Mama considera, fără îndoială, că noul meu post era o retrogradare. Cu asta, discuția s-a încheiat, dar nu înainte să am un flashback al modului cum Aidan sărbătorea de fiecare dată când obțineam acoperire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
trebuit să mă pieptăn cu furculița. Să ajung în halul de a mă pieptăna cu furculița! Ce face taică-tău în baie? Stă acolo de secole! Coboară în camera lui Claire și vezi dacă nu cumva ea mi-a furat rujul. Claire, cu toată familia, și Maggie, cu toată familia, stăteau de asemenea la Gramercy Lodge. Toți erau la același etaj. Haide, m-a îndemnat mama. Adu-mi un ruj. Pe hol, JJ dădea cu piciorul într-un stingător de incendii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
lui Claire și vezi dacă nu cumva ea mi-a furat rujul. Claire, cu toată familia, și Maggie, cu toată familia, stăteau de asemenea la Gramercy Lodge. Toți erau la același etaj. Haide, m-a îndemnat mama. Adu-mi un ruj. Pe hol, JJ dădea cu piciorul într-un stingător de incendii. Purta o pălărie galbenă cu borul mare, ceea ce Helen ar fi numit o „pălărie de cucoană“ - parte din toaleta de nuntă a lui Maggie, am dedus. Am privit asaltul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
oglinda între picioare, dar n-a reușit să vadă deasupra abdomenului rotunjit. —La naiba. Apoi și-a privit fața. — Uite în ce hal arăt, sunt toată roșie și îmi lucește fața. S-a pieptănat, și-a dat din nou cu ruj și și-a pudrat obrajii roșii. Cine-ar fi zis că travaliul îți strică imaginea? —Dă-te jos din pat și stai pe vine, am zis. La cursurile pentru Nașterea Perfectă ne învățaseră că statul pe vine accelerează dilatarea. —Gravitația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
că nu e o idee așa de bună. Deja datorează Magazinului de Modă pentru Doamne 152 de rupii și optezci de paisa. O dată, când domnișoara Jyotsna fusese convocată în biroul lui D.P.S., Sampath avusese ocazia să examineze conținutul poșetei sale: rujul și pieptenele, batista brodată, chitanțele și acele de siguranță, caramelele și tabletele de medicamente homeopate... Domnișoara Jyotsna duse mâna tremurândă la gură. Sângele îi îmbujoră fața. Păstrase strict secretă datoria ei de la magazinul de sariuri. Ce mai știa Sampath despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Beat? — Beat? zâmbi el larg. Ceilalți nu sunt de acord cu mine, dar eu cred că așa te-ai fi putut numi în cel mai fericit caz. Pe cap aveai un coif de hârtie. Toată fața îți era plină de ruj. Beat? Nu s-a inventat încă acel cuvânt care să descrie halul în care erai. Mergeai și te băteai cu o sticlă. Erai... erai deja mort. Mare porcărie, zău așa. Nu-mi aminteam nimic din ce se întâmplase noaptea trecută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
am recitit și am căutat prin cotloanele minții și ale camerei repere și ocări. Animalele din Anglia. Boxer, calul cel mare. Prosopul meu de față seamănă cu un sul de ștergare dintr-un bordel în plină activitate: de unde apăruse tot rujul ăsta? Ale cui erau buzele imprimate acolo? Nu putea fi vorba decât de o profesionistă. Nimeni nu mă mai sărută de bună voie. Squealer, mincinosul. De vină o fi băutura, de vină o fi... În timp ce-mi îmbăiam buboiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mine. — Zău? Ce anume? — Caută-l, John. Vreau să te convingi că așa e. M-am dus la dulap și am căutat prin costum. Nu aruncasem nimic. Nu arunc niciodată nimic. Uite, chibritul cel trădător, de un roz delicat, rozul rujului: La Zelda. Braserie și salon de dans. L-am deschis cu o mișcare bruscă și am văzut mesajul. — Ah, scârbă bolnavă ce ești, am spus eu. Sărmanul idiot. Vrei să-mi spui ceva? De ce faci toate astea. Mai spune-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
deși încerc întotdeauna să le înviorez. — Ce-ți mai face gagica? l-am întrebat eu ieri. — Ce gagică? Doamne, ce voce tâmpă. De-acum tipului ăstuia pot să-i răspund ce am eu chef. Roșcata aia mare, cu prea mult ruj. Aia, care stătea cu limba vârâtă în urechea mea, seara, la cârciuma Zeldei. Era uimit. — Deci îți amintești. — Sigur. Nu-ți mai amintești ce ți-a spus. De asta sunt sigur. — Cum așa? Pentru că, în caz contrar, n-ai mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mărgele de care atârnau două petice pătrate de material: un pătrat galben îi acoperea organele genitale și un pătrat albastru îi flutura peste fund. în rest era gol. Avea cercei de femei în urechi, fard roșu de femei pe obraji, ruj de femei pe buze. Sprâncenele îi erau pensate ca niște arcuri subțiri, iar genele îi erau lungi și curbate. Și vocea aceea - o voce nematurizată, subțire, de eunuc, o travestire a propriei voci. — Vino, Născut-din-Moarte, îi spuse acela. Vino. în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
de la toaletă erau din sticlă gri opacă - cel puțin speram eu să fie opace - și chiar și toaletele arătau ca și cum numai o persoană extrem de vulgară ar îndrăzni să facă ceva în ele. În fața uneia dintre oglinzi, o fată își refăcea rujul de pe buze. Executa mișcările cu linii dibace, ca și când ar fi fost un ritual cât se poate de natural pentru ea. Ridicându-și ochii, mă văzu în oglindă. —Ai fugit de David, nu? rosti ea tărăgănat și afectat. Dumnezeule, omul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
așteptam să se scuture pe mine. —Uh! Coșmar. Sunt Suki Fine, apropo. Te-am văzut pălăvrăgind cu papa. Tu trebuie să fii artista. Suki Fine părea să nu-și fi dat seama de ironia cu care rostise ultimul cuvânt. Închise rujul și îl puse în geanta minusculă neagră din fața ei. Scoțând o pudră aurie compactă cu sfere roz-brune, extrase o pensulă și începu să își pudreze pomeții, tâmplele și chiar și vârful nasului. —Perle bronzante, explică ea surprinzându-mi privirea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
asta, un zâmbet atotștiutor care în același timp era prietenos, pentru că ea era bine intenționată. Și, de fapt, sfatul ei era aproape întotdeauna corect. Și asta era partea cea mai enervantă. —Corect, am zis, dând din cap politicos. Aveam un ruj Barry M de culoarea fucsinei în buzunarul de la jachetă și, ca să nu fiu depășită de situație, l-am scos și l-am trecut cu o mișcare rapidă peste buze. Nu era nevoie să fac asta, cum nici Suki Fine nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
micuț în piața Camden... Vocea mea se stingea văzând fața lipsită de expresie a lui Suki. Probabil că nu a fost mai departe de Hyde Park în nordul Londrei. A fost norocoasă că nu m-a întrebat ce marcă e rujul meu. Probabil că aș fi leșinat pe loc. —Ei bine, cel puțin arată foarte bine, zise ea, făcând eforturi evidente să fie generoasă. N-ai fi zis, sincer. Exact în acel moment, un zgomot puternic ne făcu pe amândouă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
cu noi două, continuă ea viclean. Cu toții protestară la această afirmație; cum gălăgia lor îmi acoperea vocea, m-am scuzat și m-am dus să-mi iau jacheta. În intimitatea toaletei m-am privit în oglindă, mulțumită de ceea ce vedeam. Rujul era încă acolo, dar așa și trebuia; am pus un strat destul de gros cât să acopere și prora de la QEII. Ieșind din toaletă, însă, am dat nas în nas cu David Stronge care se învârtea de colo-colo în fața ușilor ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
aveți pe ce lume trăiți. Am ajuns la granița dintre Sonth Kensington și Earl’s Court fără nici un incident; nimeni de la punctul de control nu m-a pus să fac cale-ntoarsă pentru că purtam prea mult negru sau pentru că aveam un ruj roșu aprins. Am făcut un mic popas la supermarketul Oddbins. Era plin de lume care cumpăra vin pentru cine festive, îmbrăcați în pulovere groase împletite, cămăși cu dungulițe și pantaloni din catifea verde pal, fără de care nu poți apărea prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
și apă de gură, să nu mai spun de masca de față cu unt de arahide și măceșe și tot soiul de alte creme. M-am curățat puțin, m-am spălat pe față, apoi mi-am mai dat cu niște ruj și m-am stropit cu puțin aftershave în loc de parfum. Măcar atât puteam face. Mi-am tras blugii pe mine și m-am întors în living, mergând în picioarele goale. E minunat să fii într-un loc cu mochete peste tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
pe undeva pe Charles și pe Belinda. Vrea să facă anunțul acum. Bruschețea acestei întrebări m-a surprins; înainte se purtase impecabil. Am privit-o o clipă, mestecând inestetic și rugându-mă să nu am vreo firimitură de aluat pe ruj. Era îmbrăcată într-un costum verde, culoarea mentei, cu o bluză albă din mătase, iar ciorapii erau exact de culoarea pielii, încât nici nu mi-am dat seama că purta: câteva dintre femeile de aici eșuaseră în a-și evalua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]