542 matches
-
că trebuie să fim atenți la nuanțe și la fenomenul poetic în plină desfășurare. Ne-a muștruluit blând și-mi aduc bine aminte că am plecat acasă cu un sentiment amestecat, de vină că sunt apucat și nu stau să rumeg înainte de a da sentințe și de împăcare, că poezia românească este în plină schimbare. Scrii, adesea, despre cărți de poezie. De ce nu te-ai făcut poet? Unde se despart, în literatura de azi, poetul și prozatorul? E poezia secretul din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
într-o formă concentrată, dar în același timp simplă. Sunt mai ales un fel de "destăinuiri" necompromițătoare ale unor realități complexe care de fapt nu au nimic de a face cu "starea" mea sufletească atunci când le scriu. Am impresia că "rumeg" inconștient mult timp câte o idee sau problemă și așa tam-nesam mă apucă scrisul (nu plânsul!) și atunci aproape fără pauză scriu vreo douăzeci de astfel de gânduri. Rareori schimb câte ceva din acest text "originar" și ca să mă "fălesc" le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mai lua dacă s-ar repeta circumstanțele în care a făcut-o. Privind în urmă, el constată erori, gesturi inadecvate, tactici nepotrivite pe care le-a adoptat cândva și care l-au dus în impas, lucruri pe care le-a „rumegat“ ani de zile, pentru că l-au obsedat. Comentatorii de până acum ai cărții lui Țepeneag nu s-au prea oprit la aceste pagini de autorecriminare, inte resante mai întâi, cum spuneam, prin raritatea gestului întreprins de autor, dar nu doar
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
au interpretat ideile lui Locke că pe un raspuns rațional dat unei istorii multiseculare a conflictului instituțional dintre monarhia engleză și supușii săi. Situația părea să stagneze întrucât din ambele perspective devenea evident că viitorii istorici au fost condamnați să "rumege" doar Locke 27. Pare ciudat să o spunem, deoarece domeniile istoriografiei sunt acum foarte departe unul de celălalt, dar în anii '60, pentru doi promițători americaniști aflați la începutul propriilor lor cariere, Bernard Bailyn și discipolul lui, Gordon Wood, evoluțiile
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
am somat. - Io așa am înțeles, da’ poate tu știi mai bine, mi-a răspuns, ca și cum faptul că vorbise la telefon, primise o informație, nu-l califica în nici un fel. - Nu cumva au sunat de la editură? A stat puțin, a rumegat, a mai cântărit o gresie de-aia, care trebuia fixată cu schepsis la un colț, apoi a admis că s-ar putea, nu-i exclus să fi sunat de la editură. Viața e extrem de complexă și cu tot soiul de întorsături
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
unii se uitau la televizor. Alții nu. Marele Prozator, de exemplu, nu se uita. Vorbea. La un moment dat, se oprește și cască ochii buimac la tubul catodic. Cască dioptriile. Pe toate le cască. Și, cu mâna sprijinind falca, gândește, rumegă situația. Se uită la balerinii ăia doi. Îi întoarce pe toate părțile. Un sfrijit care o tot ridică de la podea pe o fetiță de grosimea unei grisine. O ține în podul palmei, o răsucește, o îndoaie, o aruncă și iarăși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de serviciu, cârpa ce-o mototolești spre a-ți dovedi zelul și competența. Deseori se exersa în distrugerea mea doar pentru că ziua de lucru mai dura câteva ore și, pentru a nu rămâne singur, mă reținea la el în birou, rumegând încă o dată ironic sau cinic tot ceea ce mai spusese cu furie de mii de ori înainte. Trebuia să stau acolo pentru ca ceasul să nu-i ticăie în gol, pentru a nu se trezi din nou singur cu el însuși. Ca să
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
să-i aplic o corecție corporală binemeritată pentru impardonabilul act de vandalism comis, subtilizând și înfulecând, cu o inconștiență condamnabilă de patruped asin, din nenorocitul ăla de fruct cu regim TABU. Ce? Nu putea să se abțină naibii și să rumege un măr pădureț? Totul ar fi fost O.K., iar noi acum ne-am fi lăfăit, bine mersi, ca niște baroni locali în splendida grădină a Hesperidelor sau a Raiului, fără să mai cunoaștem efectele energizante ale bombelor atomice, frumusețea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fără să ne vorbim. Stăteam față-n față fără să comunicăm cu ajutorul limbajului. Mestecam boabele alea nenorocite de porumb calcinate, zgrunțuroase, carbonizate, aidoma oilor care, culcate în saivan pe propriul bălegar și privind nicăieri cu privirea stupidă și inexpresivă, își rumegau inerte și insensibile, într-o netulburată nepăsare animalică și într-un ciclu repetabil la infinit, rezervele stomacale. "Domnul mă paște și nimic nu-mi va lipsi" (David, 22:1) Ba da. Ne lipseau încă două picioare, lână, coadă, coarne și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
preferați sunt politicienii demagogi, baronii din toate partidele și fariseii care înalță zilnic liturghii luciferice banului? Ochiului dracului? N-avem bani pentru medicamente, n-avem bani pentru pâine și nici chiar de lumânări. De ce, Doamne? Cum e posibil? Cum?? De ce? "Rumegând cocenii de pe lângă jug, S-a-ntrebat odată boul de la plug: Doamne, pe când alții huzuresc mereu Pentru ce eu singur să muncesc din greu? La-ntrebarea asta, un prelung ecou I-a răspuns din slavă: Pentru că ești bou." (G. Topîrceanu) Acceptând în final
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
salvat domnul primar cu niște oameni de suflet, eram demult pe lumea cealaltă. Da, doamnă, mâncăm în fiecare zi boabe de porumb coapte pe plită ori fierte în ceaun, încât ni s-au acrit și mațele și inima și sufletul, rumegând ca oile la boabele astea insipide și pietroase de ne-au crăpat și ne-a sărit smalțul dinților de atâta zuruială și zdruncinătură. Făina de porumb ni s-a terminat; de asemenea fasolea, uleiul și untura. Tot. Într-un săculeț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de François Thual în 1993 nu face altceva decât să deschidă apetitul pentru subiect. Chiar acum, la sfârșit de teză și de an universitar, particip la un colocviu dedicat sionismului și ideii sioniste. Câteva idei bune de reținut și de rumegat, prinse fugar pe hârtie, referitoare la noțiunea de exil în iudaism: 1. De ce nu s-au întors toți evreii din exilul babilonian: pentru că că exilul este o experiență constitutivă, o poruncă divină. A te defini ca evreu înseamnă a accepta
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pe capul lui. „Pun pariu că-mi stă bine“ - mi-a rînjit. Eram într-o situație jalnică : și tuns chilug, și fără șapcă - asta ar fi fost prea de tot. Am plecat amărît să-mi fumez țigara și să-mi rumeg nefericirea. Amicii mă felicitau că scăpa sem doar cu atît. Putea să-mi mai frigă și cîteva labe. Cînd m-am întors de la locul de fumat, am trecut iar pe lîngă Grecu, care acum se umfla în pene în fața unor
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
vieți și stări în fiecare dintre acestea; și anume, rânduindu-și făptura, viața și starea proprie spre slava și lauda lui Dumnezeu, Domnul nostru, și mântuirea sufletului propriu. Pentru a ajunge și atinge acest scop, trebuie să chibzuiască și să rumege 1 îndelung, prin exercițiile și modurile de a face o alegere, după cum s-a spus mai sus2, cât de mare trebuie să-i fie casa și familia, cum trebuie să o întrețină și să o conducă, cum trebuie să o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
acumț; și regula pe care voi dori atunci să o fi ținut, să o țin acum. 342. A cincea. Atunci când cineva se simte înclinat sau atașat față de alte persoane cărora dorește să le împartă șpomanăț, să se oprească și să rumege cele patru reguli de mai sus1, cercetând și cernând înclinația față de ele, și să nu dea de pomană decât atunci când, potrivit cu acestea, înclinația sa neorânduită va fi cu totul părăsită și îndepărtată. 343. A șasea. Nu există păcat în a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
de indiscutabila actualitate: „Sunt cărți pe care se cuvine doar să le gusti ușor; sunt altele pe care trebuie să le înghiți și să le citești repede; sunt, în sfârșit, altele, ceva mai puține, pe care e bine să le rumegi și să le digeri. Adică, unele cărți trebuie să le examinezi parțial, altele să le citești fără a stărui prea multă vreme asupra lor, insă altele, puține, să le studiezi, cu grijă dândule o deosebită atenție”. (Răsfoire, în nr. 52
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de cuvinte de dragoste! Într-o bună zi am să-ți scriu o carte poștală cu toate vorbele de dragoste înăbușite de la plecarea ta; pe stradă, mai bine zis în tramvai, nu văd pe nimeni, mă gândesc numai la tine; rumeg toate cuvintele de dragoste nefolosite de doi ani și jumătate (!!!). Când sunt în clasă, amintirea ta îmi străluminează deodată mintea, buzele îmi tremură, înghit pe alături și îmi continui munca, precum boul care-și amintește, în pragul abatorului, de pajiștile
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de aici și nici n-am avut dispoziții ca să-ți scriu. Telefonul tău alarmat (de ieri) este așadar îndreptățit. Articolele pentru nr. [-le]1 și 2 din Ateneu (1971) sînt gata dactilografiate (12 + 12 pag.) și rămîne să le mai rumeg puțin și să le expediez. Pentru nr. 12, trimit așa cum am vorbit, o recenzie sau ce-o fi (3 pag.) la ediția N.D. Cocea. Un răspuns la ancheta despre poezie n-am putut scrie. Criză!!! Explicații ar exista, dar... Ce
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
paturi. Tot timpul se deschide furtunos ușa. Femeile de serviciu își caută teul rătăcit, infirmierele caută ploști să le redistribuie altor bolnavi. De sub perfuzii, tresar corpuri cu diverse organe lipsă. Pacientele din stânga salonului nu mai dorm nici sub narcotice. Își rumegă gemând durerile, contemplând pânzele de păianjen din colțurile opuse ale tavanului. Se simt bine unele cu altele. Au nume, identitate, istorii personale, se asistă reciproc în funcție de cât de independente au devenit de tuburi și punguțe. În noaptea aceea obținuseră o
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
aburi. Încep să strige glasuri somnoroase de copii care și-au pus traista în gât și rânduiesc cârdișoarele pe care le vor păzi toată ziua pe munte. Porțile sunt deschise de mâini nevăzute ca să sloboadă vite roșii ce se îndreaptă, rumegând, către prundurile apei. Din livada cu iarba necosită încă, pe cărare, urcă un bărbat tânăr, în trecere pe la otava în care, năimiți, au intrat cu coasele câțiva flăcăi. Își limpezește fața devale, la pârâu. E învățătorul ce apoi se îndreaptă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ministrului, încît acesta, fără să se gîndească, îi oferă pălăria de paie. Domnule urlă atunci regele, lăsînd să se rostogolească pe jos pălăria buclucașă eu nu sînt omul de la garderobă"... Astfel recurgea Ferdinand la tot felul de mijloace ciudate cînd rumega anumite răzbunări. În această privință, șefii de misiuni trebuiau să se păzească, fiind într-o stare permanentă de alarmă. În ceea ce mă privește, am avut norocul să mă bucur de o primire plăcută din partea suveranului pînă la dispariția sa din
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
începe mai întîi și constă din cronografie..."1 . Aceeași atitudine o are Eminescu și față de redactorii ziarelor din Ardeal, care-și împestrițau limba cu germanisme și pe care dl Maiorescu îi învinuia că conrup naționalitatea romînească: " Criticul ă Petrino î... rumegă - o copie cam infidelă a dlui Maiorescu - ceea ce a zis acesta în Convorbirile literare despre limba română în ziarele din Austria ă...î Eu, din partea mea, sunt mai puțin lugubru decât dl critic, și deși țin la desființarea acelor greșeli
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în trăgători, s-au înscăunat iarăși în posturi de conducere și au devenit și parlamentari. Buze văruite, mari la vorbe, mici la fapte. Nărăviții vorbesc pentru a vorbi și trăiesc pentru a mânca, singura lor aspirație, ca și animalul, clefăie, rumegă și mugesc. Oligarhia și anarhia comunistă a fost înlocuită cu cea parlamentară și a rămas mai presus de lege. Nici o confruntare cu alte păreri. Nici un interes pentru frații noștri lăsați în stăpânire străină, care zi de zi își pierd continuitatea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
1982; Scene din viața lui Lucaciu. Cetatea de piatră, București, 1983; Albastru deschis, București, 1986; Pajura, București, 1986; Teatru, București, 1988; Două povestiri bizare, București, 1992; Oglinda venețiană, București, 1992; Teatru, București, 1995; Te plătesc ca să mă iubești, București, 1995; Rumegând tăcerile, f.l., 1997; Jurnal de vise, București, 2001; Teatru, postfață Natalia Stancu, București, 2002; Nedumeririle unui creștin, [București], f.a. Repere bibliografice: Voicu Bugariu, „Mireasa lumii”, AST, 1973, 8; Constantin Hârlav, „Mireasa lumii”, RL, 1973, 40; Cocora, Privitor, II, 27-30, III
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
am citit „puțin cunoscut”... ), pe care sunt de acord că nu o meritați, și v-aș dori sincer s-o depășiți. Modul cum Îi voi comunica domnului Dan Culcer cele ce mi-ați lămurit rămâne să-l decid. Nu am „rumegat” prea bine avalanșa de informații livrate, căci sunt și eu gâtuită de lipsa timpului, dar mă voi strădui să-i Întocmesc o scrisoare anunțându-l ce am aflat, și de unde. Precum vedeți, la generoasa dvs. ofertă: „aștept nume, În speranța
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]