547 matches
-
planetei, pentru că acolo, spre deosebire de restul lumii, activitatea e rezervată nopții, iar odihna, zilei. Doar omul, în ciuda trecerii veacurilor, nu reușise să se adapteze întru totul la noapte, și din pricina asta, când se crăpă de ziuă, Gacel își căuta cămila ce rumega la vreun kilometru distanță, apucă hamurile și porni din nou la drum spre vest. Postul militar din Adoras ocupa o oază în formă de triunghi - ceva mai mult de o sută de palmieri și patru puțuri - chiar în inima unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
izola și sufla o ușoară briză ce făcea aerul respirabil, fără zăduful insuportabil din interiorul salinei. Erg-ul făcea parte din lumea lui și petrecuse nenumărate zile îngropat așa, așteptând o turmă de gazele. Le lăsa să se apropie încet, rumegând lujerii din grara, până când aproape că putea să le scuipe în bot și, în momentul exact, ridica brațul înarmat și le împușca în inimă. Așa sfârșise și cu un enorm ghepard care îi devora caprele, un animal feroce, sângeros și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Naiba știe ce mi se Întîmplă. Semăn tot mai mult cu o rumegătoare, mereu dau afară numai Întîmplări gata mestecate, și iarba proaspătă, dar cine este atît de utopic să creadă că În amintiri se poate conserva iarba proaspătă. Să rumeg deci mai departe. Parcă și cu Liviu nu a fost la fel? O comunicare unică, o iubire unică. Nopțile ypsilantiene din vechiul Pantelimon sau plimbările mute pînă-n zori pe malul Cibinului, acolo pe prispa stînei, În mireasma mătrăgunei cerată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mă lași puțin. A țâșnit În camera cealaltă, unde a deschis un șifonier cât cala unui vapor, Începând să arunce pe pat, de-a valma, umerașe cu rochii, pălării, poșete, voaluri și pantofi. Am rămas dincolo, plimbându-mă nervos, În timp ce rumegam câteva idei care jucau lapte gros prin căpățâna mea. Una dintre ele sărea zglobie pe spinările celorlalte, dar nu se putea prinde și cădea ca proasta În nas, după care Își lua din nou avânt și pica la loc. Ce naiba
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
inspiră voie bună, atunci când e roșie, și dramatism, atunci când e albastră. Să deșurubezi capetele pătrate și tapate (modelul „cuib de cioară“) ale unor fete incredibil de urâte și să le strici coafura, scoțându‑le clamele și acele de păr. Să rumegi puloverele Nicky în dinți, până când nu mai rămâne nici urmă de Nicky în ele, ci doar materialul lăbărțat și anost al unui pulover obișnuit. Rainer își mușcă buzele de îi dă sângele când le vede cum trec pe lângă el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
În timp ce o pasăre măruntă și neagră le dădea roată, de parcă le-ar fi Îndemnat să Încheie o dată. Am plecat de-acolo de-a-ndaratelea, cu inima cât un purice. La mai puțin de o aruncătură de băț de ospățul șopârlelor, câțiva bivoli rumegau liniștiți, privind Întâmplarea cu ochi goi, ușor obosiți parcă. Hm. Odată demult, văzusem cum o haită de lupi Încolțise un bour din cei mari, undeva pe la poalele munților de acasă. Restul turmei era tare aproape de fârtatul lor care se lupta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
probabil, după ce băuse prea multe burți de vin. Animalul acela era foarte Înalt și avea un gât care, numai el, era cât două-trei staturi de om. Avea blana galbenă tărcată cu pete cafenii, iar la cap semăna cu o capră. Rumega. Păștea, dar nu iarba care se afla din belșug În vale, ci frunzele și fructele din copaci. Trăia În turme, iar mărunțeii lui N’jamo se și pregătiră să doboare unul. Animalele erau atât de sperioase Însă Încât o luară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
în trăgători, s-au înscăunat iarăși în posturi de conducere și au devenit și parlamentari. Buze văruite, mari la vorbe, mici la fapte. Nărăviții vorbesc pentru a vorbi și trăiesc pentru a mânca, singura lor aspirație, ca și animalul, clefăie, rumegă și mugesc. Oligarhia și anarhia comunistă a fost înlocuită cu cea parlamentară și a rămas mai presus de lege. Nici o confruntare cu alte păreri. Nici un interes pentru frații noștri lăsați în stăpânire străină, care zi de zi își pierd continuitatea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
cu pantalonii scurți și cămașa albă... stătea drept ca la fotograf. Acela a fost Nelu, nepotul ei, de care a avut grijă, când era copil de școală,...cum să nu crezi în aceste semne? Când cădea seara, treburile încetau, animalele rumegau în staul, iar ei, copii așteptau nerăbdători să le repovestească mereu aceleași lucruri care le păreau noi de fiecare dată. Stăteau întinși liniștiți pe lavițe și li se desfășura în fața ochilor misterele ținutului cu piscuri semețe care se pierdeau în
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
dacă tu spui cuiva ce vorbim noi în bucătărie - bucătarul-șef luă cuțitul și-l îndreptă spre gâtul lui Listarius -, te ucid. Puteți avea încredere în mine, zise băiatul. Paharnicul îl privi țintă. — Tu ești ciudat. Mi se pare că rumegi niște gânduri pe care nu ni le spui nouă. Eu cred că-l detești pe Vitellius. — Un gal care-l urăște pe Vitellius. N-ar fi nici primul, nici ultimul, spuse Lucilius. Dar Listarius e băiat bun. — Nu tot gal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cumva. Îngălbeni Însă frunzele plopilor și azvîrli praful și frunzele moarte În piscină. Suflă praful În casă și-l lăsĂ să se depună pe tablouri și printre paginile cărților. Vacile stăteau cu fundul În vînt și mîncarea pe care o rumegau era plină de nisip. Domnul Wheeler Își amintea că furtunile țineau cît zilele de post. Așa le și spuneau oamenii de prin partea locului - furtuni de post. Toate furtunile poartă diferite nume date de localnici și toți scriitorii proști Încearcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
om în plus nu ne-ar strica - a vorbit moș Dumitru. De ce nu ar merge? Car bun și boi de soi are, iar el îi om muncitor... Atunci îl așteptăm... Până au adăpat boii și le-au dat ceva de rumegat, gospodarul cu fața negricioasă a oprit căruța la poarta crâșmei. Bine v-am găsit, oameni buni! le-a strigat el. Bine ai venit, gospodarule! Te așteptam - a răspuns moș Dumitru. Dacă mă așteptați, iaca am venit și, dacă nu-i
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
In acest timp, bunicul lua ciorpacul cu pești și se apuca să-i pregătească...Ii curăța, îi săra, îi frigea pe plită, făcea o mămăliguță potrivită și, când totul era gata, pleca pâș-pâș s-o caute pe bunica. Ea își rumega amarul în cine știe ce colț, trăgând abitir din țigară... „Zănovie! Zănovie!” o striga el cu glas abia auzit. „Zănovie, hai să mănânci, că îi fi flămândă.O zi de asta de roboteală...Ii fi ostenită...” „Ostenită pe dracu’! Is ruptă de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
în cur pe bordură), însă nu-și amintea, totuși, unde citise asta sau dacă citise așa ceva vreodată... Pentru prima oară în acea zi își spuse că are nevoie de Lucia. De fapt, dacă ar fi avut răgazul necesar pentru a rumega ideea respectivă - însă nu poți duce la bun sfârșit o astfel de activitate atunci când personajele din romanul nescris bat la ușă și atunci când tu, scriitorul, pui în pagina word-ului un scenariu absurd care se transformă în realitate sub ochii tăi
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
pe toți cei mai deocheați din toate trei satele, oprindu-se la câte unii, înlăturînd pe alții, mai revenind asupra câtorva. Până la sfârșit, Silvestru Boiangiu își întocmi o listă de vreo treizeci de oameni, pe care voia s-o mai rumege după ce va fi ascultat pe pândari... Jandarmul intră cu trei țărani în cancelarie. Drept introducere plutonierul cârpi fiecăruia câte două perechi de palme zdravene, iar pe urmă le zise supărat: ― Acu să-mi spuneți cine a furat porumbul arendașului? ― Spuneți
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Toți aprobară din cap, în vreme ce Marin Stan, zăpăcit, se uita la ei, pe rând, parcă nu s-ar fi putut dumeri de ce s-au supărat oamenii când el a spus numai ceea ce credea că gândesc cu toții. Lupu Chirițoiu, care-și rumega aceleași gânduri, se adresă acuma lui Luca cu imputare: ― Măi omule, că te știam bărbat în toată firea și cu scaun la cap, apoi nu vezi tu că noi vorbim și ne tocmim, și ne certăm, și nici măcar nu suntem
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
tatăl său, ar mai fi putut sta. Dar Petre voia să aibă de lucru ca să nu se mai ducă cu oamenii nicăiri și să nu se mai amestece. De când s-a întors ieri de la Lespezi, numai a bolit și a rumegat. Mă-sa a auzit de la vecini ce s-a întîmplat și era îngrozită. El n-a vrut să-i spuie nimic. Doar când Smaranda l-a învinuit că de la dânsul se trag toate, că așa zic oamenii, a răspuns mânios
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
meargă și el, nu să strice ori să ațâțe, ci dimpotrivă să oprească ce s-ar putea să facă alde Toader Strîmbu și alții de teapa lui. Dar s-a încăpățînat să rămâie acasă, ca și când ar fi vrut să-și rumege mai îndelung durerea ce-i clocea în inimă, precum și pentru că socotea peste putință ca oamenii să îndrăznească a se atinge de boierul Miron, chiar ducîndu-se la dânsul cu răzmerița. ― Vai de mine și de mine! făcu deodată Petre, parcă I-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ce îmi frământă starea. Lipesc frumusețea unor mesteceni albi din îmbulzeala nesfârșită de cuvinte înecând toate obstacolele artificiale șterse în chinuri. Un fel de intuiție personală ce o găsești numai în freamătul pădurii de foioase. Ploile de ninsori așteaptă să rumege împletitura dureroasă a crengilor arzând gingășia unui cuib de voci pierdut prin Templul zeiței Hator. Gonind veșnicia printre glasurile răgușite ale pietrelor puse s-aleagă arma cu plasmă a stăpânei! Contur filigranat în porțelan albastru de Prusia.
P?ntec cu laser privit dintr-o parte. Feeling by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83720_a_85045]
-
care fiecare este influențat, sugestionat de ceilalți. Efectul dorit este schimbarea opiniilor și comportamentului oamenilor, a votului și atitudinii lor față de un partid, de pildă. "Așa se face că în cele din urmă chiar actele puterii, prelucrate de Presă, îndelung rumegate în conversații, contribuie în bună măsură la transformarea puterii însăși"294. La această perspectivă asupra acțiunii în două etape a mijloacelor de comunicare au subscris, după mai bine de o jumătate de secol de cercetări, majoritatea specialiștilor 295. Mass-media ca
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în care i se interzisese să-l urmeze pe Lucrețiu, să guste magia moleculelor. Simțea nevoia să-și lămurească înainte de toate o dilemă proprie: natura sau cărțile, scrisul sau viața, rugăciunea sau lectura? Simțea în inimă ceva ca un cheag; rumega în minte vorbele Starețului auzite la spovedanie și revedea complicitatea cu care don Terentio îi împrumutase sau dăruise acele cărți. V Tommaso apărea doar la ceasul de rugăciune obștească sau la ceasul mesei; rămânea tăcut, dus pe gânduri, absent ca
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
din scorbura copacului precum și alte texte printre care și o mototolită Commedia și poeziile lui Galeazzo 16. Mângâia cartea lui Dante ca un îndrăgostit ce-și trece buricele degetelor pe obrajii iubitei. Părea beat de fericire, repeta la întâmplare versuri, rumega cuvinte precum inluia, incinse, l'uom s'eterna. Florentinul reușise la perfecție să reunească și să exprime într-un singur chip imagine și gândire; Tommaso ar fi vrut să-și scrie poeziile sintetizând substanța realității în compunerea și descompunerea ei
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de Jacopo Antonio Marta. Morții aceia atârnați de catarg sunt pietre de moară pe conștiința lui fra' Tommaso Campanella. Fra' Tommaso nu zicea nimic, lanțurile de la picioare scoteau un zgomot sinistru. Căuta din priviri un chip al vreunui prieten și rumega gânduri care să-l ducă cât mai departe de starea în care ajunsese. Turcii nu trădaseră și se pregăteau să atace, puținii nobili se dovediseră credincioși celor promise. Căzuseră în cursă din pricina unor oameni care avuseseră parte numai de bine
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
familie era vreo fată frumoasă îi propuneau s-o ducă să-l slujească pe baron, unde, întăreau ei, va fi tratată ca o regină; în schimb, pentru anotimpul respectiv, renunțau la taxă. Bătrânii se uitau scuipând, mamele plângeau, tinerii își rumegau furia. Tommaso a izbutit să-și aducă aminte și de ceea ce i se întâmplase într-o seară, în timp ce se-ntorcea acasă după ce ieșise de la casa parohială a lui Don Terentio. Fluiera îngândurat, când la colțul unei ulițe dădu nas în
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
le pune în mînă cîte o bucată de pîine și o bucată de salam; rupe hîrtia de împachetat și le dă cîte o bucată) Front, front, dar puțină civilizație nu strică. (după o pauză în care mănîncă salam și se rumegă gînduri) Trebuie să mă refac, nu-i așa, dînsule? Hai, mîncați tot. Hai, ca desert vă ofer ceva special... La desert mă dau pe mine... El n: N-am de gînd să mă intoxic... El 1: Nu, că nu vă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]