1,001 matches
-
chip să se lucreze pentru a nu fi gospodăriile pârjolite, este Sf. Foca. Sânzienele sunt zâne frumoase care au putere să-i facă fericiți pe oameni și se sărbătoresc pe 24 iunie, când se fac coronițe din flori galbene de sânziene și se sare cu ele pe cap peste foc. Joimărițele sunt urâte și pedepsesc pe cei ce lucrează joia în vii și livezi, aducându-le ploi și furtună, pocesc fetele tinere care torc joia. Se arată numai de Joia Mare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Pan prin uniunea sa cu Hermes, a fost transformată în Capricorn, constelație aflată astrologic la zenit în Ianua Coeli, în Poarta raiului (amintită în baladele românești), situată antitetic cu constelația Racului, a ielelor din Ianua Inferni aflată în preajma Rusaliilor și Sânzienelor. 187 Rudolf Otto, The Idea of the Holy, ediția a II-a, 1970. 188 Sri Aurobindo, filosof mistic hindus vorbește de realitatea supremă, Nishida Kitaro, filosof japonez o privește ca pe un nimic absolut, Martin Heidegger vorbește de sfânta iluminare
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Pan prin uniunea sa cu Hermes, a fost transformată în Capricorn, constelație aflată astrologic la zenit în Ianua Coeli, în Poarta raiului (amintită în baladele românești), situată antitetic cu constelația Racului, a ielelor din Ianua Inferni aflată în preajma Rusaliilor și Sânzienelor. 993 Lucian Blaga, În marea trecere 994 Id. Psalm 995 Id. Leagănul 996 Victor Hugo, Notre-Dame de Paris, livre V. 997 Cassian Maria Spiridon, De dragoste și moarte, Helicon, 1996. 998 Charles Baudelaire, Soarele 999 Liviu Pendefunda, Moartea simbolică, Falii
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
literaturii lui Mircea Eliade, construcție de un echilibru și o armonie clasice. Elementul surpriză devine aici, fară a eșua în feerie, un vehicul al încântării pure. Liberă de orice intenție extraartistică, nuvela poate aminti povestea indiană (rezumată în Noaptea de sânziene ) a lui Naranda cel iluzionat de Vișnu, Zeul căruia îi pune o întrebare cam prea îndrăzneață, îl trimite pe ermit să îi aducă un pahar de apă. Naranda se duce, dar, uitând de ce a plecat, intră în vorbă cu o
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Cu Lucia Demetrius despre măiestria literară, LCF, 1961, 13; Al. Săndulescu, Virtuțile romanului, GL, 1961, 18; Ion Apetroaie, Lucia Demetrius, „Nunta Ilonei”, IL, 1961, 5; Miron Dragu, Analiza psihologică și cadrul istoric al acțiunii, GL, 1964, 2; Ardeleanu, Însemnări, 119-122; Sânziana Pop, Lucia Demetrius, „O călătorie ciudată”, LCF, 1966, 6; Popa, Dicț. lit. (1971), 211-213; Protopopescu, Romanul, 240-241; Brădățeanu, Istoria, III, 196-200; Alexandru Raicu, Autografe, București, 1983, 74-83; Negoițescu, Ist. lit., I, 260; Lovinescu, Unde scurte, II, 162-165; Lucia Demetrius, DRI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
6; Reviste progresiste românești interbelice, coordonator Marin Bucur, București, 1972, 345-351; Al. Voitin, Însemnările unui ucenic politic de odinioară, București, 1975, 20-21, 63-64; Lit. rom. cont., I, 504-505; Grațian Jucan, Câmpulung Moldovenesc. Pagini culturale, București, 1979, 43-45; Gheorghe Andrei, Ținutul Sânzienelor, București, 1984, 114-115; Cândroveanu, Lit. rom., 73-76; Satco-Pânzar, Dicționar, 153-154; Rachieru, Poeți Bucovina, 274-275; Dicț. scriit. rom., III, 289-291. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
românește; nu știm cît de Întinsă este zona din nordul Bucovinei unde (nu) se mai urează românește. Dar despre persistența unor datini din folclorul românesc chiar În zona studiată de dl. Iosif Selejan ne vorbește chiar domnia-sa. Ce sînt SÎnzienele, SÎnpetru, SÎntoaderul, de exemplu, cuprinse de autor printre datinile și obiceiurile bucovinenilor, strîns legate de ritualurile bisericești care au jucat un rol aparte, specific În formarea conștiinței de sine a ucrainenilor din Bucovina, dacă nu străvechi manifestări culturale ale românilor
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
a numelui acestora nu trebuie să mire. În urmă cu un secol, sărbătoarea Nașterii Sfîntului Ioan Botezătorul aduna la Suceava credincioși ortodocși de orice etnie, din toată Bucovina și de dincolo 139 de hotarele acesteia. Numele popular al acestei zile, SÎnziene, nu este altceva decît Ziua Sfîntului Ioan, cu transformările fonetice produse de-a lungul timpului de denumirea latinească (Dies) Sancti Iohannis, care s-a suprapus peste sărbătorile păgîne ale solstițiului de vară, de celebrare a zînelor bune, ale cîmpului și
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Valeriu Cristea, „Al optzeci și doilea”, GL, 1967, 12; Piru, Panorama, 320-330; Rusu, Utopica, 90-95; Mircea Iorgulescu, „Oglinda retrovizoare”, RL, 1970, 37; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 523-524; Corbea-Florescu, Biografii, I, 246-252; George, Sfârșitul, I, 260-267, III, 203-210; Ardeleanu, Opinii, 23-31; Sânziana Pop, Propuneri pentru paradis, Iași, 1975, 201-209; Roxana Sorescu, Eliberarea de vechile obsesii, VR, 1976, 6; Tudor-Anton, Ipostaze, 167-172; Marcea, Varietăți, 234-237; Mihai Ungheanu, „Casa domnului Alcibiade”, LCF, 1978, 29; Iorgulescu, Firescul, 164-171; Mircea Zaciu, Radu Tudoran, ST, 1980, 3
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
cu lumină puțină și ceață din belșug, dar care vine și în vechea sau fosta patrie unde se întâlnește cu poeții, cu prietenii. Vine în România să-și lanseze cărți, să se întâlnească cu Denisa (Comănescu), ori cu Ileana (Mălăncioiu), Sânziana (Pop), să ia premii, să participe la lansări de carte proprie sau de carte tradusă. Viața ei culturală este pulsatorie, mozaicată, cu izbânzi în desen, în roman, în poeme, în traduceri, în critică de artă, în conferințe mai ales despre
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
SÂNZIANA, revistă apărută la Iași, lunar, între noiembrie 1912 și octombrie 1913. Din comitetul de redacție fac parte frații Alexandru A. Naum și Teodor A. Naum, precum și Eugen Boureanul. Cu un accentuat caracter de valorizare a literaturii greco-romane, publicația înscrie în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289475_a_290804]
-
schimbat bătrânul Slavici? 7.2. Cel ce aleargă după fluturi Eleonora Tănăsescu Slavici vorbește în jurnalul scris în anii 1935-1941 despre existența a doi Ioan Slavici în viața ei: Îmi istorisea Slavici cum odată, de demult, asistând la reprezentația piesei Sânziana și Pepelea, a râs cu atâta poftă, încât Alecsandri, care era în lojă, a venit la el, zicându-i: Știu, d-le Slavici, că piesa e proastă, dar îmi pare bine c-am scris-o numai de plăcerea ce o
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Scrisoare datată: "Sibiu 2/14 mai 1889", Ms. B.AR. S 60(25)/XVII, apud Dimitrie Vatamaniuc, op. cit., p. 371. 237 Eleonora Slavici, Jurnal, Comitetul pentru cultură și artă a municipiului Timișoara, Biblioteca municipală, 1969, p. 60. 238 Reprezentația piesei Sânziana și Pepelea a fost îndelung comentată de presa vremii. Unul dintre cei care au considerat "un succes al Teatrului Național" punerea în scenă a feeriei lui Alecsandri a fost însuși Slavici. Articolul consacrat acestui moment a fost scris sub impresia
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
termenul „cuc”, de pildă, vorbindu-se nu numai despre prezența acestei păsări a primăverii în lirica și în credințele dacoromâne, ci și în producțiile populare finlandeze, franceze, italiene, spaniole, trimiterile mergând adânc în istorie, până la Pliniu. La fel la termenul „Sânziene”, unde se fac analogii cu sărbătorile romane Lupercalia, Stultorum Festa și Fornacalia și cu obiceiuri similare la francezi și italieni. P. a contribuit și la cunoașterea unor autori aromâni prin edițiile pe care le-a alcătuit din scrierile lui Nuși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
cântecele funerare din cartea românească a morților nu apare Iadul. Calendarul popular este deschis tuturor personificărilor naturii cu chip de om, pom, plantă, animal, pasăre, reptilă. Cele mai Însemnate reprezentări mitice românești se suprapun solstițiilor (Crăciunul la solstițiul de iarnă, Sânzienele sau Drăgaica la cel de vară) și echinocțiilor (Dochia la echinocțiul de primăvară, Maica precista la cel de toamnă). Ion Ghinoiu consacră un capitol ursitoarelor (Ursitoarele, zeițe ale destinului pentru existență), arătând că nașterea se realizează sub semnul dependenței nouluinăscut
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Nebunul, Miron și frumoasa fără corp, Fata-n grădina de aur, rămas în manuscris și transformat apoi în marele poem filosofic Luceafărul, G. Coșbuc, Fata craiului din cetini, Izvor de apă vie, Tulnic și Lioara) sau chiar dramatice (V. Alecsandri, Sânziana și Pepelea, Victor Eftimiu, Înșir-te mărgărite, Cocoșul negru). Elaborate și comunicate prin intermediul scrisului, destinate, dintru început, cititului, b. de autor poartă mai pregnant decât cele populare, orale, amprenta stilistică a creatorului și a epocii sale. Făt-Frumos din lacrimă este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Una din bogățiile acestor locuri o constituie pajiștile de fân care se află în jurul pădurilor, în poienile pădurilor și în locuri ce nu pot fi cultivate cu cereale. Rămân de neuitat priveliștile frumoase oferite de aceste terenuri unde înfloresc romanița,sânzienele, sulfina, coada șoricelului, rochița rândunicii peste verdele crud al ierbii de primăvară și care încântă ochiul călătorului în mod plăcut. De-a lungul pârâului Bașeu, pe malurile iazurilor și mai ales în Lunca Prutului crește stuful care este folosit la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Această realitate profundă, pe care s-a ridicat templul spiritualității românești, este reflectată de oglinda tradițiilor populare străvechi ce au supraviețuit până astăzi. f. Sfintele tradiții În pământul roditor, strămoșii noștri și-au semănat credințele din care aveau să răsară Sânzienele (Drăgaicele)107 și Crăciunul, datini larg răspândite în vremea neoliticului și a Antichității. Izvorând din sufletul unei civilizații agricole, aceste sărbători nu putea fi închinate decât atotputernicului soare care, radiind lumină și căldură, făcea posibilă viața. Credințele aparțineau unui cult
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
peste ținuturile noastre. Din văzduhurile în care pluteau, ielele se uitau spre pământ. Hojbăiau după locuri nespurcate de umblătura de multe ori netrebuincioasă a omului. Aveau pe alese, prin codri și câmpii, unde nimeni nu îndrăznise să le calce sfințenia. Sânzienele coborau lin și tăcut în cerc. Priveau în jur pentru a nu fi pândite de feciorii curioși care s-au furișat prin apropiere. Se dezbrăcau cu mișcări delicate, trăgând de șiretul ce lega cămășile albe de in. De pe umeri, veșmintele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
le ascundeau în sân pentru a fi mai drăgăstoase. Așteptau roua dimineții în care se tăvăleau goale pentru a putea prunci. Bărbații se încingeau cu tulpini de cicoare ca să aibă spor la seceriș. În sat, lumea întâmpinase cum se cuvine Sânzienele, înțolindu-se ca de nuntă. Femeile se gătise cu cel mai frumos strai la care muncise iarna întreagă. Și nu era treabă ușoară căci se lucra la fuior și roata de tors, după care se trecea la războiul de țesut
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
R1a R1b) și restul este invers: la traco iliri 1/3 versus 2/3, iar la balto slavi 2/3 versus 1/3. 107 Sărbătoarea a fost redenumită în urma ocupației romane sau datorită influenței slave din Balcani. Numele sărbătorii de Sânziana provine de la Sfânta Diana (fiind întâlnit în Ardeal și Moldova), în timp ce Drăgaicele poate deriva din cuvântul dragoste (fiind răspândit în Muntenia). 108 Pe parcursul istoriei, s-a remarcat că mongolii s-au adaptat mai degrabă la primul mediu, iar cele turcice
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
n jos/ Măi doruleț măi”. Cele mai izbutite texte sunt, poate, acelea în care se creează o atmosferă de patriarhalitate rurală idilică prin evocarea unor situații din copilărie. În noaptea solstițiului de vară copiii aruncau, fără știrea părinților, cununi de sânziene pe casă, cu credința că, dacă vreuna cădea, cel căruia îi aparținea avea să moară. Scena e, parcă, de ritual ezoteric: „lună ce-mi bați la fereastră ca o fată a munților/ cu o cofă de mure plină,/ când părinții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
lună ce-mi bați la fereastră ca o fată a munților/ cu o cofă de mure plină,/ când părinții, dușmanii, dorm ca morții,/ și mă răpești din oraș la sat în această formă - / un an, o cunună fiecare” (Cununi de sânziene). Un episod de basm pare mersul cu caii la scăldat, duminica: „N-am ce să fac astăzi, mamă și tată,/ o să merg la scăldat cu caii...// O să-mi trag o pereche de nădragi mai purtați, / din șură/ și fără cămașă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
Luca, „Nimeni nu se naște erou”, VR, 1962, 8; Octavian Macavei, „Nimeni nu se naște erou”, TR, 1962, 37; Dragoș Vrânceanu, „Triumful comandantului și alte povestiri”, LCF, 1963, 20; I. Al. Barbu, „Triumful comandantului și alte povestiri”, TR, 1963, 46; Sânziana Pop, „Vacanța sentimentelor”, LCF, 1966, 14; Lucian Raicu, „Reporter în anchetă”, GL, 1966, 15; Călin Căliman, Filmul documentar românesc, București, 1967, 58; Bălan, Condiția, 143-154; Dana Dumitriu, „Vieți interzise”, RL, 1970, 16; Ion Lungu, „Vieți interzise”, TR, 1970, 21; Bogdan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
și folclorică, formație de cor laureată; - lac de acumulare folosit pentru alimeantarea cu apă a Sibiului; - rezervație complexă - rezervația naturală Iezerele CÎndrelului (600 ha); - locul nașterii lui Aurel Decei - istoric (1905-1976). - Hotel Boca del Rio, Cabana Toma; - Pensiuni turistice: Mândru, Sânziana, Crăcineasa 1, 2 și 3, Taban, Lacul de Argint, Norica, Călin, Maria Kober, Țepeș, Tărâmul Mândrului, Brad, Casa Lucas, Câmpeanu, Ihara, Conacul dintre Râuri. JINA. - centru etnografic și folcloric: centru artizanal, cojoace, pieptare, căciuli, etc., ansamblu folcloric laureat, festivalul folcloric
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]