532 matches
-
noutatea? Și apoi Dochiței, care te iubește de parcă ai fi feciorul ei?! Cum să nu le spunem, tată? Numai să se întoarcă din țarină. Da, da. Mama Maranda s-o dus s-o ajute la tăiat niște păpușoi, că ea sărmana îi bătrână și neputincioasă. Mătușii Dochița am să-i spun mâine seară. Am să trec pe la ea, să mi iau rămas bun, că de poimâine începe școala și trebuie să plec la liceu. Vacanța asta a trecut așa repede! Ca
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Umbra polițistului, nu. Peisaju-i conturbat de o pereche de sâni number sex în spatele cărora aleargă Femeia îngrozită. Respiră greu, șuierat, cu groază, cu astm... Deducem că pe lângă ce-am zis, femeia mai suferă și de o condamnabilă lipsă de informație: sărmana nenorocită nu a aflat că a apărut de curând noul deo-spray “Cu noi nu se tușește decât sublim, dumnezeiește”, descoperire a domnului Cocârță, fost coleg de grădiniță a autorului. Femeia îngrozită, nu. Nici Polițistul. Nici Dopul. F Domnule Polițist! Domnu
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
000 exact 10 milioane ori patru - 40 de milioane. Ce zici? Y Zic să-mi dai pozele înapoi.Vaca n-o mai vând, da-mi iau seif dublu metalizat. X Pentru poze? Y Ași. Pentru vacă. A ajuns și ea sărmana, obiect de patrimoniu național DEMISIA Spre bucuria multora dintre prietenii încă nedeclarați de teama impozitului pe venitul global, acum câteva zile am anunțat într-un grup de colegi bine organizat pentru o partidă de poker în patru cu mână moartă
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
de zile tăindu-i diferite lucruri, azi un deget, mîine altul și tot așa, pînă-l face să semene c-un zombie Îmbucătățit, și scrie cu sînge nu mai știu pe ce trîndăvie (pentru că drogatu’ stătea În pat, trîndăvea), pe-o sărmană prostituată o execută un client silit de maniac sub groaznică amenințare s-o penetreze cu o enormă sculă ascuțită din metal, și scrie cu sînge desfrîu, alteia Îi taie nasul și-i lipește cu superglue de-o mînă telefonul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a auzit pe Veronica gemând, speriată, și apoi fugind spre ușă, șoptind, printre suspine: "Nu vreau să mor; mamă, spuneți-le că nu vreau să mor!..." Dar poate nu i-a auzit vorbele, căci Veronica fugea prea repede, se grăbea, sărmana, să ajungă la ușa podului. Și de zărit, sunt sigur că n-a zărit pe nici unul din ei, deși se tot învîrteau pe lângă noi. - Nu e adevărat! strigă Vladimir. Inventezi ca să mă sperii. Nu era nici o stafie. Bătea doar vîntul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
fost siliți să cedeze, încît azi sunt buni prieteni și absolut intimi. De altminteri, și ea a avut destule mizerii și mai are, din cauza lui Jenică, cu ginerele ei. Mimi n-ar zice nimic, fiindcă ea știe cât a suferit sărmana maică-sa și s-a jertfit, și că măcar acuma are dreptul să-și trăiască și ea traiul. Dar ginerele e băiat de la țară, cu moravuri de la patruzeci și opt, și i-a declarat verde că el nu-i va
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
În camerele deschise cotrobăiau după obiecte pe care să le poată căra. O femeie strânsese într-un cearșaf diferite boarfe, bolborosind întruna jeluitor că de ce să se piardă toate astea și să nu le folosească mai bine ea, care-i sărmană. Petre năvăli într-o odaie unde zărise mai multă lume, repetând mereu aceleași vorbe: ― Ia ieșiți afară, măi oameni, că... Era odaia de culcare a Nadinei, cu patul larg, cu fotografia ei mare la căpătâi, pe perete. Petre străbătu până
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Împărăteasă a devenit preocupată de calitatea „ouălor“ pe care le va crea Soo. „Nu dați ouă de calitate, nu primiți titlul“, ne-a zis ea tuturor. Dacă Soo va continua să se comporte astfel, Majestatea Sa Împărăteasa o va înlătura. — Sărmana copilă, oftează mama. Povestesc mai departe despre doamna Mei și doamna Hui, cele care arată ca niște gemene. Sunt mai puțin frumoase, dar au trupuri împlinite. Ele sunt preferatele Marii Împărătese. Au sânii mari ca niște pepeni și funduri cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de un tranchilizant pentru cai ca să adoarmă. Sau poate că o să-i revină În minte tot felul de amintiri, din cauza LSD-ului pe care-l Înghițise În colegiu și o să Încerce să mănânce un papagal sau să zboare pe geam. Sărmana, draga de Penelope. —Bette, iubire, ești gata de plecare? Întrebă Philip, Încolăcindu-și brațele În jurul umerilor mei de parcă ar fi fost iubitul meu de multă vreme și nu un tip cu care nu voiam să mă culc. Hai să mergem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
familia de la mizeria ce-o aștepta. Erau mai multe guri de hrănit, iar vederea începea să-l lase, în unele momente i se lăsa o ceață pe ochi. Caterina bombănea, arțăgoasă, fără să știe ce-o așteaptă; și ea suferea, sărmana, între ciocan și nicovală, între dorința de a-și vedea fiul în sutană și scutit de o viață de obidă și suferință, și cea de a-l lăsa să rămână acasă, după cum pretindea el. Putea să facă altceva? Încercase să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pentru a înțelege apoi adevărurile ce izvorăsc din ea. Desigur, dacă l-ar fi scris, ar fi adăugat mulțimii sale de păcate și pe acesta. O amintire îl răscoli ca imaginea unui tablou viu: verișoara sa Emilia. Vorbea cu umbrele, sărmana, atunci când o luau amețelile și cădea jos rămânând în starea aceea și trei, patru zile, în tăcerea cea mai întunecată, la recomandarea spițerului. Cât de frumoasă era Emilia; copil fiind, o privise în părțile ei intime, nu uitase nici acum
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
un sorb perfid, acela al tragicei iluzii. Victime ale unei halucinații care nu face decît să îți schimbe semnul, ei se aruncă de pe un parapet într-o apă... care nu există. Un salt în himeră, adică în neant, pecetluind niște sărmane vieți care, pierzîndu-și înțelesurile, și-au prăpădit și rostul. Florin Faifer Drama de a nu fi Mi-amintesc de o frumoasă vorbă a lui Gorki: "Sînt oameni care putrezesc și oameni care ard". Lumea se împarte în cei care realizează
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Un adult se adresează unui copil: "Nu te supăra, caut strada X". Copilul: Nu mă supăr, căutați-o". vi'') O doamnă se adresează unei fetițe care își suge degetul: "E bun, e bun ?" Fetița: "Vreți să gustați și dumneavoastră ?" vii) "Sărmana Ioana, toată lumea o acuză că își vopsește părul negru, dar părul era deja negru cînd l-a cumpărat". În acest caz apare o distorsiune a implicației p q, în care negarea premisei nu face decît să accentueze concluzia inițială disforică
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
rămână așa până ce-l va învinge cineva. Se găsește un salvator. Acesta îl închide pe drac prin șiretlic într-un butoi cu vin. În basmul Fata cu trei pețitori [Ispirescu], un împărat cu trei feciori ia de suflet o fată, sărmană de părinți. Se făcu fata înțeleaptă și frumoasă, iar toți trei feciorii, fără să știe unul de celălalt, au cerut-o de nevastă. Împăratul le spune să plece și cine se va întoarce cu lucrul cel mai rar, acela să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
câte o biată fată de cârd, și ba nu-i noroc, ba nu-i parte, ba nu-s multe de toate, ba zi mai bine că nu vrea Dumnezeu și, dacă nu vine nimeni s-o urnească de pe cuptor, suspină, sărmana, că i s-a uscat toamna-n spate, și mai mult plânge decât cântă: În ia-sară-i lăsat de sec / Mă duuuc, maică, să mă-nec, / Unde-a fi balta uscată! / c-am rămas nemăritată..." Naratorul istorisește o poveste din satul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
iară cel mic era harnic și cuminte” savurarea vieții începe încă de la vârste fragede, potrivit caracterului fiecărei persoane, potrivit construcției sale interioare; motivul popular, regăsit și în basme , al superiorității mezinului; p. 15, r. 19 20 : „frica-i din raiu, sărmana” de multe ori, în popor, frica nu este luată în calcul drept dovadă de lașitate , ci se are în vedere efectul salvator pe care îl are în unele situații; r. 22 23 : „Fuga-i rușinoasă, da-i sănătoasă !” face parte
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
r. 21 : „păcatele mele m-au adus, măicuță” recunoașterea greșelilor și asumarea consecințelor faptelor proprii; p. 51, r. 37 : „nu te bucura așa degrabă” atragerea atenției asupra grabei cu care un lucru se consideră finalizat; 53 p. 53, r. 11 : „sărmana, s-a chinuit așa până despre ziuă” perseverența cu care fata insistă pe lângă cel iubit să o ierte și să o reaccepte, atitudine alimentată în primul rând de iubire, apoi de încredere și voință; p. 55, r. 17 18 : „acum
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de bine, ori de rău, De asta habar n-am eu.” atitudinea admirativă sau dezaprobatoare a celorlalți, fundamentată pe argumente concrete sau pe aparențe, nu este luată în considerare de persoana în cauză. POEZII POPULARE p. 172, r. 10 13 : „Sărmana inima mea, Mai bine s-ar fi topit, Decât m-aș fi despărțit De-un puișor ce-am iubit.” suferința din dragoste, din cauza despărțirii de persoana iubită, este dureroasă, greu de suportat; p. 173, r. 13 14 : „Eu nu slăbeam
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
România văzută de departe (1922), Prima turcoaică (1932). Deși proza lui B. a fost adesea alăturată de aceea a lui Pierre Loti, similitudinile s-ar putea explica doar prin realitățile asemănătoare de la care pornesc cei doi autori. Astfel, în romanul Sărmana Léila (1922), a cărui eroină este fiica unui demnitar al sultanului Abdul-Hamid, acțiunea, cu inserții epistolare, se situează într-un Stambul stăpânit de deruta ce caracterizează prăbușirea imperiului. Având privilegiul de a studia la Roma, unde tatăl ei este ambasador
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
de el sau prelucrate. SCRIERI: Părăvulii, București, 1901; ed. București, 1904; ed. București, 1923; ed. Syracuse (SUA), 1989; De la frații de departe, Oradea, 1921; Nu tot ce zboară se mănâncă, București, 1921; Spovedanii de cadâne, București, 1921; Turcoaicele, Iași, 1921; Sărmana Léila, București, 1922; Primul poet, București, [1922]; Bucuria copiilor, Craiova, 1922; Din lumea Islamului. Turcia Junilor turci, pref. N. Iorga, București, 1922; România văzută de departe, București, 1922; Colina îndrăgostiților, București, 1923; Clopotul fermecat, București, 1925; Of și Țepeluș, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
La semnarea tratatului dintre reprezentanții cetățenilor și curtea regală franceză, care a permis întoarcerea Anei de Austria și a lui Ludovic al XIV-lea în Paris, tonul său este radical:„îmi scrii câte ceva despre condiția tristă a afacerilor noastre în sărmana Franță. Te asigur că totul a fost prevăzut de ani buni, până în cele mai mici detalii. Ceea ce a surprins pe toată lumea, favorizând ruina noastră, este acest tratat pe care l am semnat, când ar fi trebuit să murim mai devreme
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
adânc această ruptură: „Și-n liniștea asta de templu / Puternic vai, iat-a bătut / Și ceasul plecării, ca moartea / De jalnic, ca moartea de mut. Curgi, Rinule, -n pace, de-a pururi / Și-adio! Pe noul meu drum / Eu intru, sărmana, -n viața / Cea plină de trude de-acum” (Rămas bun). De asemenea, în Dor de-acasă: „Mai plânge codru-n freamăt lin? / Și șlepuri trec și-acum pe Rin / Din zori până-n amurg?” Lirica sa celebrează natura, tinerețea, vinul, cântecul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
făcut posibilă creația bărbatului și, ca străbunică a noastră, parcă ne-a transmis și nouă calea asta. Nu mi-a plăcut niciodată povestea și până când am avut anii la care simbolurile au căpatat înțeles, mă gândeam, totdeauna, cu ciudă la... sărmana Ana. Demne urmașe, iubim în disperare, ne luptăm cu orice furtună și orice piedică ni se ridică în cale și ne acceptăm apoi zidul, uitând de noi înșine. Și o mai aveam și pe Cătălina, în Luceafărul lui Eminescu. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
condescendență în veritabil eroism. Buna maică era devorată de un cancer care răspândea în jurul ei o miasmă teribilă de care nu era conștientă. Or, să fie remarcat că preotul nu lua niciodată tabac în timpul partidei, de teamă să nu lumineze sărmana bolnavă asupra tristei sale poziții. Câți oameni au avut credința, de acest 1 mai, să facă o singură zi ceea ce bătrânul meu preot a făcut timp de cincisprezece ani! Și totuși! Am observat acest preot și pot să vă asigur
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mare, se leagănă cu dor; Tu i-ai luat ei locul În sîntul meu amor, Și valurile tale, sălbateci, furtunoase, N-au fost atît de aspre, atît de fioroase Ca fiii țării mele, ca cruda tiranie Sub care pleacă fruntea sărmana Românie! Eu te iubesc! o, mare, p-al cării sîn curat E liberă gîndirea ca valul tău spumat. De cîte ori suspinul și lacrimele mele S-au mestecat cu vîntul și valurile tele! De cîte ori pe sînu-ți sau dupe-un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]