1,766 matches
-
unui timp viitor al împlinirii în iubire. Titlul Ultima știre continuă poemul, deja în oraș se zvonește despre copilul unui cuplu nou, către care, la maternitatea din oraș, se îndreaptă rudele pentru a-l felicita pe tânărul tată care acum, sărmanul, plin de amărăciunea unei ruperi în relație, trece agale pe stradă, grăbind în neștire spre vremea la care aspiră, dar care într-un an al Domnului, trebuie să fie. Personajul din Într-o locuință mizeră (demnă de milă) e foarte
Crișu Dascălu: Colivia belgrădeană. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339452_a_340781]
-
literare un meșteșugar tot atât de iscusit și strălucitor ca și în ordinea poeziei”. Mai scurt, Eugen Simion, în lucrarea Eminescu. Proza literară, afirmă că „Eminescu deschide prin epica sa cel puțin două drumuri în literatura română, drumul prozei fantastice prin nuvela Sărmanul Dionis, și drumul prozei filosofice, prin Avatarii faraonului Tla”. Din proza antumă, reținem: basmul Făt-Frumos din lacrimă (1870), scris în timpul studiilor la Viena și apreciat ca unul din cele mai bune basme culte din literatura română, nuvela Sărmanul Dionis, redactată
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
prin nuvela Sărmanul Dionis, și drumul prozei filosofice, prin Avatarii faraonului Tla”. Din proza antumă, reținem: basmul Făt-Frumos din lacrimă (1870), scris în timpul studiilor la Viena și apreciat ca unul din cele mai bune basme culte din literatura română, nuvela Sărmanul Dionis, redactată la Viena și citită la Junimea în 1872, nuvela Cezara, publicată în „Curierul de Iași” (1876); din proza postumă: fragmentul de roman Geniu pustiu, publicat în 1904, de Ion Scurtu, Umbra mea, anterioară nuvelei Sărmanul Dionis, Archaeus, Avatarurile
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
fi inclusă în cuprinsul nuvelei și folosind o fabulație complicată, Mihai Eminescu încearcă să dovedească relativitatea adevărului și posibilitatea dedublării, a despărțirii spiritului de propria sa umbră, printr-un simplu act de voință. Publicată în revista „Convorbiri literare” (1872 - 1873), Sărmanul Dionis dezbate soarta tragică a omului de geniu într-o societate ostilă adevăratelor valori, eroul fiind silit să se refugieze în vis pe altă planetă. G. Călinescu vede în această nuvelă „o adevărată poemă romantică”. Nuvela are la început un
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
fost odată-n Rucăr un băiat și o fată fără leac de părinți, cu grai și cu auzul surd. Cei doi se cuibăreau într-o căsuță de sub brazi, cu șiță-n coperiș și-o vatră la intrarea-n două cămăruțe. Sărmanii nu știau ce-i cântul, vorba de-alint și joaca de copii, dar le vedeau voia lor bună și spusul feței cu strâmbături de gură. În schimb știau ce-i munca și-nțelegeau comanda din priviri. Niță era croit în
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
-mpingă niște grinzi cu lanțuri. Tinerii își roteau buna voie sub stropii de sudoare ai celor ce trudeau deasupra lor... Și ce putea fi în gândul voinicului mut când el zărea prin nădușeală picior de fată cu poalele-n vârtej !?... Sărmanul Niță, cât de puternic era cu bușteanul și cât de slab cu gândul...Povestea mea e spusă de adevăr și mai departe arată că sora lui Anica a murit. Ce-o fi fost atunci nu se mai știe, se știe
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
soluție de suprimare a sărăciei. Poate trăi rău un om din cauza sărăciei? Da! Dacă nu găsește un loc de muncă! Putem să ne pronunțăm compasiunea pentru acești săraci care mor de foame. Expresia prin care putem exprima această compasiune este: Sărmanii, nu-și pot găsi un loc de muncă. Dar unii nu-și caută un loc de muncă în regiuni în care munca este căutate. Referindu-mă la ei pot, literar, afirma: Mizerabilii, nu vor să lucreze. Semantic vocabula mizerabil îmbracă
SĂRMANII BOGĂTAŞI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340909_a_342238]
-
literar, afirma: Mizerabilii, nu vor să lucreze. Semantic vocabula mizerabil îmbracă atât un nevoiaș cât și un bogat dar care, dintr-un anumit motiv, nu respectă o regulă socială sau o cutumă. Potrivit operei amintite a lui Victor Hugo un sărman care nu-și găsea loc de muncă a devenit mizerabil, furând o pâine să-și potolească stringenta foame. În roman, după executarea pedepsei, mizerabilul este convertit social de un ierarh ecleziastic și, corectându-și atitudinile devine prin muncă cinstită bogat
SĂRMANII BOGĂTAŞI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340909_a_342238]
-
ecleziastic și, corectându-și atitudinile devine prin muncă cinstită bogat, chiar magistrat al unei importante urbe. Similar un bogat, milionar în valută și stăpân al unor importante mijloace de producție este un binefăcător social deoarece în întreprinderile sale lucrează mulți sărmani care și-au găsit astfel locul de muncă. Insă același milionar, dacă înstrăinează averea spre a eluda plata impozitelor, este un mizerabil care nu creează locuri de muncă. În consecință mizerabilul la care românul se referă, voit defăimător, este în
SĂRMANII BOGĂTAŞI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340909_a_342238]
-
au găsit astfel locul de muncă. Insă același milionar, dacă înstrăinează averea spre a eluda plata impozitelor, este un mizerabil care nu creează locuri de muncă. În consecință mizerabilul la care românul se referă, voit defăimător, este în fapt un sărman, uneori milionar, care nu respectă o regulă pe care defăimătorul o consideră esențială. Pe de altă parte românul nu mai consideră un om, fie el sărman sărăntoc sau politician de vază, drept mizerabil. Furtul, înșelăciunea și abuzul în funcție, toate
SĂRMANII BOGĂTAŞI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340909_a_342238]
-
Dorcescu, Editura Facla, 1973, 179 p.; George Coșbuc, Versuri, Ediție îngrijită, tabel cronologic și referințe critice de Olimpia Berca, Editura Facla, 1986; - Colecția „Cartea școlarului”, serie îngrijită, tablou cronologic și referințe critice de Olimpia Berca: Mihai Eminescu Făt-Frumos din lacrimă. Sărmanul Dionis; Ion Creangă, Amintiri din copilărie; I. L. Caragiale, D-l Goe; G. Coșbuc, Iarna pe uliță; Constantin Negruzzi, Sobieski și românii; Miorița. Greuceanul, Editura Excelsior, Timișoara, 1998. 18. Referințe critice (selectiv): - în reviste: Al. Graur, „România literară”, nr. 14, 1974
BIO-BIBLIOGRAFIE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341369_a_342698]
-
din 27 ianuarie 1998, pe versuri de Ana Blandiana, Ștefan Augustin Doinaș, Magda Isanos, Nicolae Labiș și Nichita Stănescu. „Eu plec cu viața mea în teatru; teatrul vine cu viața lui în viața mea. Mă gândeam câtă dreptate a avut sărmanul Tarkovski, care spunea, în ultimele zile ale existenței lui: Doamne, am obosit așteptându-te! [ ... ] totdeauna arta mi-a apărut ca o ștafetă a Dumnezeirii”. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Leopoldina B) Referință Bibliografică: Magdalena ALBU - LEOPOLDINA BĂLĂNUȚĂ - FIINȚĂ DIN FIINȚA POEZIEI
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
și voind să-i pună pe umeri toată greutatea lăsându-i impresia în acest timp că vaaai, ce important de „omul” (adică bărbatul, v-ați prins, femeia nu e om), a apelat la acest truc ce a dat rezultate. Iar sărmanul bărbat, în cocoșismul său, nu a înțeles că această întâietate i-a fost dată tocmai pentru a primi ce-i mai greu pe umeri, punând astfel ființa fragilă a femeii la adăpost (unde-i mai greu? La război? Du-te
NUME DE COD `MAMAIA` de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341440_a_342769]
-
voi, pe voi Silindu-vă să transhumați Printre străini, flămânzi și goi: Exod de miei sacrificați! Iar cei rămași acasă, duși Cu voi și cu Păstoru-n gând, Sunteți o turmă de Iisuși Pe cruce răstigniți plângând. Crăciunul fi-vă tuturor, Sărmani români, azi și mereu, Cât mai ușor și dor cu dor Sperați în voi și-n Dumnezeu! Referință Bibliografică: Fi-vă Crăciunul fericit / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 724, Anul II, 24 decembrie 2012. Drepturi de Autor
FI-VĂ CRĂCIUNUL FERICIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341515_a_342844]
-
Acasa > Impact > Scrieri > POVESTEA SĂRMANULUI TRAGODAS - PARTEA A III-A - ULTIMA Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1144 din 17 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Povestea sărmanului Tragodas (continuare) Noapte de noapte, semeața cupolă a cerului înțesată de diamante își rotea ispititor podoabele sub
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
Acasa > Impact > Scrieri > POVESTEA SĂRMANULUI TRAGODAS - PARTEA A III-A - ULTIMA Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1144 din 17 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Povestea sărmanului Tragodas (continuare) Noapte de noapte, semeața cupolă a cerului înțesată de diamante își rotea ispititor podoabele sub privirile cohortelor de amărâți de pe pământ, care sperau în taină ca cerul să-și dezvăluie odată și odată visteria de minuni. Dar cei
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
sprijinit în toiag, gârbovit și neputincios, deschidea șovăitor portițele caselor și cerșea cu umilință o coajă de pâine, îndurând chinuitoarea sete din arșița zilei și ținând piept cu multă greutate câinilor de pe marginea șanțurilor, din ce în ce mai înrăiți... (sfarsit) Referință Bibliografică: Povestea sărmanului Tragodas - Partea a III-a - ultima / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1144, Anul IV, 17 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
Autori > GABRIEL DRAGNEA Autor: Gabriel Dragnea Publicat în: Ediția nr. 668 din 29 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Încărcat cu o conștientă povară, aproape genetică, ideea de suficiență. Meritul nostru, poate singurul este acela de a fi o trestie gânditoare. Sărmanul Pascal. Dar, din păcate cu un mecanism al gândirii îndeajuns de lent, de ruginit și inexact pentru a cântări normele și valorile ce trebuie acumulate și înțelese. Supralicitarea meritelor personale, infime și, în fond normale în procesul de autodepășire, nu
GABRIEL DRAGNEA de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342137_a_343466]
-
sfârșitul lunii februarie, astfel încât totul să devină oficial. Avem planuri mari și împreună putem face lucruri frumoase pentru mulți copii. Vom începe cu pași mici, dar în timp ne propunem să ajutăm cât mai mulți copii indiferent că sunt bolnavi, sărmani, sportivi, instituționalizați sau olimpici. Nu am făcut asociația doar pentru Rareș (copilul meu), care contrar speranțelor noastre de acum 2 ani (pe 11 februarie s-au împlinit 2 ani de la operație!), încă mai are foarte mult de recuperat. Am făcut
COMUNICAT DE PRESĂ: ÎNFIINŢAREA ASOCIAŢIEI DE CARITATE „UN COPIL PENTRU COPII” de DIANA COZMA în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342223_a_343552]
-
acasă”, adică despre vecinii și prietenii cu care ne-am petrecut copilăria, adolescența și o bună parte din maturitatea noastră, unii dintre ei privindu-ne de mult, de pe tărâmul nemaivăzutului cer, ajungând să aflu o știre care m-a zguduit. - Sărmanul Gelu! La o vârstă atât de frumoasă, n-a mai vrut să lupte pentru viața lui... Cuvintele acestea mi-au căzut ca un ciocan pe creștetul capului, căci eu, plecată de mulți ani peste hotare, nu mai știiam nimic despre
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
copii, m-am luminat deodată la minte, țiuitul ăsta nu era altceva decât țipătul iedului înfricoșat. Da!... Că mi s-o întâmplat și mie odată să prin un ied cu mâna, încâlcit între niște vrejuri și taman la fel țipa, sărmanul de el, cerând ajutor. Și în timp ce eu îmi tot dădeam cu presupusul c-o fi așa, c-o fi altminteri, deodată s-o auzit tropot de copite și răspunsul celui așteptat să vină: beh, beh, beh! Da, minunea se petrecea
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
chiar pe o reflecție metafizică proprie. Poetul este conștient de limitele filosofice care sunt chiar limitele intelectualului uman, înțelegerea cât mai riguroasă a apriorismului kantian devine pretext de vis și, efectiv, se prelungește în visul fantastic al lui Dionis-Dan din "Sărmanul Dionis", scoțând posibilitatea desprinderii complete de schemele intuiției spațiului și timpului din chiar faptul transcedentalității lor. În extremis, iată și întrebarea fundamentală pe care și-o pune Eminescu: "Care este criteriul realității?... Poate că noi nu facem alta decât să
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]
-
viitor, dezbracă pe om în arheu". La ideea acestui arheu ca spirit al Universului ajunsese - într-o viziune și versiune originală - și Eminescu în proza filosofică "Archeus", rămasă în manuscrisul 2269. E mai sigur, însă, că Macedonski să fi cunoscut "Sărmanul Dionis"(publicat în "Convorbiri Literare", la 1 decembrie 1872 - I - ianuarie 1873) și să fi fost impresionat e turnura problematică, estetică a nuvelei, privind ideea filosofică a "lumii ca teatru"între "epilogul"nuvelei eminesciene și ideea arheului diferența e, doar
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]
-
contribuit din plin. Nici 6 luni nu au trecut de când un milion de alegători nu l-au mai preferat pe Ponta, când acesta î-și dă frâu liber caracterului. Toți acuză pe Băsescu că ar fi tartorul certăreților iar Ponta, sărmanul, trebuia să-i joace în strună răspunzând cu insulte la „glumele marinărești cam pipărate”. Acum de ce insultă Președinția, așa de amorul artei? Nu cumva este, el Ponta, întruchiparea Discordiei? Este clar că el a aruncat mărul prin Legea Codrului Defrișat
AŞA-I ROMÂNUL! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341586_a_342915]
-
Nana, care au dat cu flit adevăraților proprietari însușindu-și ei untul cernoziomului de Bărăgan așa cum îl puseseră-n valoare specialiștii de la Fundulea. Pungășii ca ale lor s-au făcut în întreaga țară, fără a se mai ajunge la repercusiuni. Sărmanii mici escroci: Ce fericiți ar fi rămas ei cu matrapazlâcurile lor dacă nu le-ar fi venit în coastă Omul care Aduce Răul!... N-ar mai fi dezgropat nimeni măruntele lor afaceri necurate! - blestemă ei astăzi arătând spre piaza rea
OMUL CARE ADUCE RĂUL de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341590_a_342919]