1,053 matches
-
biserica evanghelică. Clopotul mare care a fost găsit în vechea vatră a satului, datorită mărimii lui nu a putut fi transportat decât după topirea și turnarea în alte trei clopote, care sunt și astăzi în biserica evanghelică. Astfel după surse săsești biserica a fost reconstruită pe actualul amplasament (sus pe un deal la cca.100 metri deasupra satului) tocmai pentru a putea rezista mai mult împotriva cotropitorilor. Sașii au numit satul Neudorf (dupa unii ei nu au făcut altceva decât au
Nou Săsesc, Sibiu () [Corola-website/Science/301723_a_303052]
-
ultimii 50 de ani) și una ortodoxă. Populația satului a fost în continuă creștere pînă în anul 1989 cînd în România au avut loc mari schimbări politice. Atunci în sat trăiau cca. 1500 de oameni. Populația a fost întotdeauna preponderent săsească (cam 2/3). Românii au fost și sunt stabiliți în partea de sud a satului, parte unde trăiesc și câteva familii de țigani. Populația actuală a satului nu depășește 300 de persoane (proporția s-a schimbat la 2/3 români
Nou Săsesc, Sibiu () [Corola-website/Science/301723_a_303052]
-
Laslea mai demult "Laslea Mare" (în dialectul săsesc "Grisz-Lasseln, Lasln", în , în , colocvial "Szentlászló") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. În localitate funcționează Spitalul Lukas, un spital creștin-medical-social fondat în 1992, compus dintr-o secție de îngrijire a bolnavilor în
Laslea, Sibiu () [Corola-website/Science/301714_a_303043]
-
a bolnavilor în fază terminală, o secție de recuperare neuromotorie și un cabinet medical pentru pacienți ambulatoriu. Așezare rurală dacică. Prima atestare documentară în 16 septembrie 1309, sub denumirea latină "Sanctus Ladislaus" ("Sfântul Ladislau") . Cele mai vechi date despre populația săsească din localitate datează din 1488, când au fost recenzate 77 de gospodării, o școală cu un învățător, o moară cu un morar și 16 case părăsite. Populația se poate estima la circa 330 de persoane. De remarcat că localitatea avea
Laslea, Sibiu () [Corola-website/Science/301714_a_303043]
-
țigan. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 834 evanghelici, 353 ortodocși, 36 romano-catolici ș.a. În anul 1966 comuna aparținea de Raionul Sibiu, iar populația a crescut la 1.520 de persoane, comuna având atunci în componență satele Roandola, Nou Săsesc și Felța.
Laslea, Sibiu () [Corola-website/Science/301714_a_303043]
-
Giacăș, mai demult "Geacăș, Giacoș, Giacheș" (în dialectul săsesc "Gogeschderf", în , în ) este un sat în comuna Alma din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află în partea de nord a județului, în Podișul Târnavelor. Numele Giacăș provine din antroponimul german Jakob, satul lui Iacob . În Transilvania medievală au existat
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
Moșna, alte denumiri: "Meșindorf" sau "Mojna" (în dialectul săsesc "Meschn, Maešn", în , în sau "Muzsna") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea Moșna este situată în partea de nord a județului Sibiu, pe cursul văii Moșna, în Podișul Hârtibaciului, pe drumul
Moșna, Sibiu () [Corola-website/Science/301721_a_303050]
-
s-a găsit un tezaur monetar format din 380 de monede romane de agint, cea mai veche datată din perioada împăratului Nero iar cea mai recentă din perioada "Severus Alexander". În cel mai vechi document care se referă la localitățile săsești din zona Târnavelor, datat în anul 1283, apare menționat numele preotului din Moșna (Petrus). Moșna era o comună deosebit de prosperă și până în 1533 a fost în competiție cu Mediaș și cu Biertan pentru a deveni reședință de scaun, titlu obținut
Moșna, Sibiu () [Corola-website/Science/301721_a_303050]
-
Prod, mai demult "Prud" (în dialectul săsesc "Prudn", în , în ) este un sat în comuna Hoghilag din județul Sibiu, Transilvania, România. Anul primei mențiuni scrise este 1348. Biserică ridicată pe la sfârșitul secolului XV a fost o construcție în stil gotic, fără turn și cu un cor fortificat
Prod, Sibiu () [Corola-website/Science/301728_a_303057]
-
Tilișca (în dialectul săsesc "Teliska", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea este caracterizată prin case de lemn, înălțate pe postamente de piatră, prin bogăția țesăturilor decorative din interiorul acestora, prin ceramică și prin
Tilișca, Sibiu () [Corola-website/Science/301748_a_303077]
-
Țichindeal, mai demult "Cichindeal" (în dialectul săsesc "Zakelnduel, Tsikkndâl, Tsakeln", în , în trad. „Valea caprelor", în ) este un sat în comuna Nocrich din județul Sibiu, Transilvania, România. Aparține de comuna Nocrich. Localitatea Țichindeal se află într-o vale, transpunerea fonetică în limba română fiind făcută după germanul
Țichindeal, Sibiu () [Corola-website/Science/301750_a_303079]
-
Tălmăcel (în dialectul săsesc "Kli-Talmesch", în , în ) este un sat ce aparține orașului Tălmaciu din județul Sibiu, Transilvania, România. Este la o distanta de 21 de kilometrice fata de orașul Sibiu si 3 kilometri de Talmaciu. "Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial". Monumentul
Tălmăcel, Sibiu () [Corola-website/Science/301747_a_303076]
-
Retiș, mai demult "Retișdorf, Reteșdorf, Retișul, Râtu" (în dialectul săsesc "Rittersdorf, Reteschdorf", în , în ) este un sat în comuna Brădeni din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea Retiș se află pe cursul superior al Hârtibaciului și din punct de vedere administrativ, aparține de comună Brădeni (5 km), situată în nordestul județului
Retiș, Sibiu () [Corola-website/Science/301730_a_303059]
-
Interesant este faptul că în documentul din 1353 "Posesiunea Reter" este localizată în Transilvania și aparține Scaunului de la Sighișoara, ceea ce nu poate fi luat în considerație cuvânt cu cuvânt deoarece posesiunile nobiliare, precum și domeniile Ordinului nu erau incluse în administrația săseasca. Contele Nicolaus von Henndorf (Nycolaus) apare încă în anul 1369 că proprietar al regiunii Sighișoara. Gustav Kisch(1905) atribuie că denumire a localității sintagma "Satul lui Rether" și consideră că este legat de un anumit nume de familie. De asemenea
Retiș, Sibiu () [Corola-website/Science/301730_a_303059]
-
1389 este identic cu acel conte Tylamannus, fiu al lui Daniel de Selistadt, care în 1383 și 1387 fusese numit judecător imperial la Cincu. Din secolul al XIV-lea Retișul aparține că enclava comitatului Apold și se găsea între Scaunele săsești ale Sighișoarei, în nord și ale Cincului, în sud. Existența. populației germane este dovedită de apartenență la Capitoliu, care este dovedită de două înscrisuri din jurul anului 1400. În cel mai vechi dintre acestea, Retisul este înregistrat cu un impozit și
Retiș, Sibiu () [Corola-website/Science/301730_a_303059]
-
anul 1400. Gernot Nussbacher - Allgemeine Deutsche Zeitung fur Rumanien Se mai amintește că în 1417 iobagii din Retis au luat parte la răscoală din județul Albă, condusă de Kardosi Ianosi, represaliile aveau să vină din partea armatei nobiliare și a patriciatului săsesc de pe Olt (Alt) cu reședința la (Schenk) Cincsor. Parcela eroilor români și germani din cele două războaie mondiale este amplasată în cimitirul săsesc din localitate. În această parcela sunt înhumați 55 eroi germani din Primul Război Mondial și 6 eroi
Retiș, Sibiu () [Corola-website/Science/301730_a_303059]
-
din județul Albă, condusă de Kardosi Ianosi, represaliile aveau să vină din partea armatei nobiliare și a patriciatului săsesc de pe Olt (Alt) cu reședința la (Schenk) Cincsor. Parcela eroilor români și germani din cele două războaie mondiale este amplasată în cimitirul săsesc din localitate. În această parcela sunt înhumați 55 eroi germani din Primul Război Mondial și 6 eroi români din Al Doilea Război Mondial.
Retiș, Sibiu () [Corola-website/Science/301730_a_303059]
-
Turnu Roșu (în dialectul săsesc "Ridenturm", în , în , în limba latină" Rubra Turris ") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea se află situată la 24 km sud de Sibiu și la o distanță de 79 km sud
Turnu Roșu, Sibiu () [Corola-website/Science/301749_a_303078]
-
în diplomă latină a regelui maghiar Ladislau al V-lea din anul 1453, prin care comună a fost încorporată la cele Șapte Scaune ale provinciei Cibiniensis și data în administrarea celor Șapte Juzi, împreună cu alte șase comune învecinate: Boita (dialectul săsesc Issenderf, , ), Tălmacel ( , ), Plopi, Sebeșul de Jos ( dialectul săsesc "Schäis", , ), Sebeșul de Sus ( , ) și Racoviță ( dialectul săsesc "Rakevets,", , ) . Dintre acestea comună Plopi nu mai există de peste 400 de ani. Extras din diplomă regelui maghiar Ladislau al V-lea : Dat în Pojon
Turnu Roșu, Sibiu () [Corola-website/Science/301749_a_303078]
-
V-lea din anul 1453, prin care comună a fost încorporată la cele Șapte Scaune ale provinciei Cibiniensis și data în administrarea celor Șapte Juzi, împreună cu alte șase comune învecinate: Boita (dialectul săsesc Issenderf, , ), Tălmacel ( , ), Plopi, Sebeșul de Jos ( dialectul săsesc "Schäis", , ), Sebeșul de Sus ( , ) și Racoviță ( dialectul săsesc "Rakevets,", , ) . Dintre acestea comună Plopi nu mai există de peste 400 de ani. Extras din diplomă regelui maghiar Ladislau al V-lea : Dat în Pojon la anul 1453, în anul al XIII-le
Turnu Roșu, Sibiu () [Corola-website/Science/301749_a_303078]
-
a fost încorporată la cele Șapte Scaune ale provinciei Cibiniensis și data în administrarea celor Șapte Juzi, împreună cu alte șase comune învecinate: Boita (dialectul săsesc Issenderf, , ), Tălmacel ( , ), Plopi, Sebeșul de Jos ( dialectul săsesc "Schäis", , ), Sebeșul de Sus ( , ) și Racoviță ( dialectul săsesc "Rakevets,", , ) . Dintre acestea comună Plopi nu mai există de peste 400 de ani. Extras din diplomă regelui maghiar Ladislau al V-lea : Dat în Pojon la anul 1453, în anul al XIII-le a al Domniei Noastre. ss. Ladislau al V
Turnu Roșu, Sibiu () [Corola-website/Science/301749_a_303078]
-
în defileul Oltului, a luat numele de "Pasul Turnu Roșu ( în , în )". Până în anul 1966 numele satului nu era "Turnu Roșu", numele era Porcești, gară în care staționau trenurile se numea "Turnu Roșu" dar numele localități era Porcești (în dialectul săsesc "Portschescht/ Porkendorf", în , în ). Cronicile arată că în 1761 și acesta biserică a fost distrusă de generalul austriac Adolf von Buccow, din ordinul dat de Maria Tereza, împreună cu multe alte biserici și mănăstiri ortodoxe. Au fost dărâmate cu tunurile sau
Turnu Roșu, Sibiu () [Corola-website/Science/301749_a_303078]
-
Veseud, mai demult "Vesăud, Veseud-Agnita" (în dialectul săsesc "Tsît", în , în ), este un sat în comuna Chirpăr din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află în partea de est a județului, în Podișul Hârtibaciului. Localitatea se află la 6 km sud de Agnita și a fost prima oară atestată
Veseud (Chirpăr), Sibiu () [Corola-website/Science/301752_a_303081]
-
Valea Viilor este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea este denumită colocvial "Vorumloc" sau "Vorumbloc", iar în , colocvial "Baromlaka", în trad. „Târgul Vitelor”, în dialectul săsesc "Wormloch, Vurmliχ", în . Biserica fortificată din secolul al XIV-lea, inițial cu hramul Sfântul Petru, se află din anul 1999 pe lista monumentelor UNESCO. Localitatea Valea Viilor este situată în nordul județului Sibiu, la o distanță de 14 km. de
Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/301751_a_303080]
-
Racovița (în , colocvial "Rákovica", în , în dialectul săsesc "Rakevets", în poloneză Rakowice) este o comună în județul Sibiu, Transilvania, România, formată din satele Racovița (reședința) și Sebeșu de Sus. Prima atestare documentară a satului a fost descoperită într-un act de danie al voievodului Ioan de Hunedoara din
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]