5,454 matches
-
a dezvoltării periodice, social-economice, culturale, educaționale, a stării de sănătate a populației, a tradițiilor și valorilor perene ale localității, și pe baza unui amplu dialog cu autoritățile și, mai ales, cu personalitățile de ieri și de azi ale comunei, cu sătenii vârstnici ai localității. Desigur, Profesorul Comșa, publicist cu experiență remarcabilă, în calitate de autor al altor unsprezece cărți de referință și gazetar de mare prestigiu, laureat al Parlamentului European, nu s-a limitat numai la informații provenite din Arhive sau din „Viu
RECENZIE DE ACD.CONSTANTIN GH.MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_de_acdconstantin_gh_pompiliu_comsa_1372439267.html [Corola-blog/BlogPost/346184_a_347513]
-
Ionel mi-a scris că vine la mine de Sfânta Sărbătoare.“ A suflat în lumînarea din borcanul pus pe taburelul de la capătul patului ce ținea loc de noptieră. Obosit, adormii cu amintirile venite din trecutul tinereții lui. * A doua zi sătenii au văzut că vântul a troienit zăpada acoperind casa bătrânului Jerdea.Vecinii au început să dea zăpada la o parte. Dar treaba mergea anevoie. Pe drumul dinspre miază-zi înainta spre ei anevoie un autoturism care la un moment dat a
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cavoul_de_sub_zapada_al_florin_tene_1330092588.html [Corola-blog/BlogPost/346827_a_348156]
-
Autorului Într-una din zile s-a zvonit în sat că Sfântul, de fapt nimeni nu știa exact cum îl cheamă, găzduia de câteva zile la Tudor al lui Bacalu și știrea a produs senzație. Nu erau rudă, foarte puțini săteni se bucuraseră de privilegiul de a-l fi întâlnit o dată sau de două ori prin pădure și veștile acestea întrețineau o legendă îmbogățită ad-hoc despre acest personaj pe cât de straniu, pe atât de controversat. Prima dată s-a auzit despre
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_0.html [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
și pe pădurar că acesta umbla toată ziua prin zonă dar nici el nu știa nimic mai mult decât ei. S-a creat astfel o aură în jurul acestui personaj, mai ales de când odată, dând față în față cu Pustnicul, doi săteni - și vorba lor nu mai putea fi pusă la îndoială - l-au întâlnit din nou și de data aceasta au stat mai mult de vorbă. Era într-o vară târzie și secetoasă, culturile se uscaseră, iarba nu mai avea vlagă
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_0.html [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
ploaie? - Da, da, dar degeaba. - Hai să ne rugăm împreună a zis el și a căzut primul la rugăciune, exact pe locul unde se afla. Au îngenuncheat și ei molfăind câte ceva în gândul lor. La un moment dat unul dintre săteni a ridicat privirea pe furiș și a zărit cu coada ochiului cum degetele Pustnicului înălțate deasupra capului, erau înconjurate de un halou luminos, s-a înspăimântat și nu a mai avut curajul să-și ridice ochii. Nu știe nimeni cât
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_0.html [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
doar că n-o pun în valoare, dar fură fără pic de jenă din splendidele ei odoare...) O mie de ani și mai bine, cât vremi ostile ne-au cercat cu migratorii-n căutare de așezări pentru prădat, spre munți sătenii s-au retras în obști durate cu socoată, astfel că nu s-a întâmplat să fie spațiul vid vreodată, cum Roesler și adepții lui încearcă lumea s-aburească cu Transilvania golită de vița daco-românească. E drept că-n noile condiții
BALADA DORULUI DE DUCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1491897301.html [Corola-blog/BlogPost/381046_a_382375]
-
afacerii este un personaj controversat: Vitalie Usturoi. Numele lui apare în afacerea Țigareta 2, în afacerea Aro și devalizarea Bancorex, dar și legat de Revoluția din 1989, fiind inclus pe lista „turiștilor ruși" care au împânzit România în acele zile. Sătenii din Adunații Copăceni credeau că le-a pus Dumnezeu mâna în cap când au aflat că un investitor misterior s-a arătat interesat să le cumpere pământurile cu sume ce depășeau de zece ori prețul pieței. Totul pentru construcția acolo
Megainvestiție RUSEASCĂ în preajma Bucureștiului cu bani fantomă. Reacția unui ministru by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103230_a_104522]
-
trăite”, editura Dacia, scrisă de Flavia Coposu-Bălescu, sora Seniorului. Paștele din 1919 și Marea Unire „Armata Română a înaintat în Transilvania și a ajuns în satul nostru în dimineața de Sf Paște a anului 1919. Bunica noastră, Cornelia Ancean, împreună cu sătenii au organizat primirea trupelor române. Fiecare locuitor al comunei a invitat în casa sa câți soldați români a putut, oferindu-le ouă roșii, cozonac și alte bunătăți, iar ofițerii au fost invitați la noi acasă. Acolo s-a pregătit o
Paștele în familia lui Corneliu Coposu. Cum sărbătoreau Învierea Domnului membrii familiei Seniorului? () [Corola-website/Journalistic/102136_a_103428]
-
pomii, se săpau grădinile, se curățau șanțurile și toată lumea se pregătea să întâmpine cum se cuvine cea mai mare sărbătoare a creștinătății. În sat, erau așezate două regimente de soldați pentru apărarea frontierei de vest. Tata a făcut apel la sătenii cu stare, să invite câți soldați puteau, la masă, ca să nu se simtă stingheri. De asemenea, multe familii mai înstărite au dus la popota armatei ouă, miel și cozonaci. Tata a stat la dispoziția armatei pentru a-i spovedi și
Paștele în familia lui Corneliu Coposu. Cum sărbătoreau Învierea Domnului membrii familiei Seniorului? () [Corola-website/Journalistic/102136_a_103428]
-
a supărat pe mine că îl consider prea bătrân și nu îl invit să-și ia și el un rol în primire. O altă parte din bucurii, pe vremea aceea, le trăiam la căminul cultural unde mă desfășuram cu larghețe. Sătenii mă aplaudau și mă îmbratățișau cu toată dragostea, căci multe erau aspectele despre care nu avuseseră habar. Anii s-au scurs, au venit și au plecat din viața mea multe alte întâmplări având același izvor, dragostea de scenă, învăluite cu
ÎNTÂLNIRE CU ACTORUL FLORIN PIERSIC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_buica_1418024407.html [Corola-blog/BlogPost/380718_a_382047]
-
printre ostașii plecați la luptă, unii dezertează. Și-ar fi fost mult mai mulți aceștia dacă fricii de moarte în luptă nu i s-ar fi opus frica de moarte în fața plutonului de execuție, alcătuit din propriii camarazi. *** Unul din sătenii noștri, povestesc cu oarece nehotărâre bătrânii satului, trecut binișor de vârsta cătăniei, a fost mobilizat și el prin '41. Cel chemat la oaste, Gheorghe Dinvale, odată ieșit pe poartă, avea mică nădejde să-și mai poată strânge în brațe cei
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Fantasma_soldatului_neintors_de_la_raz_gheorghe_parlea_1333044989.html [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
-
număr de aproximativ 903 participanți și cu 128 ședințe anual 88 în 1905 documentele ne semnalează un număr de 48 de comune care organizau șezători 89, iar 1907-1908 un număr de 380 șezători la care au participat 4 800 de săteni, în special femei 90. Chiar dacă, documentar, în anul 1905 s-au organizat șezători în numai 48 de comune ale județului ( reprezintă 26 la sută din numărul comunelor), influența lor pare a fi fost cu mult mai mare . În unele documente
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384428239.html [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
de pildă, Școala primară din comuna Roșiori raportează revizoratului că a început o nouă serie de șezători populare cu femeile și fetele. Tematica abordată este diversă și interesantă : despre bolile molipsitoare și tratarea lor, folosul școlii pentru fete, băieți și săteni, combaterea alcoolismului, sfaturi gospodărești, curățenia corporală, creșterea gândacilor de mătase, confecționarea pânzei de borangic, etc.91 Învățătorul din Prisăceaua raportează, la rându-i, că la șezătorile din luna ianuarie 1904, care se țineau de 3 ori pe săptămână, fetelor li
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384428239.html [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
Bobaița, în 1904)112 sau Țara nouă( la Ciovârnășani în 1904)113, repertoriu 200 întâlnit și la Corcova 114, Almăjel 115 sau, în anul 1915, la Broscari 116, Vânjuleț 117 sau Vânju Mare118. Spectacolele de teatru se bucurau de aprecierea sătenilor. Pentru cele organizate înainte de anul 1906, la Boșteni spre exemplu, avem chiar mențiunea că erau urmărite de numeroși locuitori veniți din toată plasa 119. Pentru perioada 1900-1906 avem înregistrate 48 de localități în care se dădeau reprezentații teatrale 120, numărul
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384428239.html [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PRIMĂVARA Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1155 din 28 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Tu ești iubită de milenii Te așteaptă cu nesaț sătenii Bunicii cu copiii, laolaltă Se simt de vîrsta ta ca altădată Ești hoața ce’a furat din timp Trei luni apoi chiar din Olimp Ai luat esențe parfumate Stropindu-ne florile toate Ești zâna din povești frumoasă Ce alungă iarna
PRIMĂVARA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Primavara_elena_armenescu_1393604439.html [Corola-blog/BlogPost/362817_a_364146]
-
mâncare și băutură fiind suficientă pentru toată lumea. Cheful se desfășura în sala de activități cultural - sportive din căminul cultural, iar ca muzică s-a mulțumit să-l cheme cu gromatica sa, pe Petrică Păun zis „Petrică Armonistul” cum îi spuneau sătenii, om din comună și fără pretenții să fie plătit. El se mulțumea cu masa și cu vinul servit, care îi plăcea al naibii de mult. Poate chiar vorbea cu președintele să-l ponteze o normă - două la colectiv, pentru timpul pierdut cu
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425886315.html [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
capeți bunul simț în viață. - Așa este. Sper ca nici unul să nu scape „boii în porumb”, cum mai spune românul, și să se îmbete ca să strice atmosfera destul de plăcută și relaxantă. - Nu cred că se va întâmpla așa, deoarece acești săteni se întâlnesc cu noi și a doua zi și, cum suntem împreună aproape zilnic, au un oarecare respect, mai ales că sunt aici atât activistul de la Raion, cât și președintele de C.A.P., dar cine mai știe? - Și timpul liber
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425886315.html [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
muzică ușoară, să o lase mai moale cu populara și, la sugestia sa, Petrică finalizând sârba, a anunțat: - Pentru familia Axinte un tango special! Și imediat a schimbat repertoriul, iar tinerii intelectuali cu perechile lor frumoase au ocupat centrul scenei. Sătenii, din respect, i-au lăsat să se desfășoare și ei, până își trăgeau un pic sufletul după prelungita repriză de dansuri populare, ca și când ar fi fost în hora satului sau la bal. Viorel se învârtea acum pe scenă cu grațioasa
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425886315.html [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
puteai mișca în ritmul dansului. Nu au mai dansat așa ceva din timpul studenției. Au presupuscă Petrică l-a învățat de la radio și a vrut să-și impresioneze concetățenii la bal sau la horă cu acest stil de dans nou pentru săteni În lume, foxtrotul apăruse de vreo douăzeci de ani în Anglia. La terminarea dansului, tinerii i-au aplaudat pe muzicanți și i-au felicitat pentru prestația lor, chiar dacă era modestă ținând cont din ce instrumente era format taraful. În timpul tangoului
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425886315.html [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
stea câteva clipe la masă cu toți cei care mai erau prezenți, ca apoi, cât mai diplomat, să-i solicite lui Mircea să o însoțească până acasă, pentru că era noapte, putea să fie mușcată de câini sau acostată de vreun sătean băut. După câteva minute petrecute în sala de banchet, și-a așezat poșeta pe umăr și, luându-și la revedere de la cei prezenți în sală, a părăsit incinta căminului cultural, însoțită de Mircea, care locuia în gazdă cam în aceeași
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425886315.html [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
ne-am unit nici cu un temeiu pe care-l aduce autorul acestui articol despre absolutul drept al propritarilor asupra moșiilor, tot așa nu ne putem împăca numai cu măsurile ce ni se recomendă de d-lui, pentru îmbunătățirea soartei săteanului; fiindcă deși este de netăgăduit ce folos se trage dintr-însele; dar pe cât timp vor fi sătenii siliți a se supune îndată arbitrajului proprietarilor, instituțiile, școalele și cele mai bune regule pot mări răul, pot adăuga la nemulțumirea lor, în loc să
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
al propritarilor asupra moșiilor, tot așa nu ne putem împăca numai cu măsurile ce ni se recomendă de d-lui, pentru îmbunătățirea soartei săteanului; fiindcă deși este de netăgăduit ce folos se trage dintr-însele; dar pe cât timp vor fi sătenii siliți a se supune îndată arbitrajului proprietarilor, instituțiile, școalele și cele mai bune regule pot mări răul, pot adăuga la nemulțumirea lor, în loc să o scadă”28. În confruntarea dintre cele două grupări ale boierimii oltene - conservatoare și liberală - au intervenit
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
amplei sale analize Petru Opran arăta: “Nu ne unim apoi câtuși de puțin cu opiniunea domniei sale (a lui Apostol Arsachi - n.n.) ca legile regulamentare, fiind pregătitoare, ca să ajungem la tocmeli de bună voie, ar fi modul oportun a se zice sătenilor cu ocaziunea preschimbării legilor actuale: V-ați pregătit destul de la promulgarea regulamentului încoace, acum învoiți-vă pentru toate, sau de unde nu, plecați, pământul este tot al proprietarilor și voi v-ați dobândit deplina libertate, să vă hrăniți unde vă veți
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
îngriji pentru existența și înaintarea sa, zic încă: că precum o pasăre ce se scoate din colivie cu scopul de a se liberă, nu poate pierde aripile sale, care urmează a-i servi libertatea dobândită, tot așa urmează ca și săteanul să se libereze cu tot ce a fost a lui și cu tot ce servește de a se putea bucura de libertatea sa. Această ajungere de bună voie, coprinsă în regulament, poate mijloci, precum s-a mai zis, după o
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
cu tot ce a fost a lui și cu tot ce servește de a se putea bucura de libertatea sa. Această ajungere de bună voie, coprinsă în regulament, poate mijloci, precum s-a mai zis, după o pregătire solidă a săteanului, după ce a 38 trăit și dânsul într-o adevărată libertate, care a putut oferi ocaziune de înaintare, cel puțin pentru cei buni și diligenți, poate mijloci asupra prisoaselor, care nu vor mai cădea în categoria legiuitelor pogoane din ziua de
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]