5,379 matches
-
doar duminica, atunci când își permiteau un rabat de la acestea .De ceva vreme însă, zvonurile că un animal sălbatic rătacit pe câmpurile roditoare ale satului în căutare de hrană distruge recoltele ce urmează să ajungă în hambare au animat discuțiile între săteni.Se aprind focuri noaptea la marginea tarlalelor și sătenii fac zgomote sperând ca animalul să nu se apropie de munca lor de-o vară.Se pun pariuri la Mat ,crâșma oficială,aflată în centrul satului (unica de altfel,pe vremurile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
De ceva vreme însă, zvonurile că un animal sălbatic rătacit pe câmpurile roditoare ale satului în căutare de hrană distruge recoltele ce urmează să ajungă în hambare au animat discuțiile între săteni.Se aprind focuri noaptea la marginea tarlalelor și sătenii fac zgomote sperând ca animalul să nu se apropie de munca lor de-o vară.Se pun pariuri la Mat ,crâșma oficială,aflată în centrul satului (unica de altfel,pe vremurile comuniste)fiecare dându-și cu părerea despre originea ,mărimea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
doar duminica, atunci când își permiteau un rabat de la acestea .De ceva vreme însă, zvonurile că un animal sălbatic rătacit pe câmpurile roditoare ale satului în căutare de hrană distruge recoltele ce urmează să ajungă în hambare au animat discuțiile între săteni.Se aprind focuri noaptea la marginea tarlalelor și sătenii fac zgomote sperând ca animalul să nu se apropie de munca lor de-o vară.Se pun pariuri la Mat ,crâșma oficială,aflată în centrul satului (unica de altfel,pe vremurile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
De ceva vreme însă, zvonurile că un animal sălbatic rătacit pe câmpurile roditoare ale satului în căutare de hrană distruge recoltele ce urmează să ajungă în hambare au animat discuțiile între săteni.Se aprind focuri noaptea la marginea tarlalelor și sătenii fac zgomote sperând ca animalul să nu se apropie de munca lor de-o vară.Se pun pariuri la Mat ,crâșma oficială,aflată în centrul satului (unica de altfel,pe vremurile comuniste)fiecare dându-și cu părerea despre originea ,mărimea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
Autorului Într-una din zile s-a zvonit în sat că Sfântul, de fapt nimeni nu știa exact cum îl cheamă, găzduia de câteva zile la Tudor al lui Bacalu și știrea a produs senzație. Nu erau rudă, foarte puțini săteni se bucuraseră de privilegiul de a-l fi întâlnit o dată sau de două ori prin pădure și veștile acestea întrețineau o legendă îmbogățită ad-hoc despre acest personaj pe cât de straniu, pe atât de controversat. Prima dată s-a auzit despre
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
și pe pădurar că acesta umbla toată ziua prin zonă dar nici el nu știa nimic mai mult decât ei. S-a creat astfel o aură în jurul acestui personaj, mai ales de când odată, dând față în față cu Pustnicul, doi săteni - și vorba lor nu mai putea fi pusă la îndoială - l-au întâlnit din nou și de data aceasta au stat mai mult de vorbă. Era într-o vară târzie și secetoasă, culturile se uscaseră, iarba nu mai avea vlagă
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
ploaie? - Da, da, dar degeaba. - Hai să ne rugăm împreună a zis el și a căzut primul la rugăciune, exact pe locul unde se afla. Au îngenuncheat și ei molfăind câte ceva în gândul lor. La un moment dat unul dintre săteni a ridicat privirea pe furiș și a zărit cu coada ochiului cum degetele Pustnicului înălțate deasupra capului, erau înconjurate de un halou luminos, s-a înspăimântat și nu a mai avut curajul să-și ridice ochii. Nu știe nimeni cât
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
dar eu unul nu cred în așa ceva și când nu crezi nu ți se întâmplă nimic rău. - Vei simți pe propria piele! - Dacă faci magie neagră, de ea să ai parte! Odată și odată răul pe care l-ai făcut sătenilor se va întoarce împotriva ta. De zgripțuroaică ce ești și moartea te ocolește! Ce să facă cu tine? Să se împiedice diavolii de hidoșenia ta prin iad sau să le răstorni cazanul cu smoală? - Ptiu, diavol ce ești, te aranjez
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
reținere tânărul. - Nu vorbi cu răutate, băiete și nu te întrece în glume cu slujitoarea necuratului că mare pacoste se va abate asupra ta, îl dojeni Marița lui Gogonete, o femeie tare afurisită din satul vecin care se ciondănea cu sătenii din motive neîntemeiate. - Lasă băiatul în pace! - sări Leta lui Mandache. Toată lumea știe că mergi tiptil pe lângă gard, seara pe negură, ca nu cumva să te vadă careva și intri în ograda vrăjitoarei. De ani de zile îți face de
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
lucru cu fruntașii satului cărora le făcea farmece să le moară păsările și animalele, să li se pârjolească ogoarele, să se măneze viile și pomii. Într-una din zile îi zise Marița lui Gogonete: - Soro, să vezi cum au sărit sătenii în ajutorul noilor familiști! - Ai fost la nuntă? - Am fost! Am crezut că acolo îmi voi găsi vreunul, dar după tăvăleala de o noapte, nenorocitul a dat bir cu fugiții. Era însurat! - Aranjăm noi cumva... Dar ce-ți trebuie bărbat
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
îi servește și azi ca-ntotdeauna pe toți „la fix”, cum l-a învățat uica Mihai, cu o muncă de-i tăt natu’ mulțumit de cum lucră el în „covăcia” lui. Acolo face și astăzi, ca-n fiece zi când vin sătenii cu bidiviii lor, mai întâi „toaleta” copitei la fiecare animal, o curăță bine, „de să poată bea omul apă din ea”, zice Costel, că de treaba asta depinde cum șade potcoava. Mânuiește cu pricepere auflingerul, rundhamerul, apoi rașpila și tot
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
Timișoara, în prezent se derulează, în paralel, trei proiecte: refacerea unui podeț ce unește satul Jupânești de comunele Fârdea, Tomești și de satele Brănești și Bătești din județul Timiș; consolidarea unui podeț în localitatea Povergina, care este folosit atât de săteni, cât și de locuitorii așezărilor Bunea Mare, Bunea Mică și Birchiș - fiind o zonă de tranzit către orașul Făget; reconsolidarea Căminului Cultural de la Răchita. Până în prezent, C.A.R. a obținut în total, prin intermediul CHF International Romania, din partea USAID suma
Agenda2005-33-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284072_a_285401]
-
și ele, ca pentru oamenii muncii, să organizeze asemenea petreceri. La sate, acestea aveau loc în interiorul sau în curtea căminului cultural. Ce se mai păstrează astăzi din aceste tradiții se poate observa la rugă sau la nedeie, când seara, toți sătenii bănățeni merg la bal. La oraș, de prin anii 1960-1970, rumba și tangoul, valsul și charlestonul sunt înlocuite de piese cântate de Beatles, Rolling Stones, The Shadows sau alte trupe rock. De atunci, balurile au început să se desfășoare în
Agenda2005-35-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284136_a_285465]
-
a deschis ușa, fetei nu i-a venit să creadă ce imagine avea în fața ochilor: pe pat zăcea mama, iar deasupra ei, Zsolt F. , care dormea. Fiica l-a legat fedeleș pe individ și a fugit să dea de știre sătenilor și polițiștilor. Când s-au întors, insul dispăruse. Inițial, inculpatul, despre care se spune că ar fi bolnav psihic, a fost cercetat în libertate, iar cazul a fost tratat ca o moarte suspectă. Abia anul acesta, în februarie, Zsolt F.
Agenda2005-44-05-politia () [Corola-journal/Journalistic/284368_a_285697]
-
patrie, precum și a bogăției câmpurilor noastre care străluceau în lumina soarelui de toamnă. De la fereastra vagonului generalul Berthelot privea mulțumit panorama naturei și cu glas dulce spuse: «Văd satul meu. Ca unul care voiu căuta să vin mai des între sătenii din Fărcădin, am ținut să le cunosc și origina. Ei bine! Acești țărani cu plete și cu portul lor deosebit sunt asemănători poporului dac, care a locuit odată aceste ținuturi, iar numele satului cred că își trage rădăcina dela «furcile
Agenda2005-44-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284372_a_285701]
-
că afirmarea existenței divinității este lipsită de sens, iar propozițiile teologice în general nu sunt verificabile. DUMINICĂ, 30 OCTOMBRIE „JURNALUL“ LUI ALEXANDRU GHICA În 1837 a apărut „Jurnalul“ lui Alexandru Ghica, domnul Țării Românești între 1834 și 1842, prin care sătenii au dobândit dreptul condiționat de a se strămuta la orașe; acest drept a fost anulat în 1843 de următorul domn, Gheorghe Bibescu. DIMITRIE GUSTI Se împlinește jumătate de secol de la decesul sociologului, filosofului și esteticianului Dimitrie Gusti. Născut la Iași
Agenda2005-44-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284377_a_285706]
-
Case noi pentru sătenii din Foeni și Cruceni l „Reconstrucția trebuie să continue cu mentalitatea oamenilor“ Campania „Realitatea face digul”, organizată de World Vision România și Realitatea TV în urmă cu șapte luni, s-a finalizat la sfârșitul săptămânii trecute cu inaugurarea a 31
Agenda2005-49-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284453_a_285782]
-
plus bucătărie, baie și pod, care se poate transforma în spațiu de locuit. Emisiunea-dezbatere organizată cu acest prilej a fost transmisă chiar din interiorul uneia din cele 31 de case, alături de moderatorul Mihai Tatulici aflându-se câțiva dintre beneficiarii locuințelor, săteni, reprezentanții World Vision România, dna psiholog Aurora Liiceanu, președintele Consiliului Județean Timiș, dl Constantin Ostaficiuc, și directorul general al Trustului de Presă Agenda, dl Zoltan Kovacs. Provocat de Mihai Tatulici să definească rolul presei în situații de criză, acesta din
Agenda2005-49-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284453_a_285782]
-
reconstrucția nu se poate opri aici. Trebuie să continue cu mentalitatea oamenilor”, referindu-se la nemulțumirea celor ale căror case au fost refăcute. Invitatul special adus de Realitatea TV de la București, psihologul Aurora Liiceanu, a încercat să îi convingă pe săteni, în fiecare dintre intervențiile pe care le-a avut pe parcursul zilei, de importanța conceptului de familie în aceste situații de criză, dar și despre renunțarea la ideea tot mai răspândită conform căreia „să moară și capra vecinului”. Cele mai multe nemulțumiri ale
Agenda2005-49-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284453_a_285782]
-
în articolul intitulat „Pelerinajul bănățenilor la Maglavit“ se scria: „Vestea minunii de la Maglavit a străbătut și în satele Banatului. În fiecare Sâmbătă și Duminecă zeci de pelerini iau drumul Maglavitului pentru a vedea pe omul care a vorbit cu Dumnezeu. Sătenii seara la sfat, discută cu mult interes despre convorbirea ciobanului Petrache Lupu avută cu Dumnezeu. Lumea așteaptă reducerea sau gratuitatea pe C.F.R. pentru a se putea transporta pe pământul călcat de Dumnezeu. Până în prezent au fost la Maglavit pelerini din
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]
-
București. La 17 iunie s-a ținut la Universitatea din București primul examen de doctorat în filozofie. Candidatul a fost dl. Ioan Petrovici care... a obținut titlul de doctor cu unanimitate“. (Drapelul din 28 iunie 1905). „Monument pentru un țăran. Sătenii din comuna Tomnatic au ridicat un monument în amintirea vrednicului gospodar Franz Tuttenug. Monumentul va fi dezvelit duminică, în cadrul unor festivități“. (Temesvarer Zeitung din 29 iunie 1905). 75 ani „Concurs hipic la Deta. În ziua de 29 iunie va avea
Agenda2005-26-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283854_a_285183]
-
muncitor acar în cadrul Secției C.F.R. din localitatea în care domiciliază împreună cu familia sa. În 8 august 2003, după ce și-a terminat treaba, s-a dus la un bar din centrul comunei. Aici a constatat că în local sunt mai mulți săteni aflați sub influența băuturilor alcoolice, printre care și M.T. Inculpatul l-a văzut pe acesta că a aruncat o sticlă de bere goală într-un colț al localului și i-a atras atenția că nu are un comportament civilizat. Apoi
Agenda2005-11-05-poilitie () [Corola-journal/Journalistic/283483_a_284812]
-
Autor: Valentina Geambașu Publicat în: Ediția nr. 1941 din 24 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului E ZI DE SĂRBĂTOARE E zi de sărbătoare-n sat, în suflet primăveri Înfloresc speranțe-n ramuri de gând, Din locașuri sfinte cu salcie vin săteni Eu păstrez cu tine mamă amintiri oftând. Ne întoarcem acasă ades cu gândul Oriune-n lume sunt sau ești plecat, Inima de dor... sărută pământul Nostalgic de câte ori revăd al meu sat. Ne dor în fiecare zi de acasă Dar de sărbători
E ZI DE SĂRBĂTOARE de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384838_a_386167]
-
maceșul,... liliacul Toate s-au schimbat de când tu nu mai ești, Azi rar mai calcă câte un nepot pragul Pentru ei toate mamă. sunt doar povești. E zi de sărbătoare-n suflet, în calendare Tradiții păstrate-n bisericuțele de lemn Sătenii vin cu ramuri, ... câte-o floare Din casă Domnului binecuvântat semn. Valentina Geambașu 24.04.2016, foto internet Referință Bibliografică: E ZI DE SĂRBĂTOARE / Valentina Geambașu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1941, Anul VI, 24 aprilie 2016. Drepturi de
E ZI DE SĂRBĂTOARE de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384838_a_386167]
-
cei vii purificandu-i de păcate . Cenușă pură ,în spre-ziuă se pune-n țarină-n ogor Aduce-n anul care vine belșug în case și mult spor . Se-nalță-n aer focuri mari ce luminând noaptea zăluda Adună-n jur sătenii toți să pună duhul rău pe fugă. “Hai la Focul lui Sumedru”sar flăcăii peste jar , “ Unde a furat lupul iedul”și ...nălucile dispar ! Referință Bibliografica: Focul lui Sumedru / Adriana Papuc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1759, Anul V
FOCUL LUI SUMEDRU de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/385074_a_386403]