3,569 matches
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 292 din 19 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC MUZEUL este singura instituție cu suflet. Ea închide în intimitate veacurile cu toate componentele sale existențiale (materiale și spirituale). Ea păstrează în tăcere, dar sigur, identitatea și noblețea unui neam rostindu-l în fața oricui fără a se rușina sau scuza
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
lua în calcul o personalitate marcantă, sau un monument istoric mai deosebit, din zona respectivă. Tocmai de aceea, existența unui muzeu al satului este foarte utilă și necesară înțelegerii istoriei locale - cea care stă la baza istoriei naționale. Un muzeu sătesc trebuie să scoată în evidență, în primul rând, „icoana țăranului”, credința puternică în valorile artei țărănești, în valabilitatea ei și respectul pentru acești oameni care n-au știut să se apere. Prin urmare obiectele au în muzeu nu funcția de
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
fi o privire integratoare asupra omului european. Cu cât ne îndepărtăm de omul tradițional, cu atât riscul imposturii este mai mare. Nu putem compara humanoidul viitorului cu omul complet produs de societatea satului distrus sub ochii noștri. Și același muzeu sătesc, trebuie, în al doilea rând să arate românismul, sub formele sale de manifestare - țărănești ori urbane, locale ori naționale. * Domneștii Argeșului este o comună aflată la jumătatea drumului dintre cele două foste prime capitale ale Țării Românești, Câmpulung și Curtea
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
valoare a tezaurului cultural de care dispun. VIII. În aceeași sală cu vechile icoane pe lemn se pot admira colecția de medalii, donată de dr.col(r) Ion Donoiu, numismat și lucrările de metaloplastie, aparținând artistului Constantin Samoilă. IX. Muzeul sătesc domneștean are și o colecție de artă plastică contemporană (ce a mai rămas din cea înființată în 1972), cuprinzând câteva lucrări ale unor pictori și sculptori celebri: Petre Achițenie, Constantin Baciu, Neculiță Secrieriu, Octavia Vișan, Ioan Gheorghe Vrăneanțu, Lazăr Rodica
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
Albumul istoric al comunei Domnești, județul Muscel, ediția a III-a, Editura Revista Positivă penală, București, 1942; *** Revista Istorică a comunei Domnești - județul Muscel, anul 1, nr.1, 1940, nr.2-4, 1941 Prof. George Baciu Referință Bibliografică: NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 292, Anul I, 19 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
al XVII-lea și, după cum observa George Ivașcu, tot mai mult cultura de limbă slavonă îmbracă haina limbii române. Este interesant de observat că această tendință de folosire a limbii române în documente apare în mai mare măsură în mediul sătesc. "Scriitorii", diecii, logofeții, folosesc în scris limba română aproape în exclusivitate. Din cercetarea a peste 230 de documente scrise în Rucăr în secolul al XVII-lea, din cele care s-au mai putut păstrat (unii rucăreni fiind nevoiți să-și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
din localitatea Tria, comuna Derna, județul Bihor, care vor evoca istoria și geografia, precum și bucuria (re)întâlnirii - cu oamenii deosebiți și cu locurile acestea minunate, totodată cu trecutul și cu prezentul, anticipând, într-un oarecare fel și viitorul acestei comunități sătești și parohiale - din localitatea Tria, comuna Derna, județul Bihor. Aici, în această întâlnire și sărbătoare, sau datorită acestora, ne vom aducem aminte cu vibrante emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori
ELOGIOASĂ VORBIRE ŞI EVOCARE DESPRE BISERICA ŞI COMUNITATEA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN LOCALITATEA TRIA, COMUNA DERNA, JUDEŢUL BIHOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340860_a_342189]
-
banii de la casierie. Mai erau trei zile și pleca la munte, așa că avea o grămadă de treburi acasă pentru a-și pregăti bagajul. Mai avea și câte ceva de cumpărat, dar cum la Sinaia avea alte posibilități decât într-un magazin sătesc, renunță. Dacă avea timp, dădea sâmbătă o fugă până la Mangalia. Când a ajuns acasă, s-a apucat imediat să-și facă inventarul garderobei și să sorteze cam ce dorea să-și ia la munte. Știa din experiență că la Sinaia
NORI NEGRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340927_a_342256]
-
și diafane bucuria unei exaltări responsabile de schimbările stării sufletului și pasiunii lui. Prin ea, ca printr-o fereastră curată, neperdeluită, cu mușcată în canat și chihlimbar fluid îmbelșugând lumina scursă pe sticlă, se vede larga zare a culturii noastre sătești, viața, răsuflarea, contemplația, creația și istoria neamului nostru, ca o livadă înflorită în dreptul ferestrei, primind în ramuri păsările dragostei, pe vârfuri îmbrățișate de văzduh, lacrimile durerii și bucuriilor, pe cărări pașii dorului, la umbra ierbii, roua hrănitoare a rădăcinilor, iar
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
viața Evului Mediu românesc. Urmărind viața unei familii boierești, desfășurată pe multe veacuri, lucrarea este un ta- blou al vieții din Epoca Feudală a Valahiei nu lipsită de culoare locală, privind îmbrăcămin- tea boierilor, a jupânițelor, aspectul conacelor, al așezărilor sătești. Monografia marilor familii boierești s-a îmbogățit astfel cu o lucrare cu profund carac- ter științific”. (prof. Carmen Farcaș) Străbunii noștri, boierii Pârâieni, „au făcut parte din ramura domnitoare a Basarabilor„. Ei au avut un mare rol în viața socială
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
-a, 2013; - Mențiunea a III-a, cu poemul ,,Înapoi la Zamolxis!”, la concursul de poezie Petale de suflet la ceas aniversar (trei ani de la fondarea site-ului Negru pe Alb), iulie, 2014; - Mențiunea I la Concursul Dor de dor, tema săteasca, 2014, ediția a II-a (proza scurtă); - Premiul - debut în volum la Festivalul Național de Poezie Ion Budai Deleanu, 2014; - Premiul I - Dropia de aur pentru poezie dedicată copiilor la Concursul Dor de dor, 2014, ediția a II-a; - Premiul
MIHAELA OANCEA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341231_a_342560]
-
la oraș, unde dacă nu are la un magazin, pleci la altul și tot găsești. Așa îmbrăcată într-un pantalon alb scurt cu o bluziță trasă peste maieul fără sutien, o porni pe uliță, până la șoseaua principală unde era magazinul sătesc. Nu aveau decât „Inca”, un fel de surogat din năut făcut prin Cehoslovacia, în cutii de tablă de 200 grame. Dezamăgită, s-a întors acasă, însă când a auzit mama sa de necazul ei, a fugit repede la vecina Lenuța
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
micul răgaz pentru a merge la poștă și a trimite o carte de literatură copiilor din Bicleș. Campania „Donând o carte, luminezi un spirit!” îmi doresc să fie primul pas către dezvoltarea fondului actual de carte al bibliotecilor din localitățile sătești ale României. Fie numai și cu un singur volum donat de fiecare dintre noi, putem ajuta considerabil bibliotecile rurale în a oferi tinerilor educația și lumina spirituală de care au atâta nevoie acum. Dumnezeu să vă binecuvânteze! Iată și adresa
CAMPANIA „DONÂND O CARTE, LUMINEZI UN SPIRIT !” de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342217_a_343546]
-
și tematica lor mi s-a părut interesantă. Am promovat scrierile distinsei Elena ANDRIEȘ, supranumită poeta de la Rădășeni, și a doamnei Felicia Niculina LĂMĂȘANU născută în satul Petia. Aceste autoare proveneau din lumea satului și nu și-au pierdut izvorul sătesc în scrierile dumnealor. Iată că mi-a fost dat prin intermediul neobositului bibliotecar Ioan ȘTEFAN, să cunosc pe Dumitru VIZITEU. Un muncitor care în orele libere a participant activ la viața satului Bunești Suceava unde s-a născut la 12 mai
ANONIMUL DUMITRU VIZITEU UN TALENT NECUNOSCUT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342336_a_343665]
-
păpuci sau sandale noi și un viganău (rochie) nou-nouț, ce urma să fie cusut de lelea Helena, croitoreasa noastră de atunci, care locuia la câteva case mai sus de noi. Nu erau pe vremea aceea la Șulmedhi (Ulmeni) bolduri (magazine sătești) cu haine de-a gata, existau bolduri cu materiale textile care musai trebuiau cusute. La Baiè (Baia Mare) nu ne duceau părinții, ca să ne târguiască (cumpere). Cel mult, mergeam la Cehu Silvaniei. Cândva Ulmeniul se afla în raionul Cehu Silvaniei. Și
MIEL UMPLUT ŞI ALTE BUNĂTĂŢI DE PAŞTI de FLORICA BUD în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341654_a_342983]
-
JURIZĂRII CREAȚIILOR LITERARE LA CONCURSUL DOR DE DOR, EDIȚIA A DOUA. Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1294 din 17 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Tabel nominal cu rezultatele jurizării creațiilor literare la Concursul: „Dor de Dor”, tema săteasca și „Eminescu”, 2014, ediția a doua I Tema „Eminescu” ( oda, balada, glossă, doina etc) 1.Premiul I. Lucian Mănăilescu 2.Premiul I. Venera Stoicescu 3.Premiul ÎI. Popescu Veronica 4.Premiul ÎI. Florica Gh. Ceapoiu 5.Premiul ÎI. Nicolae Sarbu
TABEL NOMINAL CU REZULTATELE JURIZĂRII CREAŢIILOR LITERARE LA CONCURSUL DOR DE DOR, EDIŢIA A DOUA. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341698_a_343027]
-
Virginia Brănescu 4.Premiul II.Gabriel Ionuț Ioaniciu OBSERVAȚII DE FINAL: 1 Nu toate poeziile și prozele au fost la tema 2. La cei care au trimis mai multe poezii, s-au luat în considerare numai primele 4 la tema săteasca 3 Unele proze au fost prea lungi (s-a menționat „proza scurtă”) 4 Unii au trimis doar o proza 5 Unii nu au trimis pentru tema „Eminescu” 6. În tabel sunt nominalizați doar cei cu note de 7 și peste
TABEL NOMINAL CU REZULTATELE JURIZĂRII CREAŢIILOR LITERARE LA CONCURSUL DOR DE DOR, EDIŢIA A DOUA. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341698_a_343027]
-
exista mirabilii noștri melozi folclorici, între care Gheorghe Roșoga este pe cât de generos pe atât de înzestrat cu talentul cuvântului de vers popular și vocii de cântec pur folcloric. Muzica zisă cultă are și ea un izvor în fântânița culturii sătești, tradiției și folclorului muzical, doar că ea și-a croit strada spre ateneu, pe când muzica folclorică a stat dintotdeauna în drumul plugarului, ciobanului, pădurarului... și nu a fost decât o binecuvântare destinul fiecăreia, numai că publicul de salon a păstrat
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
la oraș, unde dacă nu are la un magazin, pleci la altul și tot găsești. Așa îmbrăcată într-un pantalon alb scurt cu o bluziță trasă peste maieul fără sutien, o porni pe uliță, până la șoseaua principală unde era magazinul sătesc. Nu aveau decât „Inca”, un fel de surogat din năut făcut prin Cehoslovacia, în cutii de tablă de 200 grame. Dezamăgită, s-a întors acasă, însă când a auzit mama sa de necazul ei, a fugit repede la vecina Lenuța
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
actualmente activă, tranzacția se realizează în jurul calității relației “guvernanță - cetățeni”. Clivajele dintre mediul urban și mediul rural pot fi depășite prin promovarea unei legislații prin care mediul rural să poată atrage investiții și talente. Guvernanța poate promova de asemenea cultura sătească întărind astfel socializarea între membrii comunitatii, sentimentul de apartenență la comunitate și utilitatea acesteia (i.e. garantarea creditelor sau limitarea dobânzilor pentru achiziția de utilaje, promovarea de festivaluri și evenimente culturale, centre de colectare a produselor câmpului, târguri regulate pentru vânzarea
Proiect alternativ de țară, ca cetățenii să nu se mai simtă constant înșelați. România restructurată ca o companie privată () [Corola-blog/BlogPost/337924_a_339253]
-
fiind incluse pe lista monumentelor de arhitectură. Mânăstirea este situată pe șoseaua ce leagă orașul Focșani de Vidra, Tulnici, Târgu Secuiesc și Brașov. Mânăstire Biserica din lemn Sf. Nicolae Monument istoric clasat VN-II-m-B-06524, a fost ridicat la cerinta obștilor sătești a nistorenilor pe la finele secolului al-XVIII-lea. Acest lăcaș de cult a fost înălțat pe o fundație din piatră de râu zidită cu mortar, adaptându-se terenului așezat în panta. Pereții din bârne groase de lemn ne prezintă un
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
data de 13 septembrie a acestui an (o zi anatemizată de credința populară, dar exorcizată automat prin suprapunerea ei cu sfânta zi de Duminică și de însuși evenimentul atât de generos, absolut incompatibil cu semnificația fatidică a numărului 13), comunitatea sătească din sânul căreia a descins artista are de-acum un autentic (păstrând proporția) salon de artă plastică, în spațiul generos al unei noi clădiri în care acum funcționează (cu o grupă) învățământul preșcolar. Desigur, se impunea să inaugurăm cum se
ÎNSEMNE CIVILIZATOARE ALE SATULUI (SAU) PICTORIŢA BĂCĂUANĂ TAMARA ANTAL S-A ÎNTORS APOTEOTIC ACASĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343922_a_345251]
-
Linia telefonică de consiliere psihologică este întreținută de psihologi și consilieri din partea asociației partenere “AO Altruism”(telefonic și on-line de pe pagina www.ajutor@ pentruviata.md ) Împreună cu Fundația “Regina Pacis” și Misiunea Socială “Diaconia” am format consilieri ce acționează în școlile sătești implementând și desfășoară activități de prevenire, consiliere, informare prin încurajare și sensibilizarea comunității. Este un program de dezvoltare comunitară prin care se implementează idea, se cheamă comunitatea în jurul ei și se caută dezvoltarea forțelor proprii comunității, prin care există astfel
ORASELUL INCURAJARII!!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343957_a_345286]
-
unor astfel de spectacole, Doina Mirea este capabilă să emoționeze însăși, prin acuratețea, căldura și entuziasmul cuvintelor pe care le exprimă despre melosul neamului românesc și glăsuitorii lui. Pentru ea, cântecele populare și folclorice românești sunt salve ale victoriei culturii sătești în formă sensibilă, temelii pe care istoria nu le-a aruncat peste bord niciodată, oricâte vor fi fost cumpenele! Altminteri, identitatea însăși a națiunii române s-ar fi clătinat, ar fi fost contopită în stare dezbinată de toate valurile ce
DOINA MIREA. CÂNTECELE, SALVE ALE VICTORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343331_a_344660]
-
sunt presărate urme române (castrul de la Daesti, urmele termelor române de la Bivolari, Masa lui Traian etc.) care mărturisesc latinitatea noastră. Urmele așezării se pierd în negura vremurilor, localitatea actuala infiripandu-se probabil în secolele V - VII e.n. cand vechea obște săteasca, ce se întindea pe malurile Oltului, pe dealurile de la poalele Coziei, s-a destrămat, fiind împărțită între oamenii de vază ai vechii obști: Caliman, Șerban, Stoian, Bogdan, care vor înființa localitățile Călimănești, Serbanesti, Stoenesti și Bogdănești. Din cartea profesorului I.
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]