1,600 matches
-
umanitatea la convertire, profetul enunța o judecată a lui Dumnezeu, dar prezenta și posibilitatea începerii unei vieți noi, atunci când poporul se deschidea la darul iertării și al mântuirii pe care îl oferea Dumnezeu. Sacramentul reconcilierii este, prin natura sa, un sacrament al luminii, pentru că iluminează conștiințele oamenilor prin vestea bună care o oferă fiecăruia: „Dumnezeu ți-a iertat păcatele!”. Prin acest anunț, confesorul devine un „profet” în viața penitentului, aducând speranță și vestea mântuirii. Acest anunț nu se referă la „kerygma
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
revărsarea Duhului Sfânt asupra acestuia și, odată cu aceasta, instaurarea Împărăției lui Dumnezeu în inima sa. A primi vestea că Cristos, singura persoană care vindecă și poate să învioreze adâncurile omului, este prezent și poate fi întâlnit și simțit în acest sacrament, înseamnă pentru omul de azi, mai ales pentru creștinul care se spovedește, un adevărat anunț evanghelic. În fața rănilor pe care le simte, în fața slăbiciunilor și a temerilor pe care le poartă în sufletul său, penitentul se simte întărit și încărcat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
In 20,21-23), care este categoric și care îl invită la o misiune de sfințire a omului, adică la a continua lucrarea de mântuire pe care a început-o Isus însuși. 4.7 Confesorul, martor al harului lui Dumnezeu Celebrând sacramentul reconcilierii, confesorul păstrează conștiința că, la rândul său, este și el un păcătos. Dar, în același timp, este convins că nu datorită calităților sale l-a ales Dumnezeu, ci datorită înțelepciunii planului divin. El este un ucenic al lui Cristos
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
conștient că este „mic și totodată întărit și fericit în drumul său către Dumnezeu”. El este doar un instrument prin care se realizează un „nemaipomenit eveniment de har - prin care experimentează - iubirea milostivă a Tatălui”. De aceea, atunci când celebrează acest sacrament, el va avea conștiința că „nu este stăpânul, ci slujitorul iertării lui Dumnezeu” , având datoria de a-și uni intenția sa cu cea a lui Cristos. În acest sens, confesorul este chemat la corectitudine și la comuniune cu Dumnezeu. El
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
privilegiate, îl fac pe confesor să prețuiască darul pe care l-a primit, de a fi martor al harului și, implicit, un mărturisitor al acestuia și al lucrării milostivirii divine în viața omului. El devine tot mai conștient că efectele sacramentului reconcilierii se datorează, nu strategiilor și tehnicilor pur umane, ci numai puterii lui Dumnezeu, de care se bucură în mod categoric atât penitentul, cât și confesorul însuși. 4.8 Confesorul, martor al adevărului lui Cristos Fiind și în fața penitentului în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
bucură în mod categoric atât penitentul, cât și confesorul însuși. 4.8 Confesorul, martor al adevărului lui Cristos Fiind și în fața penitentului în ipostaza unui ucenic al lui Cristos, confesorul își menține identitatea de martor al adevărului lui Cristos. Celebrând sacramentul reconcilierii, în dialogul său cu penitentul, el nu își etalează propriul său punct de vedere față de mărturisirea acestuia, nu predică o doctrină proprie și nu este indiferent la cuvintele pe care le transmite celui care se reconciliază, ci apelează la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
relaționare și dialog să fie împlinit, li se cere atât confesorului, cât și penitentului, deschidere, disponibilitate și responsabilitate, precum și conștiința că Adevărul vrea să se comunice omului. 5. Alte aspecte ale dialogului penitent-confesor Urmând structura și ritualul bine stabilite, celebrarea sacramentului reconcilierii, promovează un dialog între confesor și penitent care este motivat de o bază teologică revelată și care se derulează potrivit unei structuri ecleziastice evidente. Același dialog se naște și datorită unei spiritualități pe care Biserica a aprofundat-o în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aceste corelații, recunoaștem cinci aspecte care interferează în derularea procesului dialogic din cadrul reconcilierii sacramentale: 1) aspectul spiritual, 2) aspectul liturgic, 3) aspectul moral, 4) aspectul canonic, 5) aspectul psihologic. Aceste aspecte pot fi considerate atât cinci dimensiuni de referință ale sacramentului, cât și cinci puncte de vedere, prin intermediul cărora pot fi clarificate și diferite situații particulare în care s-ar putea afla penitentul, confesorul, sau întreaga celebrare a sacramentului. Așa cum experiența pastorală o demonstrează, există situații care cer anumite adaptări sau
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
psihologic. Aceste aspecte pot fi considerate atât cinci dimensiuni de referință ale sacramentului, cât și cinci puncte de vedere, prin intermediul cărora pot fi clarificate și diferite situații particulare în care s-ar putea afla penitentul, confesorul, sau întreaga celebrare a sacramentului. Așa cum experiența pastorală o demonstrează, există situații care cer anumite adaptări sau derogări de la structura și de la ritualul deja stabilite, lucru care se întâmplă cu acordul autorității bisericești, care analizează sacramentul atât din punct de vedere spiritual și liturgic, cât
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ar putea afla penitentul, confesorul, sau întreaga celebrare a sacramentului. Așa cum experiența pastorală o demonstrează, există situații care cer anumite adaptări sau derogări de la structura și de la ritualul deja stabilite, lucru care se întâmplă cu acordul autorității bisericești, care analizează sacramentul atât din punct de vedere spiritual și liturgic, cât și din punct de vedere moral și juridic, căutând soluționările corespunzătoare. Soluțiile găsite trebuie să fie mereu în favoarea sfințirii și mântuirii persoanei umane. Acest fapt face ca întreg sacramentul reconcilierii să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care analizează sacramentul atât din punct de vedere spiritual și liturgic, cât și din punct de vedere moral și juridic, căutând soluționările corespunzătoare. Soluțiile găsite trebuie să fie mereu în favoarea sfințirii și mântuirii persoanei umane. Acest fapt face ca întreg sacramentul reconcilierii să fie destul de complex, atât cu perspective și viziuni comune și generale, cât și cu aspecte și derogări speciale și particulare, înglobând, prin urmare, în cadrul celebrării sale, atâtea posibilități câți penitenți și situații existențiale sunt. Analiza noastră își propune
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
liber să intre în scaunul de spovadă și să fie numit „penitent”, se lansează cu toată personalitatea într-un dialog de reconciliere cu Dumnezeu prin intermediul confesorului, prin care vrea să obțină iertare și împăcare. Penitentul este motivat să celebreze acest sacrament al reconcilierii pentru că știe că acest moment este „o renaștere spirituală” care îl transformă „într-o nouă creație și îl unește în prietenie cu Cristos”. Implicarea confesorului în dialog cu penitentul este motivată de datoria pe care el însuși o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în dialog cu penitentul este motivată de datoria pe care el însuși o are prin slujirea sa, de a însoți persoana umană în efortul acesteia de a se conforma cu Cristos. Pentru ca acest lucru să se întâmple, confesorul va celebra sacramentul într-o atmosferă de iubire profundă, orientând penitentul să contemple infinita milostivire a lui Dumnezeu, care se manifestă concret, prin oferirea iertării totale și gratuite. Datorită oportunității de a întâlni penitentul în mod individual într-un spațiu caracterizat de siguranță
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesorul nu poate să încurajeze creșterea interioară a penitentului în confesional, fără să îi transmită acestuia un mesaj spiritual, fie verbal, fie nonverbal. Papa Ioan Paul al II-lea afirma că direcțiunea „este, din fericire, în mod frecvent legată de sacramentul reconcilierii și este dezvoltată de un maestru de viață (cf. Ef 4,11), adică de un «spiritualis senior», de un «medic», de un «ghid în lucrurile lui Dumnezeu», care este preotul”. Cuvintele pe care confesorul i le adresează penitentului nu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
reguli: a) confesorul trebuie să nu urmărească să-i comunice penitentului „propria sa spiritualitate” cu privire la celebrarea spovezii sau la viața de credință, ci să îl conducă pe acesta să se conformeze spiritualității Bisericii, care are deja doctrina sa cu privire la acest sacrament și la credință; b) confesorul trebuie să încerce, prin dialogul său, să transmită și să promoveze sfințenia; c) confesorul se va strădui să distingă „bolile sufletului” de alte boli psihologice, pentru a-i oferi penitentului „remediile” corespunzătoare; d) confesorul va
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentului are loc în mod supranatural „per verba Verbi”. Iată de ce, atât celebrarea Cuvântului, cât și celebrarea celorlalte elemente de rit, sunt două părți ale reconcilierii, în care se inserează și îndemnul confesorului, pentru a nu se crea impresia că sacramentul este ceva mecanic sau un rit magic, ci o mărturisire și împlinire reală a credinței. Mesajul confesorului nu este o corectare morală, ci o formă de evanghelizare, prin care îi anunță penitentului într-un mod personalizat „vestea cea bună”. Unii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
împăcare continuă cu aproapele și cu comunitatea, pentru că „a te confesa săptămânal, dar a nu voi apoi să-ți recunoști propriile greșeli și propriile lipsuri față de aproapele, înseamnă un fariseism rafinat și (...) un contrast cu caracterul și semnul sacramental al sacramentului penitenței” . Pe lângă multiplele beneficii spirituale ale spovezii frecvente, se mai adaugă și avantaje naturale, care nu sunt urmărite ca scop în sine, ci ca o consecință secundară a celebrării sacramentale, așa cum sunt de exemplu: îngrijirea psihologică, consilierea, întărirea, etc. Este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramentale, așa cum sunt de exemplu: îngrijirea psihologică, consilierea, întărirea, etc. Este necesar să se înțeleagă însă că mărturisirea frecventă „nu e numai o repetare rituală, nici un exercițiu psihologic oarecare, ci o grijă continuă de a desăvârși harul Botezului”. Pentru că „celebrarea sacramentului este în mod esențial liturgică, festivă și bucuroasă, astfel încât, ghidată de Duhul Sfânt, este orientată către o reîntâlnire cu Dumnezeu și cu Bunul Păstor, (...) celebrarea frecventă și regulată a sacramentului penitenței este de înțeles și de dorit”. 5.1.2
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o grijă continuă de a desăvârși harul Botezului”. Pentru că „celebrarea sacramentului este în mod esențial liturgică, festivă și bucuroasă, astfel încât, ghidată de Duhul Sfânt, este orientată către o reîntâlnire cu Dumnezeu și cu Bunul Păstor, (...) celebrarea frecventă și regulată a sacramentului penitenței este de înțeles și de dorit”. 5.1.2 Spovada generală Spovada generală este un mod de mărturisire sacramentală prin care penitentul vrea să își ceară iertare pentru păcatele săvârșite într-o perioadă mai lungă de timp. Chiar dacă în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Ritualul Penitenței, aceste tipuri de spovezi sunt forme legitime de celebrare liturgică, pe care Biserica le admite și le promovează cu toată convingerea spre binele spiritual al persoanei umane. 5.2 Aspecte liturgice ale dialogului Păstrându-și caracterul spiritual, celebrarea sacramentului reconcilierii „este în mod esențial liturgică”, folosindu-se de un anumit rit și de anumite semne și simboluri. Sacramentul se celebrează într-un anumit loc, într-un timp determinat și printr-o modalitate clară. Acestea sunt stabilite de normele generale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
promovează cu toată convingerea spre binele spiritual al persoanei umane. 5.2 Aspecte liturgice ale dialogului Păstrându-și caracterul spiritual, celebrarea sacramentului reconcilierii „este în mod esențial liturgică”, folosindu-se de un anumit rit și de anumite semne și simboluri. Sacramentul se celebrează într-un anumit loc, într-un timp determinat și printr-o modalitate clară. Acestea sunt stabilite de normele generale ale Bisericii și de diferite dispoziții ecleziastice universale sau locale. În situații particulare și excepționale, celebrarea acestui sacrament poate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
simboluri. Sacramentul se celebrează într-un anumit loc, într-un timp determinat și printr-o modalitate clară. Acestea sunt stabilite de normele generale ale Bisericii și de diferite dispoziții ecleziastice universale sau locale. În situații particulare și excepționale, celebrarea acestui sacrament poate suferi anumite adaptări și modificări, admise de normele liturgice. În acest caz, procesul dialogic dintre confesor și penitent este condiționat, fiind nevoit să urmărească adaptările necesare. 5.2.1 Locul celebrării și dialogul Unul din factorii importanți care influențează
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
condiționat, fiind nevoit să urmărească adaptările necesare. 5.2.1 Locul celebrării și dialogul Unul din factorii importanți care influențează dialogul dintre confesor și penitent este locul în care se realizează acesta, adică spațiul concret în care are loc celebrarea sacramentului reconcilierii. Acest loc nu poate fi oricare și oriunde, pentru că el „trebuie să favorizeze dinamica dialogică dintre penitent și confesor, dar și confidențialitatea, necesară formei de celebrare individuale”. Biserica a considerat ca locul potrivit celebrării reconcilierii sacramentale să fie confesionalul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pentru că el „trebuie să favorizeze dinamica dialogică dintre penitent și confesor, dar și confidențialitatea, necesară formei de celebrare individuale”. Biserica a considerat ca locul potrivit celebrării reconcilierii sacramentale să fie confesionalul, acesta fiind un garant bun al confidențialității dialogului. Celebrarea sacramentului reconcilierii în manieră secretă, în spațiul intim al confesionalului, accentuează și mai mult faptul că spovada este locul unui raport personal între penitent și Dumnezeu, în cadrul căruia confesorul își are locul său clar, bine delimitat, de unde își desfășoară rolul de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dialog între confesor și penitent. Există confesionale cu gratie sau fără gratie, cu genuflexor sau fără, cu scaun sau fără scaun, confesionale mai largi sau mai înguste, mai luminoase sau mai puțin luminoase, etc. Deși toate sunt locuri în care sacramentul reconcilierii este celebrat în mod valid și cu eficacitate, procesul dialogic poate fi condiționat, fie în mod pozitiv, fie în mod negativ, tocmai de către aceste detalii particulare ale structurii arhitecturale a confesionalelor. În confesionalele în care îngenuncheatul reprezintă doar o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]