997 matches
-
drumul omului spre îndumnezeire, omul nu este singur, neputând și nerealizând acest urcuș duhovnicesc perpetuu într-un mod pur uman, ci în Hristos. Jean Daniélou este de părere că doctrina spirituală a Sfântului Grigorie este o extensie a teologiei sale sacramentale<footnote Herbert Musurillo, From Glory to Glory: Texts from Gregory of Nyssa’s Mystical Writings, Scribner, New York, 1961, p. 22. footnote>. Facultățile sufletului, ridicate la o înălțime dumnezeiască prin Sfintele Taine, înfloresc și rodesc în urmarea de către om a vieții
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
acest text și traducerea românească a Pr. Sandu Gh. Stoian, din Opt omilii la Fericiri, în col. Comorile pustiei, 31, Editura Anastasia, București, 1999, p. 98. footnote>. Omul își transcende natura devenind fiu al lui Dumnezeu. Această transcendență este darul sacramental conferit de botez, și nu rezultatul înălțării sufletului prin filosofie, fenomen la care pare a se gândi Sfântul Grigorie în acest pasaj. Omul nu-și transcende natura prin efortul ascetic personal. Cât privește mântuirea, ea ne vine nu doar din
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
care toate terenurile dăruite de coroană nobilimii din 1540, au fost revocate și pentru a avea dreptul de proprietate, trebuia plătită o chirie anuală. Carol a încercat să poarte Biserica Anglicană, în prevalență calvinistă, spre o viziune mai tradițională și sacramentală. Intenția sa, a fost percepută de Puritani ca o tendință nerelegioasă. În 1633, Carol îl numește pe William Laud, Arhiepiscop de Canterbury. Împreună, cu intenția de a purta bisericii ordine, autoritate și prestigiu, au făcut o serie de reforme, care
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
a trecut afacerea, fie ele întîmplătoare, ca epizodele din Odisee, fie corect conduse, ca firul novelelor spaniole, e evident că, odată ce presa întreagă, fără deosebire de partid, s-a ocupat cu ea, ni se datorește o rază de lumină în sacramentala umbră a unei gestiuni necunoscute în curs de cincizeci de ani. Comunicatul d-lui Boerescu, prin care explică retragerea mandatului dat advocaților pe cuvântul că nu studiase bine afacerea, putea fi suficient ca soluțiune momentană. Dar din timpul acelui comunicat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Sf. Gheorghe, totuși preoții au accelerat Sf. Slujbă ca să meargă să se compromită cu o pomenire nedogmatică și un câștig batjocoritor. Unde este știința teologică și unde demnitatea și conștiința pastorală? În jud. Vaslui aceeași situație: biserici goale și indeferentism sacramental cu o teamă de otrăvire și dezicere a Însemnătății Sf. Euharistii. Ne-am Încălzit ceva sufletește la o biserică din Vaslui, unde și credincioșii și slujitorii par mai conștienți de mântuirea personală și vremurile ce trăim. În timpul din urmă am
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
până când a căpătat o spectaculoasă dexteritate în această îndeletnicire. (În familie circulă zvonul că, inițial, a fost luat în mănăstire - adică eliberat de îndatoririle sale de preot parohial - pentru a fi ferit de tentația persistentă de a administra enoriașilor hostia sacramentală stând la distanță de ei și descriind cu ea o traiectorie în arc, peste umărul lui stâng.) Cât despre mine - prefer să-l las pe Seymour la urmă -, sunt sigur că nu trebuie să vă mai spun că și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
băi, tolomacule...! îi strigă Dănuț. În Numele Prea Puternicului și al Făcătorului de Viață Duh! rostește Îngerul. Iată, s-a botezat robul Celui Prea Înalt, Emanuel, ceea ce se tâlcuiește prin Dumnezeu este cu noi! Amin! Sile pronunță și el, răspicat, formulele sacramentale și se oprește la final, descumpănit. În brațe, nu mai percepe nici o împotrivire, nici un zgomot, nici o zbatere... În apa rămasă, mai puțin de jumătate, din cazan, plutește pe burtă un soi de simulacru, o pupă, o păpușă dizgrațioasă, stoarsă, coflecită
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nostru care face aici și acum istoria prazului. Pot fi Păcală și Tândală actori-eroi ai istoriei românești? De ce nu? Dar În care registru al istoriei? E limpede că nu mai este același unic solemn registru, În care se rostesc fraze sacramentale, cu o voce tunătoare. Această lipsă ordonată de ordine În alaiul personajelor care se Îmbulzesc să facă istorie În textele autorului nostru mi se pare foarte interesantă, ca să spun un lucru cuprinzător... Corin Braga: Înainte de a-l lăsa pe Ovidiu
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
O diferență care nu este descrisă doar de capacitatea de a avea voința ori atenția de a se ruga, ci de ceea ce se află Înapoia acestora, În cele din urmă ca proprietate juridic-legală a acelui eu nerostit Însă În formula sacramentală a rugăciunii. Se știe că creștinismul primar ca formă de comunalism a exorcizat proprietatea privată, pentru ca apoi să permită și chiar să Încurajeze, În limite niciodată trasate exact, acumularea proprietății materiale. Există Însă chiar și azi o oarecare mefiență a
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
plenitudinar sentimentul ființării neîntrerupte. Aflăm ca dintr-un basm: Nu există moarte! Pur și simplu cad frunzele / Spre a vedea mai bine / Când suntem departe..." (Metafora). Invocând (în linie eminesciană) triada Pământ, Istorie, Limbă, verbul vaticinar al tribunului operează aproape sacramental, în mari cadențe lirice. Concomitent, liricul se vrea un hermeneut semeț. Limba (în O mie de clopote) e un însemn capital al identității noastre: O mie de roze, o mie de zâmbete Din fiece cuvânt răsar, O mie de lacrimi
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
încât să le audă. Apa pictată care-l deranja pe chinez îl liniștește pe toscan. În amândouă cazurile, o prezență traversează reprezentarea; prospețimea undei contemplate trece în corpul contemplativ. De la văzut la văzător, în afara spațiilor liturgice și a oricărui loc sacramental, privirea asigură o comunicare a substanțelor. Imaginea acționează ca mediere efectivă. Cum a fost posibil lucrul acesta? Și ce s-a schimbat în ochiul nostru încât imaginea unui izvor nu mai poate să ne potolească setea, nici cea a unui
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
curtea lui Dionis, "adică ritualul al cărui sens s-a pierdut sau s-a păstrat vag; nu numai arta ca act mimetic și purificator, reprezintă o inițiere, ci și receptarea ei în intimitatea unui loc sacru, fără conștiința funcției sale sacramentale"594. Finalul nuvelei este reiterarea uniunii mistice Dionysos-Persephona, "cuplu mitic care vestește unitatea ființei și a universului, prin coincidența contrariilor", complexul mitic al androginiei umane (Leana și Adrian), fiind o replică a androginiei divine 595. Numele vechi din prima parte
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
să fie celebrată la „Întâlnirea Mondială a Preoților” din Piața San Pietro, la 19 iunie 2010. 2. Sfârșitul Anului sacerdotal 2009-2010. În discursul de deschidere al Anului jubiliar, Papa Benedict a afirmat că, deși «marea tradiție eclezială a eliberat eficacitatea sacramentală de situația concretă existențială a fiecărui preot», prin acest An special se dorește „să se favorizeze strădania preoților spre desăvârșirea spirituală, de care depinde în mod deosebit eficacitatea ministeriului lor”. Amintind termenii e-sențiali ai evenimentului jubiliar, o idee merită să
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
notăm că raportul preotului cu Cuvântul, nu se epuizează cu însărcinarea pe care a primit-o de a predica. Este vorba de un raport mult mai complex: din legătura genetică pe care Biserica o are cu Cuvântul și din inserarea sacramentală, pe care preotul o are în Biserică, apare forța și calitatea unirii misterioase pe care el o are cu Cuvântul lui Dumnezeu. Primul adevăr relevant asupra căruia trebuie reflectat este acela, că preotul se află în mod vital înlăuntrul unei
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Biserică. Fiu al unei Bi-serici care se naște din Cuvânt, frate pentru mulți într-o Biserică ce slujește Cuvântul, preotul este tată într-o Biserică ce trăiește pentru Cuvânt. Prin urmare, preotul, în interiorul Bisericii al cărui fiu este, în mod sacramental este frate și tată. El trăiește, împreună cu toți fiii lui Dumnezeu, din principiul totalității (Botezul) și, prin persoana sa, se realizează pentru ei principiul diversificării (Preoția). Aceea a preotului este, totu-și, o identitate complexă, care nici altădată nu avea
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
vertical-ierarhică a preoției ministeriale, și nici astăzi nu este pusă emfatic pe dimensiunea orizontal-bap-tismală, care pare a nu lăsa loc diferenței de identitate care există între el și laic. Această diferență dintre cele două subiecte ecleziale, care este de natură sacramentală, se evidențiază în slujirea lor față de Cuvânt: „Predicarea cuvântului din partea miniștrilor sacri participă, într-un anumit sens, la natura salvifică a Cuvântului însuși, nu pentru simplul fapt că ei vorbesc despre Cristos, ci pentru că anunță celor care ascultă Evanghelia, cu
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Cuvântul nu tolerează prefăcătoriile. 4. Familia prezbiterală în fața dificultăților vestirii Cuvântului într-o cultură slăbită 1. Preotul în fața identității nesigure a postmodernismului. Preotul nu este unul care joacă liber, dar este membrul unei Familii prezbiterale. Această inserare, cerută de motive sacramentale, este totdeauna solicitată și de rațiuni pastorale, mai ales atunci când trebuie să înfrunte probleme mai mari decât el. Între acestea există fără îndoială efortul de a înțelege propriul timp și, aici, vrem să dăm un ajutor și o pistă de
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
din fire umane (preotul este un om) și din fire misterice (preotul este un om... al Sacrului în sensul mai puțin echivoc al cuvântului); aș spune că acestea din urmă sunt urzeala puternică a identității sale, care este de natură sacramentală; într-adevăr, este o identitate de natură umano-divină, după cum este fiecare realitate sacramentală. La această ontologie a harului, creată de hirotonirea sacră, care fundamentează și structurează persoana preotului, trebuie să corespundă o „psihologie” a harului care îi permite preotului - la
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
un om... al Sacrului în sensul mai puțin echivoc al cuvântului); aș spune că acestea din urmă sunt urzeala puternică a identității sale, care este de natură sacramentală; într-adevăr, este o identitate de natură umano-divină, după cum este fiecare realitate sacramentală. La această ontologie a harului, creată de hirotonirea sacră, care fundamentează și structurează persoana preotului, trebuie să corespundă o „psihologie” a harului care îi permite preotului - la diferitele nivele ale vieții sale - să se simtă și să acționeze după ordinea
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
după ordinea ființei sale, pentru a folosi o cunoscută formulă rosminiană, care este ca să spunem așa: preotul trebuie să știe că este ceea ce este, angajându-se să orânduiască alegerile sale de viață, opțiunile sale pastorale după paradigma identității sa-le sacramentale. Nu trebuie să se întâmple niciodată ca laicatul să se clericalizeze și nici clerul să se laicizeze; pe această cale nu se rezolvă nici problemele de misiune ale preoților, nici proble-mele de rol ale laicilor. Chiar în împrejurările istorice cele
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
omului care nu este domnia iubirii Celui Înviat. 7. Preotul, omul amvonului și al altarului. Este spre binele tuturor ca preotul să rămână preot. Întâi de toate, este spre binele preotului însuși care, în acest fel, nu-și contrazice identitatea sacramentală; este spre binele laicului, ca să reușească să-și salveze specificul lui carismatic. Angelo Roncalli, la 1 septembrie 1924, în ziua transferării rămășițelor pământești ale episcopului Radini Tedeschi, din cimitirul orașului în cripta mică a episcopilor din Domul din Bergamo pentru
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
o adevărată formă de rugăciune, ea deschizând prin forța sa simbolică o cale de acces spre divinitate. Icoana constituie exemplul cel mai autentic al artei sacre creștine, adevăratele sale sensuri putând fi descoperite și înțelese numai în context liturgic și sacramental. În acest sens, în creștinism, chiar și în cazul operelor de artă bisericească, se acordă o importanță aparte slujbei de sfințire, care constă în săvârșirea unui ritual religios al cărui scop este acela al dobândirii caracterului de sacralitate. Fiind sfințită
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
refacere în mistica liturgică. Ea e un aeroport de unde pleacă și unde se reîntorc avioanele duhului din înălțimile pe care au izbutit să le străbată” (Curs de Teologie mistică, pg. 154). „Mistica individuală e legată atât de strâns de mistica sacramentală încât cea dintâi apare ca o reverberație imaterializată, spiritualizată a celei din urmă” (pg. 226). De altfel concepția panbisericească, areopagitică, asupra căreia Nichifor Crainic stăruie atât de mult în sistemul său de mistică, este cea mai puțin proprie de a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Nichifor Crainic pune purificarea într-o legătură specială cu taina Botezului, iluminarea cu taina Mirului, iar desăvârșirea sau unirea cu Euharistia. Botezul fiind taina curățirii de păcate și a morții omului vechi, purificarea este o prelungire metodică a acestui act sacramental, „Mortificarea ascetică ne apare ca o continuare a Botezului și ca o împlinire metodică a lui” (Op. cit. pg. 169). Cele mai minunate înălțimi le-a atins asceza în ortodoxie. Convingerea ortodoxă că drumul spre desăvârșire duce prin asceză, e zugrăvită
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Ortodoxe Ruse pentru celebrarea comună a euharistiei. Acest fapt a fost considerat drept "o trădare la adresa Bisericii Pomoriene". În 2002, reprezentanții ascultărilor pomoriene din Rusia, Letonia și Belarus, care s-au întâlnit la Sankt Petersburg, au declarat că o comuniune sacramentală cu reprezentanții unei alte confesiuni este motiv de excomunicare. În iulie 2002, a avut loc în biserica din Riga întâlnirea generală a RGVD la care a participat și părintele Mirolubovs și o altă întâlnire a fost organizată în stradă, avându
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]