997 matches
-
lui Cristos. Acest aspect este și în favoarea penitentului, pentru că i se confirmă în mod nonverbal că el se află în fața unui slujitor al Bisericii, lucru ce îi inspiră o încredere mai mare în a-și mărturisi păcatele înaintea acestuia. Dialogul sacramental are șanse să fie mai profund și să fie împlinit cu o calitate deosebită. Confesorul va încerca, așadar, să evite orice eroare și să nu denatureze acțiunea lui Dumnezeu, Ființa cu care penitentul vrea să intre în dialog. Fiind un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acțiunea lui Dumnezeu, Ființa cu care penitentul vrea să intre în dialog. Fiind un dialog secret, într-un ambient discret, acest moment este profund și bogat, pentru că penitentul percepe cuvintele confesorului ca venind din partea lui Dumnezeu. Aceasta face ca dialogul sacramental să fie fructuos și să sădească în inima penitentului speranța unei vieți noi, lucru care se împlinește urmărind o anumită structură și procesualitate, așa cum este indicat de Ritualul Penitenței. 3. Structura sacramentului reconcilierii și procesualitatea dialogului confesor - penitent Dialogul dintre
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pe care confesorul o face penitentului, „printr-o formulă scurtă”, de a avea încredere în Dumnezeu, pentru că sacramentul este, prin excelență, un moment de încredere. Prezența încrederii, atât din partea penitentului, cât și a confesorului este condiția esențială necesară pentru ca reconcilierea sacramentală să fie celebrată. Penitentul nu se bazează pe rațiuni umane, pe faptul că preotul-confesor ar fi, sau nu, demn de celebrarea sacramentului datorită propriilor calități, ci pe credința în Dumnezeu, care îi inspiră convingerea că merită să se deschidă și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesorului, ci o va formula ajutat de propria conștiință într-un raport sincer cu cuvântul lui Dumnezeu. În vederea unei cercetări corecte a cugetului, este util ca penitentul să acorde timp suficient rugăciunii, reflecției și meditației Sfintei Scripturi, chiar înainte de celebrarea sacramentală, pentru ca, astfel, să își privească viața în mod constant în raport cu mesajul predicat de Cristos. 3.1.3 Mărturisirea păcatelor și acceptarea pocăinței După parcurgerea ritului introductiv și după citirea cuvântului lui Dumnezeu, penitentul se întoarce cu privirea către sine și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ceva și din trăsăturile direcțiunii spirituale, însă nu se confundă cu aceasta. Prin acest îndemn, creștinul este ghidat de Duhul Sfânt, de Biserică și de confesor, în mod personalizat, spre a crește în credință și sfințenie, în colaborare cu harul sacramental al reconcilierii. Este important ca penitentul să poată stabili o legătură între sfatul pe care confesorul i-l dă și sacramentul reconcilierii. Există opinii care susțin faptul că intervenția confesorului trebuie să fie scurtă, pentru că puține cuvinte, dar ponderate și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
menținută cu fidelitate de către confesor și penitent. Însă, dacă există alte necesități pastorale, preotul celebrant are permisiunea chiar de a omite anumite părți, sau doar de a le prescurta, dar nu și de a schimba elementele esențiale ale celebrării reconcilierii sacramentale: mărturisirea păcatelor, propunerea pocăinței, invitația la căință, formula dezlegării și formula trimiterii. Este evident că Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, propune un „limbaj de tip colocvial și în mărturisirea păcatelor și în răspunsul preotului”, fapt ce
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
prin aceasta să respecte prescrierile Ritualului. Fiind fideli acestor indicații, atât confesorul, cât și penitentul se vor angaja în procesualitatea dialogului, având conștiința că, de fapt, Dumnezeu este inițiatorul acestui proces dialogic, el însuși fiind prezent pe tot parcursul celebrării sacramentale, încurajând răspunsul pozitiv al penitentului. 3.2 Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală Deși păstrează structura esențială a Formei A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, Forma B, cu Ritualul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu, ci să creeze și un nou raport, de tipul „eu-noi” sau „noi-Dumnezeu”, conturându-se mai clar natura eclezială a penitenței, așa cum era prezentă în trecut, în cadrul celebrărilor penitențiale antice sau medievale. Această Formă B amintește că, de fapt, reconcilierea sacramentală este mereu un act al Bisericii, pentru că, prin acest mod de celebrare, este mai vizibil cum întreaga comunitate creștină este implicată și acționează în vederea actualizării harului reconcilierii în viața particulară a creștinului și a însăși comunității. Privită din punctul de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
tuturor, după care se încheie cu binecuvântarea și trimiterea comunității. În Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, procesul dialogic dintre penitent și Dumnezeu se derulează în maniere diferite în momente distincte ale celebrării sacramentale: între comunitate și preotul celebrant, între penitentul singular și preotul confesor. Pe tot acest parcurs, se menține un dialog coerent între Dumnezeu și om, începând în planul extern al vieții penitentului, trecând apoi la cel intern al acestuia, pentru ca în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea generală Forma C, cu Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea generală, nu este una uzuală, care să se folosească frecvent. Ea este prevăzută de Ritualul Penitenței ca posibilitate concretă în care reconcilierea sacramentală să fie celebrată în situații excepționale. Apelul la această formă în practica pastorală este permis doar dacă sunt îndeplinite anumite condiții. Prima condiție se referă la împrejurările necesare. Celebrarea are loc doar în „împrejurări deosebite (...), dacă există o necesitate gravă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dacă există o necesitate gravă” și atunci-când, „având în vedere numărul penitenților, nu există duhovnici pentru a asculta cum se cuvine spovezile în timpul disponibil, așa încât penitenții - fără vina lor - ar fi constrânși să fie lipsiți mai mult timp de harul sacramental sau de sfânta Împărtășanie”. De multe ori, unele din aceste posibilități se regăsesc în țările de misiune. În cazul unei astfel de necesități, preotul trebuie să îl înștiințeze pe ordinariul locului despre această celebrare, înainte, sau după caz, după ce aceasta
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celor competenți, în mod gradual, mai întâi a conferințelor episcopale, apoi a episcopului locului și, în ultimă instanță, a simplului preot confesor, cu limitele și obligațiile de rigoare. Aceasta înseamnă că există posibilitatea unei anumite creativități în derularea celebrării reconcilierii sacramentale, pentru că se dorește ca „celebrarea să fie bogată și frumoasă (...), păstrând structura esențială și în mod integral formula dezlegării (...) după normele stabilite de către conferințele episcopale”. Însă, indiferent de aceste schimbări sau adaptări, rămâne evident faptul că „sacramentul reconcilierii are semnificație
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
poate dezvolta influențat de acest model explicativ. Sau, dacă același confesor vrea să îi transmită altui penitent mesajul că Isus este Păstorul cel Bun care merge după oaia rătăcită, sau medic care vindecă pe cei bolnavi, atunci înseamnă că dialogul sacramental va avea alte caracteristici, corespunzătoare modelului ales, fără a eluda însă rolul esențial nici al confesorului și nici al penitentului. Alți autori spirituali scot în evidență și alte modele de relaționare a confesorului cu penitentul la fel de semnificative. Catehismul Bisericii Catolice
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
împrejurări în mod frecvent, dau naștere unor paradigme, la care confesorul poate apela în mod intenționat în dialogul său cu penitentul. Folosindu-se de acestea, el vrea să îi faciliteze penitentului înțelegerea mesajului evanghelic, să îl ajute în primirea reconcilierii sacramentale și să îi indice mai ușor o cale de sfințire. De multe ori, aceste paradigme se impregnează adânc în viața confesorului, modelându-i personalitatea, fapt ce poate fi în favoarea celebrării sacramentului reconcilierii, cu condiția de a nu schimba esența acestuia
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fapt ce poate fi în favoarea celebrării sacramentului reconcilierii, cu condiția de a nu schimba esența acestuia. Însă, pentru că este greu ca toate aceste aspecte să iasă în evidență într-un mod echilibrat și într-un singur moment al celebrării reconcilierii sacramentale, atunci se întâmplă, sau se dorește în mod intenționat, ca celebrarea concretă a acestui sacrament să sublinieze, în funcție de context, mai mult una din ele, păstrându-le și pe celelalte, dar eventual într-un plan secundar. Din acest motiv, întreaga celebrare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
atunci se întâmplă, sau se dorește în mod intenționat, ca celebrarea concretă a acestui sacrament să sublinieze, în funcție de context, mai mult una din ele, păstrându-le și pe celelalte, dar eventual într-un plan secundar. Din acest motiv, întreaga celebrare sacramentală îmbrățișează în mod mai accentuat o imagine paradigmatică, favorizând, în același timp, aprofundarea dimensiunii corespunzătoare acesteia. Înainte de a aplica mai mult un model sau altul, confesorii și penitenții trebuie să fie pe deplin conștienți că sacramentul reconcilierii este o liturgie
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să rămână pasiv și să stea pur și simplu în fața unui „alter Christus” fără să facă nimic. Își va exprima dorința să îl întâlnească pe Cristos și ca iubirea acestuia să locuiască în el, cerând iertarea păcatelor și primirea harului sacramental. Prin decizia de a elimina păcatele din viața sa, penitentul primește acest har, iar odată cu aceasta, permite în mod practic vieții lui Cristos să locuiască în el. De aceea, sacramentul reconcilierii poate fi privit și prin prisma acțiunii transformatoare a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
trăiește în mine” (Gal 2,20). Prin urmare, „imaginea lui Cristos, păstorul cel bun”, care vrea să îl întâlnească pe om de fiecare dată când acesta vine înaintea sa, îl predispune pe penitent să conștientizeze și să contemple acest eveniment sacramental care îl transformă fundamental. 4.2 Confesorul, părinte care își primește fiul Ritualul Penitenței afirmă despre confesor că, „prin faptul că îl primește pe penitentul păcătos și-l aduce la lumina adevărului, el îndeplinește o misiune părintească, descoperindu-le oamenilor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
că ajutorul cel mai mare pe care îl pot da penitentului este ascultarea răbdătoare și participativă, specifică unui Tată milostiv care își iubește gratuit fiul, acceptându-l în mod necondiționat. Paternitatea lui Dumnezeu, manifestată și exprimată de confesor în dialogul sacramental, poartă cu sine o fecunditate spirituală, vizibilă în viața concretă a penitentului. Dacă mărturisirea penitentului este un act de credință, atunci el trebuie să fie ajutat mai întâi să își formeze o imagine corectă cu privire la Dumnezeu Tatăl, după care să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pentru binele sufletelor, manifestând mereu o atitudine de acceptare necondiționată față de acestea. Iar, pentru că nu există un timp anume când Tatăl poate sau nu să își aștepte „fiul”, înseamnă că preotul confesor este chemat mereu la disponibilitate în celebrarea reconcilierii sacramentale. Având această certitudine, penitentul va fi încurajat mai mult să se apropie de confesional, știind că va găsi milostivire și acceptare necondiționată. 4.3 Confesorul, judecător al greșelii Sacramentul reconcilierii are și un aspect judiciar, fapt ce face ca relaționarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lega sau dezlega” (cf. Mt 18,18; In 20,23). Oferindu-le apostolilor și urmașilor acestora puterea de a judeca situația concretă a unei persoane, pentru a putea sau nu oferi acesteia dezlegarea, Isus îi recunoaște celui care celebrează reconcilierea sacramentală o capacitate judiciară, adică o putere care pronunță o sentință cu adevărat eficace, pentru că iartă sau reține în mod real păcatele. Confesorul nu poate alege să vrea sau să nu vrea să se folosească de această autoritate, pentru că, oricum, de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
putere care pronunță o sentință cu adevărat eficace, pentru că iartă sau reține în mod real păcatele. Confesorul nu poate alege să vrea sau să nu vrea să se folosească de această autoritate, pentru că, oricum, de fiecare dată când celebrează reconcilierea sacramentală, el emite în mod obligatoriu, în urma unei judecăți, o sentință. Prin urmare, este necesar ca persoana confesorului să fie cu adevărat capabilă de judecată, să cunoască bine situația pe care o judecă și să fie fidelă normelor și criteriilor stabilite
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mai are nimic de făcut și poate acționa în mod iresponsabil, „mecanic” și „automatic”. Implicarea sa este importantă, pentru că, de fapt, eficiența sacramentului în „actu secundo” este „măsurată și limitată în funcție de dispozițiile penitentului”. Acesta se va bucura de roadele iertării sacramentale, doar în măsura în care dispoziția sa va corespunde acestei iertări. Prin urmare, în interiorul celebrării sacramentului se poate dezvolta un dialog prolific, care să se deruleze procesual, urmărind anumite criterii clare, așa cum le propune învățătura Bisericii. Confesorul poate interveni cu întrebări, mai ales
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
inimă de tată”. 4.4 Confesorul, „medic al sufletelor” Imaginea confesorului în ipostaza de medic este destul de veche, recunoscută în reprezentarea practicii pastorale încă din secolele VI-VII, când se folosea deja sintagma „medic al sufletelor”. Astăzi, în celebrarea reconcilierii sacramentale, confesorul își împlinește rolul său de medic, prezentându-i penitentului imaginea lui Cristos, adevăratul medic al sufletului. Modalitatea prin care Cristos a decis să îl vindece pe omul păcătos este înfăptuirea propriei jertfiri, oferindu-se pe sine, miel imaculat, în favoarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu pasiunea și dedicarea unui bun păstor”. De aceea, Biserica afirmă că, înainte de a fi judecător, confesorul este medic. Împreună însă, rolul de judecător și cel de medic construiesc figura morală a confesorului. 4.5 Confesorul, învățător al „discipolului” Reconcilierea sacramentală se poate desfășura și sub modelul „confesorului învățător al penitentului discipol”. Chemarea confesorului de a fi învățător nu este ușoară. Ea nu ține în mod necesar de pregătirea sa academică sau culturală, ci mai degrabă de fidelitatea în a asculta
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]