1,025 matches
-
de vedere administrativ, pe teritoriul Raionului Tatarbunar din Regiunea Odesa a Ucrainei. A fost înființat prin Decretul № 1 / 1 ianuarie 2010 al Președintelui Ucrainei, Viktor Iușcenko. Parcul este format din suprafețele limanelor Șagani, Alibei și Burnas care fac parte din salba limanelor basarabene, cuprinzînd și lacurile înconjurătoare mai mici zise „satelite”. Complexul de limane Șagani-Alibei-Burnas este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), cu o suprafață protejată de 190 km². Limanul Șagani (în , în ) este
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
rolul Munteniei cu domnii și vlădicii ei, a fost deosebit de important. Acțiunile prozelitiste calvine printre românii ortodocși, patronate de către cârmuitorii maghiari ai Ardealului în a doua jumătate a sec. al XVII-lea, dăduseră greș, românii rămânând ce-au fost. O salbă de peste 30 de schituri și de mănăstiri ortodoxe încingea pe interior poalele Munților Făgăraș, păzind cu străjnicie, în comuniune cu credincioșii din sate, străvechea lege românească. Zorii lui 1700 veniră însă cu un alt val de prigoane religioase, de astă
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
căpșuniță-roșie ("Cephalanthera rubra"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), garoafa (cu specii de: "Dianthus armeria, Dianthus superbus, Dianthus henteri"), tulichina ("Daphne mezereum"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), orhidee sălbatică (cu specii de: "Dactylorhiza fuchsii ssp. fuchsii, Dactylorhiza incarnata"), ochiul-șarpelui ("Eritrichium nanum ssp. jankae"), salba moale ("Euonymus latifolius"), pufulița ("Epilobium angustifolium"), ipcărigă de stâncă ("Gypsophila petraea"), năpraznică ("Geranium robertianum"), limba cucului ("Gențiana bulgarica"), sânziene ("Galium kitaibelianum, Galium baillonii"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), nopticoasa ("Hesperis matronalis ssp. cladotricha"), spânz ("Helleborus purpurascens"), trei-răi ("Hepatică nobilis"), crucea voinicului ("Hepatică
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
m, și deasupra carierei de piatra Piatra Arsă; pe Jepii Mici; pe valea Comorilor, la circa 1250 m; pe Caraiman, în vâlcelul Spălat de sub colțul Picătura, la 1280 m altitudine (circa 10 exemplare). O altă raritate în cuprinsul masivului este salba moale, care se află numai în cuprinsul acestei rezervații, în apropiere de stâncile Sf. Ana, în pădurea Jepii Mari și pe valea Urlatoarea Mică din Jepii Mici. Datorită poziției lor adăpostite și calcarelor titonice (gălbui), stâncile Sf. Ana de deasupra
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
În aceași perioadă apar la bărbați bocancii din piele. În secolele trecute femeile au purtat opinci care treptat au fost înlocuite la începutul secolului cu ghete de piele și pantofi (vezi fotografiile cu portul). Podoabele Femeile purtau podoabe: - la gât salbe de galbeni sau arginți, - ace de păr, - mărgele din os sau sticlă, - cercei de argint. În zilele de lucru dar și de sărbători bărbații mai purtau, șerpare de piele cumpărate din târguri, de diferite lățimi cu catarame și culori maro
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus foliaceae"), mesteacăn ("Betula pendula"), arin ("Alnus glutinosa") și răchită ("Salix fragilis"), soc roșu ("Sambucus racemosa") și socul negru ("Sambucus nigra"), salbă moale ("Euonymus europaeus"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), zmeur ("Rubus idaeus"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
și lacurile sunt nenumărate. Văile sunt slab evoluate, prezintă profil transversal în forma de „V”, praguri și cascade. Lacurile care ocupă alături de bălti și mlaștini o mare suprafața (în Finlanda 9% din suprafața țării) se prezintă fie sub forma de salbe legate de râuri scurte, fie izolate. Relieful morenei frontale. Salpausselka și pradolinele. Ghețarii de calotă au transportat importante cantități de morene în zonele lor periferice, sau frontale. În morfologia actuală a Finlandei se păstrează bine asemenea lanțuri de morene frontale
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
sociale precum "Pelina" (dramă ce are acțiunea petrecută în perioada răscoalelor țărănești din 1907) sau piese de actualitate precum "Chiftarii" (din viața industrială a Hunedoarei), "Apele-n jug" (despre munca la construirea hidrocentralei de la Bicaz), "Iubire învrăjbită", "Emilia" ș.a. Piesa "Salba reginei" i-a atras autorului o acuzație de antisemitism, formulată de poeta Nina Cassian într-un articol publicat la 28 septembrie 1947 în revista "Rampa". În pofida acestei opinii virulente, criticul Alexandru Piru a evidențiat, într-un articol publicat la 15
Ion Luca () [Corola-website/Science/337005_a_338334]
-
dintre dunele de nisip crește o vegetație lemnoasă formată în principal din stejari brumării, combinată cu anini, plopi albi și negri, ulmi, frasini și tei. Desimea pădurii sporește datorită numeroaselor specii de arbuști ce cresc aici: corn, lemn câinesc, păducel, salbă moale, sânger, verigariu, călin, drăcilă. La originalitatea acestei păduri mai contribuie și abundența plantelor urcătoare care îi imprimă caracterul exuberant, ce ne trimite cu gândul la pădurile tropicale: vița sălbatică, curpenul de pădure, iedera, hameiul și mai ales liana ("Periploca
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
amplasarea în curtea lăcașului de cult din Rotopănești a unei statui care să simbolizeze statul Moldova. Statuia este astăzi monument istoric. Mănăstirea Brădățel- este o mănăstire ortodoxă de maici, pe stil vechi -1947 Casa Nicolae Istrati - sec. XIX, sat Rotopănești. Salba de iazuri Mihăiești - Fălticeni (pescuit sportiv)
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
lui Carol Davilla în anul 1884, astăzi lucrarea aflându-se la Muzeul de Artă din Ploiești. Pictura înfățișează o femeie brună îmbrăcată în port național românesc, care are o maramă albă de borangic pe cap și poartă la gât o salbă de galbeni. Tabloul a participat la "Expoziția Română" din Sibiu din anul 1881 unde a obținut ca premiu "Diploma de onoare". Critica de artă a considerat lucrarea ca fiind cea mai bună pictură făcută de Sava Henția, datorită atracției pe
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
cu o cârpă cutia,apoi a descuiat-o. În ea, o comoară. Draga moșului, vino să îți arăt! Aici, e strânsura vieții mele și o parte din a alor mei din neam, Dumnezeu să-i odihnească! Vezi, asta a fost salba cu bani de aur a mamei mele. Să o porți tu când o să fii mireasă! Și tot timpul când ai să fii mare, dacă o să-ți fie dragă... Numai să ai grijă să nu ți-o smulgă de la gât vreun
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_110]
-
a mamei mele. Să o porți tu când o să fii mireasă! Și tot timpul când ai să fii mare, dacă o să-ți fie dragă... Numai să ai grijă să nu ți-o smulgă de la gât vreun derbedeu. Astălaltă, tot o salbă! Mai veche, de la străbunica. Are înșirați pe ea, cocoșei, icușari și mahmudele. Tot a ta o să fie sau poate o dai Mariei. I-o ofeream eu, că doar ți-am spus, e și fata mea. S-a încurcat cu... Mă
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_110]
-
alb ("Populus alba"), plop tremurător ("Populus tremula"), arțar ("Acer platanoides"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"); Specii de arbuști: corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), dârmoz ("Viburnum lantana"), păducel ("Crataegus monogyna"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), călin ("Viburnum opulus"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana"), salbă moale ("Euonymus europaeus") sau măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, printre care: lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), ghiocel de baltă (din genul "Liocojum aestivum", înrudit cu lușca), stânjenel ("Iris graminea"), stânjenel galben("Iris pseudacorus"), lăcrămioară
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
un relief de câmpie format din terasele Dunării, cu altitudini relative cuprinse intre 25-40 m, fiind străbătută la est de râul Desnățui, la sud de pârâul Baboia. La baza teraselor au apărut o serie de izvoare care au format o salbă de bălti. În partea sudică a localității, apare un lac a cărui ape s-au mineralizat treptat, dobândind proprietăți terapeutice în tratamentul afecțiunilor reumatismale, iar zona este cunoscută sub denumirea “Băile Ionele”. Clima este temperat continentală cu minime ăntre minus
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
le redau mi-au rămas întipărite în minte din timpul repetițiilor, nu mi s-au șters din amintire. Ce vreți, aveam numai 11 ani.) Douăzeci, și toți cu găuri. Parc-ar fi să povestească Cum se odihneau sărmanii pe-o salbă sărbătorească, Pe-un grumaz de țărăncuță grăsuliu și răsfățat Pân' ce ghiara ciocoimii, din care i-a înhățat. De-ar avea banii o limbă, lucrurile ce ne-ar spune Pe mulți albi i-ar face negri, ca cel mai negru
Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
popular în Țara Hațegului a dispărut din uzul zilnic. Bărbații purtau pantaloni lungi, curea lată și laibăr iar femeile cămașă, opreg, catrință și pieptar. Pe cap, femeile purtau broboade lungi, ce atârnau, pe spate, până aproape de călcâie. La gât aveau salbe de bani sau mărgele iar în față și în spate purtau fote, de obicei negre . În prezent portul popular hațegan mai poate fi admirat doar la nedeie, sărbători populare care au loc în toate comunele din Țara Hațegului. Un mic
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
greacă (elenă), care se va dezvolta și va ajunge la apogeu, în cadrul unor structuri specifice de organizare politico-militară și economico-socială, numite "orașe-state" - polisuri - sclavagiste (dintre care amintim Atena și Sparta), extrem de diferite în termeni de cultură și organizare politico-economică. Prin salbele de colonii înființate de metropolele grecești (spre exemplu: Milet, Megara, Corint etc.) modelul cultural elen s-a extins, teritorial, în întreaga Mare Mediterană și în Asia Mică. În secolul IV î.Hr., disputa dintre orașele state, referitoare la teritoriile lor, facilitează
Istoria Europei () [Corola-website/Science/296901_a_298230]
-
efectuarea în ultimele doua decenii (anii 1990) a unor lucrări de îmbunatățiri funciare. Apa din Balta Mare, Bărboasa sau din Balta Bistrețului ca și cea din Cioflea, nu seca complet niciodată. Lor li se adaugă smârcuri răzlețe sau unite în salba așa cum se observă în punctul numit «Punți». Apa și solul sunt în general statornice și nu provoacă pagube. Este mai rar întâlnit ca în urma unor ploi bogate și repezi să se creeze curenți ce coboară din deal spre șes producând
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
tei pucios ("Tilia parvifolia"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de câmp ("Acer pseudoplatanus"), pin negru ("Pinus nigra") și arbusti cu exemplare de: păducel ("Crataegus monogyna"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), salbă moale ("Euonymus europaeus") sau porumbar ("Prunus spinosa"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii de plante, astfel: în zonele împădurite specii vegetale de stepă, păiușuri și rogozuri (plante xerofile) în luminișuri și tufărișuri și rarități floristice în zonele de
Dealul Cetății - Lempeș () [Corola-website/Science/319031_a_320360]
-
bazinul Dornelor. Sunt de menționat țesături (ștergare, traiste, costume tradiționale, scoarțe, lăicere), haine de blană (cojocel, pieptar, pieptar cu poale), obiecte din lemn (furcă de tors, blidare, tacâmuri), obiecte de ceramică neagră de Marginea și de ceramică smălțuită de Rădăuți, salbele de zestre, ornamente de mărgele, coarne pentru praf de pușcă etc. În prezent, muzeul are denumirea Muzeul Etnografic „Hanul Domnesc” din Suceava, aparținând și fiind administrat de Muzeul Bucovinei.
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
provine de la Hidrocentrala Săsciori printr-o galerie lungă de circa 3 km. La baza barajului se află Hidrocentrala Petrești, cu o putere instalată de 4 MW, intră în funcțiune în anul 1983. Este dotată cu două turbine de tip bulb. Salba de hidrocentrale construite pe râul Sebeș însumează o putere instalată de 346 MW și o capacitate de producție de 613 mil.kwh/.
Râul Sebeș, Mureș (Alba) () [Corola-website/Science/306520_a_307849]
-
paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus foliaceae"), mesteacăn ("Betula pendula"), arin ("Alnus glutinosa") și rachița ("Salix fragilis") și tufărișurile de arbuști din mai multe specii, printre care: șoc roșu ("Sambucus racemosa") și șocul negru ("Sambucus nigra"), salba moale ("Euonymus europaeus"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina") sau zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
începând din anul 1980, Ioan Cioabă a colaborat cu Securitatea, alcătuind rapoarte despre fiecare deplasare la congresele internaționale ale minorităților . În anul 1986, bulibașa Ion Cioabă a fost arestat pentru furt și maltratat pentru a spune Securității unde sunt ascunse „salbele de aur ale țiganilor”. Va fi eliberat apoi, după spusele sale, la presiunea unor cercuri din Occident. Fiul său, Florin Cioabă, a relatat în anul 2007 că tatăl său, bulibașa, a fost eliberat numai după ce familia sa a dăruit securiștilor
Ion Cioabă () [Corola-website/Science/305986_a_307315]
-
cel din Șchei sau Săcele. Ținuta șcheiencelor sau a săcelencelor este caracterizată prin fast: rochiile sunt largi, din brocate sau mătăsuri, cu veste având cusuți bumbi prețioși, cu brâne încheiate cu paftale de metal și semănate cu pietre scumpe, cu salbe la gât și mantale de atlas, tivite cu blănuri. În picioare purtau ghete sau pantofi. Bărbații au păstrat însă portul simplu, ei având cămașă albă din pânză țesută, cioareci de dimie albă și căciula pătrată mare. Un loc aparte îl
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]