3,827 matches
-
și purtat în brațe pe Iisus. De aceea, numeroase flori tămăduitoare îi poartă numele, cum ar fi „Palma Maicii Domnului“ (salvia), „Lacrima Maicii Domnului“ sau „Inima Maicii Precista“, iar în cazul salciei, forma crengilor i-a atras denumirea populară de „salcie plângătoare“, care a plâns și s-a întristat după ce Iisus Christos a fost bătut cu ea. Aceste personificări sunt semne ale unei gândiri simbolice și emoționale de o mare frumusețe, prin care satul românesc apropie tot ce este concret de
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
Gelu Vlașin mâna mâna care doarme /care adoarme/ care hrănește/ mâna mea/ cea de toate zilele, care scrie/ care-mi zugrăvește chipul/ mă ostenește/ mă odihnește /mă dojenește/ mâna mea/ fără de care/ trupul ar fi o simplă salcie/ la marginea timpului/ iată mâna mea/ ți-o dărui... mintea mintea mea/ care mă minte/ care mă face/ să-mi pierd mințile/ care-mi alungă somnul/ și visele/ care mă cuprinde/ și mă doboară/ mă înalță și/ mă aruncă/ în
Poezie by Gelu Vlașin [Corola-website/Imaginative/14872_a_16197]
-
pradă, nici vânător. Timp de trei luni noi am fost iarna. Acum îți privesc mâinile pe care sunt semne de muguri. Primăvara sângele tău clipocește atât de gingaș încât ar putea să preschimbe sexul unui bărbat într-o crenguță de salcie. Numai vântul și ploaia te pot penetra fără să te rănească. Port pe meninge ca pe un tatuaj sângeriu amintirile tale. Cuvintele tale au început să-mi iasă noaptea pe cerul gurii. Așa cum pe palmele sfinților apăreau altădată stigmatele lui
Noi am fost apa by Octavian Soviany [Corola-website/Imaginative/13710_a_15035]
-
timpului dar importantă sărbătorii în spiritualitatea tradițională ne obligă să amintim câteva dintre practicile și obiceiurile de odinioară. În ajunul zilei de 23 aprilie oamenii pregăteau cu grijă brazde verzi, tăiate sub forma pătrată, în care înfigeau ramuri înmugurite de salcie și flori galbene de primăvară cunoscute, în Bucovina, sub numele de calce. În noaptea sau dimineața zilei de San-George capul familiei, întotdeauna un bărbat, așeza brazdele, astfel împodobite, "de straja "la stâlpii porților și ai caselor, la ferestrele și ușile
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
urmează să ia în primire oile până la sărbătoarea de Sf. Dumitru, când are loc răvășitul oilor. Dintre toate obiceiurile de San-George mai sus enumerate, în comunitățile sătești contemporane se mai păstrează obiceiul împodobirii stâlpilor de la poarta cu ramuri verzi de salcie înmugurita și flori galbene de calce, înfipte în brazde înverzite. Înțelesurile străvechi ale acestei practici sunt, însă, arareori cunoscute. O altă tradiție din ziua de Sf. Gheorghe este urzicatul. Se spune că cine este urzicat va fi mai ager, măi
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
timpului, dar importanța sărbătorii în spiritualitatea tradițională ne obligă să amintim câteva dintre practicile și obiceiurile de odinioară. În ajunul zilei de 23 aprilie, oamenii pregăteau cu grijă brazde verzi, tăiate sub formă pătrată, în care înfigeau ramuri înmugurite de salcie și flori galbene de primavară cunoscute, în Bucovina, sub numele de calce. În noaptea sau dimineața zilei de Sân-George, capul familiei, întotdeauna un bărbat, așeza brazdele, astfel împodobite, "de strajă " la stâlpii porților și ai caselor, la ferestrele și ușile
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]
-
Comemorari > FAIMĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 365 din 31 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Faimă De treci pe la Drăgășani, Să mergi calm și dezinvolt: Oamenii, cam năzdrăvani, Varsă vinul tot...în Olt! Amețit, se-mpleticește Printre sălciile treze, Și spre Dunăre zorește Ca să se mai...dilueze! Oltul binecuvântat Dunărea înnoblilează: Tămâioasă și Muscat- Valurile ei valsează. Podgoreni, vestiți haiduci Trec prin vadul de-a călare, Veseli și deloc uituci Cântă toți în gura mare: „Oltul nostru - Făt
FAIMĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Faima.html [Corola-blog/BlogPost/351107_a_352436]
-
ajunge să cînte pe litoralul Mării Negre. Spiritul său explodat în văzduhul muzicii îl antrenează în aventura componistică, pentru ca de aici să înceapă drumul unei cariere fabuloase de compozitor celebru de muzică ușoară. A debutat cu melodia „De-ai fi tu salcie la mal” pe care o va cânta inegalabil și cu strălucitor succes interpreta Mihaela Mihai. Cu această melodie, orizontul muzical al muzicii ușoare românești este cucerit definitiv de către tânărul artist Horia Muculescu. Anii s-au adunat în urma muzicianului și odată cu
HORIA MOCULESCU. FAPTELE MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1424759302.html [Corola-blog/BlogPost/382578_a_383907]
-
ai rămas doar o străină, În umbra farmecelor treci. Și porți cu tine crunta vină, Înstrăinată ești pe veci, Iar lumea ta o să devină Abisul unde te petreci. Azi ai rămas doar o străină! FÂNTÂNI DE VISE Fântâni de vise, sălcii plângătoare Se dezvelesc în ramuri de lumină, Doar soarele în păru-ți poartă vină Topindu-se-n privirea ce mă doare. O rază într-o noapte cristalină Când a căzut și ultima ninsoare A dezlegat magie și candoare, Am înțeles
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1416311681.html [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
floare de nufăr își pleacă petale, ' N oglinda tăcută ce-adoarme dureri, Mai cântă-mi, iubite din rănile tale, Mai dă-mi o albastră-amintire de ieri... Și lasă-mi o noapte pe frunte să-mi ningă Din gândul ascuns printre sălcii și nori, Doar visele tale cu dor să-mi atingă Petale de nufăr, petale de zori... Din palma-ți rănită-n sărutul plecării Mai simt mângâierea tăcerii din noi. Ne plânge-așteptarea în taina-nserării Când norii se-apleacă cu umbre
PETALE DE NUFĂR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Petale_de_nufar.html [Corola-blog/BlogPost/351215_a_352544]
-
nr. 2, aferent speciei principale de bază corespunzătoare condițiilor staționale; n = numărul de ani necesari de la înființarea unui arboret și până la recoltarea primelor produse secundare care pot fi valorificate. Acest indicator are următoarele valori: - 10 ani pentru speciile repede crescătoare: sălcii și plopi; - 30 de ani pentru speciile de cvercinee; - 20 de ani pentru celelalte specii; N = coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevăzute în anexa nr. 3, atribuite terenului forestier în cauză. (2) Contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207923_a_209252]
-
de regenerare, în scopul asigurării condițiilor corespunzătoare dezvoltării semințișului utilizabil; ... b) arborete incluse în amenajamentele silvice și cuprinse în planurile decenale de recoltare a produselor principale, în care, din cauza fructificației abundente, sunt necesare tăieri de însămânțare; ... c) arborete de plopi, sălcii și salcâmi incluse în amenajamentele silvice și cuprinse în planurile de recoltare a produselor principale; ... d) arborete incluse în amenajamentele silvice și cuprinse în planurile de recoltare a produselor secundare; ... e) arbori și arborete afectați de uscare, incendii, atacuri de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154691_a_156020]
-
fabulos își face simțită în continuare prezența în “Insula elefantină” - un alt ținut mirific de pe țărmurile căruia, “arbuști cu flori albe se adapă deasupra Nilului. În arbori se / arată / puncte albe în cupele pline. Un zgomot neașteptat traversează aerul./ Din sălcii și / salcâmi florile ies în stoluri, și pentru câteva clipe ramurile se golesc de culoare./ Ochiul tău va căuta ani întregi această absență suspendată. După un scurt zbor de recunoaștere, păsările se întorc la locul lor exact pe ramura / aceluiași
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Legendele_egiptului_re_nviate_n_vuiet_de_tsunami_recenzie_la_cartea_rosei_lentini_tsunami_si_alte_poeme_traducere_euge.html [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
primăverii, e un vast farmec sonor îngemănat cu solemnul și voioșia.. Angela Gheorghiu pășește pe scenă ca pe o dușumea așternută cu macaturi înflorite aduse din chivotul cu zestre de acasă, de la Adjud ; Angela Gheorghiu se înmlădiază cântând, ca o salcie; Angela Gheorghiu unduiește cântând, brațele-i subțiri, firave, albe, într-o gestică de balerină, într-un zbor de libelulă cu elitre diafane! Totu-i levitație sufletească atunci când cântă Angela Gheorghiu! Aplauzele pentru Angela Gheorghiu sunt voioase și solemne, publicul este
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Angela_gheorghiu_muzica_dulc_aurel_v_zgheran_1389564387.html [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
doar un nor minuscul Va fi trecut ușor pe nesfârșita zare, Iar pescăruși rotind pe mare, Complici ai visului - n amurg, Sărutului discret cu gust de sare, Se vor fi rușinat, pe rând, trecând Tot alergându- se- n cotloane De sălcii dese ce se scurg În ploaia caldă, -mbietoare... Doar pescărușii parcă plâng. În zbor obraznic, apăsat, Tot legănându- se, planat, Lăsând șezlongul să se miște Ca de o pală- n vânt ce pare Stafia unui gând, menit să iște Cohorte
POEME PE NISIP de DANIA BADEA în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1461347768.html [Corola-blog/BlogPost/378462_a_379791]
-
suferința și moartea, când s-a născut puterea omului de a privi în sine și în afara lui: “Tu...Eu,/ poem nocturn plutind într-un vis,/ fără a ști cum lacrima mea te-ar reda întreg, iar moartea ar mirosi a salcie,/ mereu prea devreme,/ mereu prea târziu” (“Tu... Eu”). Când își asumă pluralul, în care se include, constată autoritar pentru ceilalți, în numele lor: “Suntem spectatori și actori ai istoriei,/ Suntem litere,/ simboluri,/ texte divine în care ni se scrie destinul./ Totul
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1490094939.html [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
și via cea mare ,vie împrejmuită de nuci ,avrami,perji, adică pruni de toamnă,ar în capătul ei era o fântână ce avea un metru adâncime. Apa fântânii era atât de aproape că ajungeam cu teica făcută din lemn de salcie să iau apă și să beau. Săpase o adâncitura bunicul ca să curgă apa din fântâna când era prea multă .Acolo în apă erau multe broscuțe,iar eu le tulburam apa ele o zbugheau dintr-o parte în alta. Ce distracție
LOCUL MEU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1492859236.html [Corola-blog/BlogPost/376847_a_378176]
-
rog ,dar una peste alta el mă iubea,eu îl iubeam și din așa dragoste mare nu ieșeau scântei ,ci mai degraba dese împăcări.Dealurile copilăriei mele erau pline de corni înfloriți, de jugastru,salcâmi, stejari,frasini,arțari,multe,multe sălcii și flori cât cuprinde.O să mă întrebați de flori ,păi gurița leului,margarete ,sânziene,cimbrișor,mierea ursului,clopoței,laptele câinelui pe care îl rupeam.Nu mă întrebați cum mă făceam ,, totuna'' cum ar fi zis bunicul,apoi mă frecam câte
LOCUL MEU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1492859236.html [Corola-blog/BlogPost/376847_a_378176]
-
e alta!Copilarie fără păpuși de tot felul,truse de doctoriță sau o mini bucătărie,dar frumoasă și trăită cu intensitate la țară.Bunicul mă învăța să socotesc,să număr pe boabele de porumb sau betișoare drepte din mlădiță de salcie.Am învățat să citesc din ziar pe litererele de tipar ,era tare mândru de mine bunicul și cînd mergeam în vizită la nașul lui un bătrânel tare simpatic mă punea să -i citesc spunând - -Nașule știe să șitească vezi?iar
LOCUL MEU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1492859236.html [Corola-blog/BlogPost/376847_a_378176]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > VIAȚA ASTA Autor: Viorel Birtu Pârăianu Publicat în: Ediția nr. 2129 din 29 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului VIAȚA ASTA din sălcii rupte de pe drum făceam o scară către stele ieri,acum visam să urc spre ele privesc în jur absente lucruri văd acum pășesc spre glasul vieții și mă duc... știu astăzi spui uite un nebun mi-e sufletul frunză arsă
VIAȚA ASTA de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_birtu_paraianu_1477742785.html [Corola-blog/BlogPost/385041_a_386370]
-
a prăbușit catastrofal și marea, L-a îngropat tardiv, fără acord. Am plâns pe manuscrisul din alcov și am udat aripile la fluturi. Și-au curs din ele galbenul și-un mov instinct de fiară ce-a vânat săruturi. O salcie îmi legăna-n hamac, O lacrimă de strugur versatil. Pe bluza mea cu-nsângeratul mac, O buburuză-nainta facil, Spre adâncimea coapselor târzii, Unde polenu-a zămislit ispite. Te mai aștept cu -n ceai, te-aștept să vii, Să mă devori
DEVORARE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1480854108.html [Corola-blog/BlogPost/352643_a_353972]
-
îi pieri din față. Cu mâinile nesigure, apăsă cotul cișmelei și se aplecă peste șuvoiul răcoritor al apei. Bău cu nesaț, își spălă fața și brațele, după care, ușor înviorat, o luă încet către baltă. Pescarul stătea întins la umbra sălciilor, urmărind undițele sprijinite de mal cu pripoane bifurcate cioplite din lemn. - Câți pești spre tine-au dat năvală? E rost să pui ceva în oală? - Aaa... Poetule, ți-ai întâlnit muza? Fără să aștepte răspuns, pescarul sări în picioare și
MUZA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1438765502.html [Corola-blog/BlogPost/380207_a_381536]
-
petic de mal, să fie umbră, să nu fie prea multă papură crescută în apropiere, să aibă loc să sprijine undița, să se poată întinde în apropierea apei... În cele din urmă, zări locul perfect. Sub ramurile îmgemănate a două sălcii, malul cobora lin în baltă, golaș și deschis în fața lui, fără stuf sau papură. În momentul în care se răsuci în acea direcție și înclină undița pentru a o rezema de umăr, într-o ploaie de scântei și lumină, i
MUZA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1438765502.html [Corola-blog/BlogPost/380207_a_381536]
-
cei 25 ani de temniță grea. După 4 ani de viață de celulă, într-o bună zi, culeși fiind de prin celule, s-a umplut cu noi o dubă mare și fiind încuiați pe dinafară, am fost transportați la colonia Salcia din Bălțile Brăilei. S-au mai încărcat și alte dube. Am ajuns la localitatea Salcia în plină câmpie. O baracă lungă, cu pături suprapuse, într-o curte largă, înconjurată cu gard de sârmă ghimpată, străjuită pe la colțuri de soldați înarmați
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_arhim_sofian_boghiu_.html [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
bună zi, culeși fiind de prin celule, s-a umplut cu noi o dubă mare și fiind încuiați pe dinafară, am fost transportați la colonia Salcia din Bălțile Brăilei. S-au mai încărcat și alte dube. Am ajuns la localitatea Salcia în plină câmpie. O baracă lungă, cu pături suprapuse, într-o curte largă, înconjurată cu gard de sârmă ghimpată, străjuită pe la colțuri de soldați înarmați. Eram mulți. Mai târziu am aflat că eram 1000 de deținuți. Dintre noi, 100 eram
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_arhim_sofian_boghiu_.html [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]