2,190 matches
-
capitulațiunea încheiată solemn cu Rembald, magistrul ordinului, Bela IV își rezervă espres și lămurit drepturile suveranității sale. Pentru a sta mai ușor în legătură cu frații lor stabiliți în Dalmația și în Italia, precum și pentru a se aproviziona mai bine cu o samă de articole trebuincioase, ioaniții mai primiră la dispoziție și sub administrarea lor orașul Scardona de lângă marea Adriatică și moșia Woyla, de lângă Dunăre, care i se luă castelului Carașului. Despre activitatea și soarta posterioară a ioaniților pe această scenă nouă rămase
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și fu așezată pe malul drept când începură a se înmulți năvălirile barbarilor. De atunci încoace Valachia a fost multă vreme drumul mare de trecere pentru acele seminții barbare cari curgeau din nord și nordost spre Dunăre, aruncîndu-se mai cu samă asupra Traciei. Când se ivi și se împuternici în Moesia regatul bulgar își întinse în veacul al nouălea granițele lui și preste Valachia, iar aceasta din urmă se împopulă cu numeroși români ce imigrau bucuroși din munții Emului și din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ioaniți, trimițîndu-i ca înainte-luptători la marginile Cumaniei, fără însă de-a ajunge la succesul dorit. În această stare fără de orânduială și netocmită s-a aflat Valachia până ce ajunse a fi neatârnată, o neatârnare care-a fost cu putință mai cu samă prin împrejurarea că țara aceasta nu stătea decât de nume sub suveranitatea Ungariei, nu însă în realitate, căci numai atunci i se făcea omagiu Ungariei când ea-l cerea, trimițând oștiri, îndealtmintrelea suveranitatea ei era trecută cu vederea. {EminescuOpXIV 159
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai înflorirea proprietății mari de pământ. Iar acolo unde guvernul e strâns îngemănat cu interesul unei singure clase nu prea poate fi vorba de-o îngrijire egală pentru interesele vitale a celorlalte clase. C. Poporul de rând, dar mai cu samă partea lui precumpănitoare, țărănimea, era supusă boierilor în privire autoritativă și civilă, iar aceștia, atât ca autorități politice cât și ca proprietari de moșii, dar mai cu samă în cea dintâi a lor calitate, exercitau o însemnată putere asupra țăranilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
interesele vitale a celorlalte clase. C. Poporul de rând, dar mai cu samă partea lui precumpănitoare, țărănimea, era supusă boierilor în privire autoritativă și civilă, iar aceștia, atât ca autorități politice cât și ca proprietari de moșii, dar mai cu samă în cea dintâi a lor calitate, exercitau o însemnată putere asupra țăranilor. Deși această îmbinare a puterii autorității politice și a drepturilor proprietărești era o sarcină grea pentru poporul de rând, totuși poporul nu-și pierduse cu totul libertatea lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de leafă pentru autoritatea politică locală, parte ca o indemnizare pentru proprietarul suprem al pământului întreg de pe o moșie, deci în ochii poporului acestea erau prestațiuni bine întemeiate cătră boieri. Sarcina populațiunii de jos nu era tocmai insuportabilă, mai cu samă pentru că birurile cătră guvern nu erau atât de mari și de grele ca mai târziu. D. Clerul, acoperind în mare număr țara, dar neavând nici o știință și departe de orice cultură mai înaltă, apoi, afară de clericii din mănăstiri și de la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în mînile biruitorului, parte fără viață așternută în păduri și mlaștini și numai prea puțini fugari ajunseră cu zor-nevoie în patria lor. Și voievodul Niclas își pierdu viața și cu mare osteneală îi scăpară cadavrul în Ardeal. Cei mai de samă subconducători rămaseră asemenea morți pe câmpul de luptă. De vreme ce, din cauza învingerii suferite, împreunarea plănuită a celor două corpuri de oaste ungurească a trebuit să rămâie neîmplinită, de aceea nu i-a fost nici regelui cu putință să înainteze mai înlăuntrul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a dispune ca toți negustorii străini care ar veni în Ardeal și în Brașov cu mărfuri de băcănie nici să aibă voie a neguța cu mărunțișul în acest oraș, nici să esporteze cumva mărfurile lor în Valachia ci, mai cu samă în cazul unei contravențiuni, să fie pedepsiți cu confiscarea. Ieftinirea multor mărfuri străine înlăuntrul țării prin oprirea negoțului de tranzit în țara învecinată, {EminescuOpXIV 164} adecă în Principatul nu tocmai flexibil al Valachiei, a fost motivul acestei măsuri regale. Dar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aibă cu ce-și apăra regatul contra atacurilor dușmane provocate prin această operă de convertire. În același spirit de prozelitism papa Clement VI (1351) dete voie regelui Ungariei, Ludovic cel Mare, ca să ridice în cuprinsul teritoriului său, dar mai cu samă pe la margini, biserici parohiale romano-catolice, în socotința cumcă prin asemenea biserici s-ar putea converti cu mult mai ușor schismaticii eretici, necredincioșii și păgânii care cresc și se-nmulțesc pe acolo ca buruiana cea rea. Același papă orândui a se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a smulge din rădăcină schisma și erezia din toate țările regatului său, deci și din Cumania și din Valachia, căci erezia samănă c-o boală lipicioasă sau c-un șarpe ce se târâie prin întuneric și s-aruncă mai cu samă asupra celor simpli, când cei cuminți nu opresc răul de cu vreme cu iscusință și asiduitate. Fiindcă un asemenea război va cere multe jertfe și va fi costisitoriu, papa enunță în Ungaria cruciată contra ereticilor, acordă regelui oficiul de onoare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se va purta față cu dânsul atât de pacinic și conciliant precum i se prescrie prin dorința și instrucția patriarhului și sinodului. Mulțămindu-se țara și întărindu-se ierarhia pământeană, propaganda catolică pierdu deocamdată orice perspectivă pentru vrun succes mai de samă și fiece încercare a ei era de mai nainte zădărnicită. Un seceriș cu mult mai abundent părea a afla papalitatea în principatul Moldovei, unde tânăra si neîntărita întocmire a statului și atârnarea țării de Ungaria și de Polonia catolică dădeau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe unul în față. Sigismund se adresă cătră creștinătatea întreagă, pentru a câștiga conlucrarea ei la o cruciată spre apărarea legii, spre mântuirea Ungariei și a Bosniei și spre a dispresura capitala bizantină asaltată. Chibzuința sa era ațintită mai cu samă asupra unei spornice participări a Franței, unde și trimise pe marele său tavernic, Nicolae de Canisa. După planul său de campanie teatrul de război avea să fie strămutat pe malul drept al Dunării, cetățile din Bulgaria trebuiau luate, osmanii apucați
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
omorâtoare și, la trecerea lui în Ungaria, îl puse într-o stare atât de grea încît trupele crăiești au fost silite să răzbată puind la mijloc întreaga lor bărbăție. Vitejia și precauțiunea palatinului Nicolae de Gara au contribuit mai cu samă la mântuirea oștirii ungurești și au aflat deplină recunoaștere crăiască. Dușmănia produsă prin încetarea campaniei se stinse la reînceperea cruciatei din anul următor. Nouă și mare campanie contra turcilor. Curând după astea muri soția lui Sigismund, Maria (1395), și el
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
după astea muri soția lui Sigismund, Maria (1395), și el trebui să-și asigure mai întîi stăpânirea în contra pretensiunilor cumnatului său, Vladislav Iagello, regele Poloniei, și contra magnaților din sudul regatului cari se revoltaseră. Întru aceasta și izbuti, mai cu samă cu concursul energic al lui Ioanne de Canischa, arhiepiscop și primat al Granului, care-i stăvili pe poloni de la năvălirea în Țara Ungurească și știu să mănție vaza regelui în cuprinsul propriului său stat. Sigismund, luptând cu primejdii și furtuni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lui Sigismund, care ducea deci contra inamicului una sută și treizeci de mii de oameni, dintre care însă multe slugi și neluptători, pe când inamicul strânse la sine o putere tot atât de mare, încît în privirea numărului amândouă părțile erau de-o samă de tărie. Puind temei pe numărul, tăria și avântul oștirii sale, tras el însuși de tarea încrederea în biruință a francejilor, iuți de fire, regele se lăuda că nu se teme deloc de sultanul osmanilor pentru că se bizuie de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
într-un focariu atâta curaj, putere și încredere în sine, se simțea foarte lipsa unei aspre discipline, a unei orânduieli generale, a unei conduceri unitare, în locul cărora predomneau în mod fatal o neastâmpărată ambiție și o deșertăciune nemăsurată, mai cu samă în partea francejilor, cari prin rang și merit se credeau în drept de-a da tonul. Bătălia de la Nicopoli. Surprinși prin repejunea și tăinicia sosirii armiei de căpetenie a osmanilor, căpitanii franceji cerură pentru sine în plin consiliu de război
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
francejii, setoși de luptă, așteptând cu nerăbdare semnalul atacului. În partea osmană avantrupa o forma oaste sprintenă de asabi, apoi în centru era sâmburul oștirii, spahiii și ienicerii, pe când la aripele amândouă se postară deosebiții aliați și vasali, mai cu samă creștini, între care despotul Serbiei cu 5000 de oameni. Planul de bătaie al oștirii creștine era izvodit fără de nici o socoteală și pus la cale nepotrivit cu scopul, căci nu se socotise nici feliul de-a fi al dușmanului, nici poziția
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
totodată mâna puternicului Baiazid. Acest sistem al contrapunerii reciproce și al neutralizării celor trei potentați rivali avea să-l prezerve, după cum spera, atât pe dânsul cât și țara de înghițirea de cătră unul dintre ei și îl și ținu o samă de vreme deasupra apei, dar îl duse la o politică de totală fățărnicie și duplicitate și nu-l scăpă până în sfârșit de smerirea temută din partea îngîmfatului biruitor. Raportul Valachiei cu cele două regate creștine înmegieșite avea curând să-și arate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
părinții lor, apoi pentru a putea cîstiga o partidă în țara mai mică. Pentru acest cuvânt se vede că regele Sigismund a oprit la sine ca ostatic pe Vlad, cel mai mare fiu nelegitim al lui Mircea, și cu bună samă tot pentru acest cuvânt Vlad, izbutind să fugă la Constantinopol, a fost bine primit și îmbrățișat la Curte, dîndu-i-se chiar un post în garda împăratului bizantin. Uneltirile fiului nemulțămitor, care căuta cu ajutor grecesc să răstoarne pe tată-său și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Theodor, dădu împăratului ostatici pe frate-său Kasîm și pe soră-sa Fatima și se așeză cu reședința la Adrianopol, întinzîndu-și domnia preste toate cuceririle osmane din Europa. Cei doi frați și rivali ai lui, Isa și Mahomed, cuceriră pe sama lor posesiunile turcești din Asia și își aleseră rezidențe, unul Brussa, celălalt Amasia; apoi se oștiră necontenit unul asupra altuia, căutând a se alunga din domnie unul pre altul; Mohamed, cel mai tânăr dintre frații pretendenți, dar mai viteaz la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
hotărî a-și schimba planul de campanie. Deci amândouă părțile luptătoare găsiră de cuviință de-a se preântâmpina cu războiul și de-a se oști una asupra alteia pe pământul cucerit din nou. Suleiman, daca-i dădură de veste o samă de căpetenii de oaste ce-i rămăsese credincioși precum că au pierdut războiul cu frate-său, cu Musa, și daca-l sfătuiră de sârg să vie de grabă înapoi, căci în alt chip întreg cuprinsul împărăției din Europa îl va
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
precum că au pierdut războiul cu frate-său, cu Musa, și daca-l sfătuiră de sârg să vie de grabă înapoi, căci în alt chip întreg cuprinsul împărăției din Europa îl va pierde, încăpuse la spaimă și nedumerire, mai cu samă pentru că tocmai atunci se săvârșise din viață cel mai bun căpitan al lui și cel mai cu temei sfătuitor, marele vizir Ali Pașa. Cu greu, dar totuși fără mult preget el se smulse din viața de dezmierdăciuni și moleșitoare a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bun căpitan al lui și cel mai cu temei sfătuitor, marele vizir Ali Pașa. Cu greu, dar totuși fără mult preget el se smulse din viața de dezmierdăciuni și moleșitoare a Curții din Brussa, trecu cu fruntea cea mai de samă {EminescuOpXIV 180} a oștii lui în Europa, se opri în drumu-i prea puțin la Lampsacus și la Constantinopole și ajunse în curând împotriva viteazului Musa, care cu puterea lui de oști se și apropiase de capitala bizantină și cerca să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Mircea, unde iar se-nțeleseră și puseră la cale potrivit cu împrejurările, apoi Musa dosi în învecinații munți ai Emului, bântui în fruntea unei cete mici de oameni călări fără așezare dintr-o ascunzătoare la alta și neliniști necontenit, prădând pe sama lui șesurile de primprejur, țiind morțiș și fără curmare a se ridica din nou. Suleiman care, ca învingător, a stătut iar în scaun la Adrianopol, orânduind acolo mijlocul împărăției, era de altmintrelea o pildă de iubire de dreptate și de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
EminescuOpXIV 181} dânsul. Cu privire la acestea împăratul bizantin sfătui pe Suleiman care habar n-avea să se lese de desfătări și mese întinse, ci din contra să fie cu luare aminte și cu pază la câte se petrec, iar mai cu samă să-și deschidă ochii asupra fratelui său, ce e și ambițios și întreprinzător. Dar sfatul cuminte era de-a surda, căci Suleiman, fără să-și facă grijă capului, urma-nainte diminețile și serile cultul lui Bacchus și al Venerei, nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]