1,572 matches
-
cap. Restul au fugit ca potârnichiile. La Hațeg am ajuns după 3 zile. În decembrie, când ciobani de rând erau Unchiu Niculaie și un alt bătrân, Ștefan a lu Vințălaș, câțiva săteni din Valea Ungurului, bărbați și femei, înarmați cu sape, coase și furci, le-au luat din turmă 2 oi. Ar fi luat mai multe dar nu le-au putut prinde. Ne-am dus la ei cu Poliția. Au mințit că le-am ars două căruțe de lemne din grădină
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
în inferioritate?! Ca să nu mai vorbim de proaspătul urmărit penal G. Oprea, despre care am scris că „clipește ca o mașină de spălat defectă” când își debitează gogoșile naționale. Încă o amendă nu mai contează, oricum voi fi adus la sapă de lemn. Acesta este scopul legii Dragnea, apărută din senin, din iarbă verde. Antidefăimarea este un concept instituționalizat în AntiDefamation League în 1913, când antisemitismul, în special în Europa, creștea de la an la an. Era o reacție firească, în fața unui
Mai bine rămân nepotul șefului Securității () [Corola-blog/BlogPost/339038_a_340367]
-
Stătea pe prispă cu mâinile atârnându-i pe genunchi și capul plecat. Palmele crăpate, peticite de bătături îl necăjeau. Degetele crispate, lipite de sudoare, modelau cu precizie forma cozii de sapă. Ochii erau obosiți de lumina zilei iar mintea-i alerga până hăt departe. Atât de departe încât curând nu mai simți nimic. Uitase de griji, de nevoi și de foame. Parcă nici durerea nu-l mai chinuia. Ar fi vrut
Calea lactee () [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
luat banii și ia băut. Am și martori. Zilele au trecut, la percheziție șeful de post nu a găsit nimic. Declarațiile inculpaților erau cât se poate de limpezi: în ziua cu pricina am avut oameni la prășit, am dat cu sapa-n Valea Popii până-n noapte. Încet, încet, nici martorii, unii dintre ei rude prin alianță, nu-și mai aminteau ce-au văzut. De tristețe, de durere, de revoltă, bătrâna a mers săptămâni la rând cu ochii-n pământ prin sat
O prietenie înmuiată în lacrimi () [Corola-blog/BlogPost/340007_a_341336]
-
și au răbdare fiindcă trebuie să fie și să rămână mari și vii! fiindcă, dacă ni-i ia lupul sau Dumnezeu, suntem morți!... (odihnească-se în pace oasele și sufletele lor uriașe, acum și pururea...!)... Sigur că da! prășitorii scutură sapele ultima dată, opresc și închid cântecele în tainele și în scutecele și în hainele iubirii!... Iată, se mai vede numai un colț din bucata de soare rămasă pa deal! mătușile înjugă boii, punem desagii și sapele și ierburile și toate
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) () [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
că da! prășitorii scutură sapele ultima dată, opresc și închid cântecele în tainele și în scutecele și în hainele iubirii!... Iată, se mai vede numai un colț din bucata de soare rămasă pa deal! mătușile înjugă boii, punem desagii și sapele și ierburile și toate celelalte în căruță, ne suim și noi, claie peste grămadă, ne facem semnul crucii, zicem Doamne-ajută!... și, hăis! cea!... hăis! cea!... către casă, încet, ascultând roțile cum scârțâie și boii cum răsuflă de greutate, ascultând “sfânta
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) () [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
Nu plouă. E dimineață. Foarte dimineață. Cum se știe și cum se zice, sătenii se trezesc cu noaptea în cap. Că-i vremea prășitului. Și nu-i timp de zăbavă. Nu-i timp de pierdut la somn și la taclale. Sapele sunt bătute de cu seara. Ce înseamnă sapă bătută? Simplu: se pune gura sapei pe o nicovală profesionistă ori improvizată și se bate cu ciocanul până se ascute. Că doar n-ai să te duci pe tarla cu gura sapei
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
știe și cum se zice, sătenii se trezesc cu noaptea în cap. Că-i vremea prășitului. Și nu-i timp de zăbavă. Nu-i timp de pierdut la somn și la taclale. Sapele sunt bătute de cu seara. Ce înseamnă sapă bătută? Simplu: se pune gura sapei pe o nicovală profesionistă ori improvizată și se bate cu ciocanul până se ascute. Că doar n-ai să te duci pe tarla cu gura sapei tocită sau știrbă, că nu ai spor nici
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
se trezesc cu noaptea în cap. Că-i vremea prășitului. Și nu-i timp de zăbavă. Nu-i timp de pierdut la somn și la taclale. Sapele sunt bătute de cu seara. Ce înseamnă sapă bătută? Simplu: se pune gura sapei pe o nicovală profesionistă ori improvizată și se bate cu ciocanul până se ascute. Că doar n-ai să te duci pe tarla cu gura sapei tocită sau știrbă, că nu ai spor nici cât stă un câine în coadă
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
Sapele sunt bătute de cu seara. Ce înseamnă sapă bătută? Simplu: se pune gura sapei pe o nicovală profesionistă ori improvizată și se bate cu ciocanul până se ascute. Că doar n-ai să te duci pe tarla cu gura sapei tocită sau știrbă, că nu ai spor nici cât stă un câine în coadă. Bineînțeles, chiar și mâncarea, și mămăliga, și toate celelalte sunt pregătite de cu seara. Și, dimineața, înainte de plecare, scuturăm doar mere, smulgem unu-două smocuri de
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
altfel, iau chelfăneală și muștruluială, iau pasul și lovitura de la bunica Maria, mama lor văduvă și demnă până la sfârșit. Nu prășesc alandala. Măsoară, din ochi, câte o postață, o duc până la capătul stabilit...și tot așa. Deoarece țărâna-i jilavă, sapele se încarcă, se îngreunează, trebuie scuturate. Adică, doi câte doi, oamenii de câmp își lovesc muche în muche aceste unelte fundamentale până când lutul cade, până când se aude pe dealul celălalt, până când se simte ecoul amestecându-se cu fratele lui făcut
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
încarcă, se îngreunează, trebuie scuturate. Adică, doi câte doi, oamenii de câmp își lovesc muche în muche aceste unelte fundamentale până când lutul cade, până când se aude pe dealul celălalt, până când se simte ecoul amestecându-se cu fratele lui făcut de sapele altor și altor văi și dealuri și sfinți cu pestelcă și opinci...până când soarele se proțăpește în toiul amiezii, când mătușa-șefă dă poruncă de oprire, de așezare și de potolire a foamei...Prichindel și aproape nevăzut, eu stau în
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
în ochii lor mari și amari...și să mă văd crescând înalt până la grumazul lor bătucit de vreme și jug!...să mă uit și să mă văd chiar și în lacrimile lor rostogolindu-se prin țărâna frământată și netezită de sapele acestor țărani pentru care, vorba prozatorului Ion Avram, Sfânta Osteneală este un dar de la Dumnezeu!... Sigur că da! și stai să vezi! Autor: Ion Zimbru Sursa: Viața Liberă Galați
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
ați făcut din voi un “sine qua non”, cum ați vârât (în istoria adevărată) opincile și pestelca, berta și gumarii, tălpile desculțe prin rouă și prin mărăcini, cântecul și bucuria de vreme bună când plouă și când viscolește...dar și sapa, și lopata, și grebla, și sarea din palmele voastre mângâietoare de mămăligă și pâine! Și o să vedeți pe mâinile cui au început deja să rămână minunile lăsate de voi pe țărnă și pe cer, minunățiile trecute pe linia vieții și
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
alfa și omega în intra/bătătura și în extra/bătătura, el taie și rupe, face și drege... Tata Anica, fumeia lui (cum i se zice nevestei în obișnuință și în dimensiunile acestei anverguri de răi) nu pune mâna pe coadă sapei, nu merge la prăsit (că o bate soarele și-i ruginește față că laptele), nu merge la secerat (că o înțeapă și o julește miriștea și pălămida)...în sfârșit, nu stă mult în bătaia arșiței și a gerului (să rămână
Ţaţa Anica şi norocul lui nea Ion () [Corola-blog/BlogPost/340009_a_341338]
-
și un Mihai Eminescu, și un Nicolae Labiș, și un Ioanid Romanescu... a știut s-o facă! Da, uite, dinspre colnicul care duce spre locul supliciului (dar și al demnității) a/celor Dumnezei cu pestelcă și cu opinci și cu sapă, apare Muma Pădurii, vai de zdrențele și de sufletul ei, cu câte un băț de sprijin în fiecare mână! Abia mai suflă și abia mai merge! Și ne oprim față în față! Doamne, ce fel plânge Muma Pădurii! Plânge și-
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
purtat în pântec mai mult de doi copii . păstrează pe burtă vergeturi și colăcei din perioade prenatale sâni lăsați nu spânzurați în push up nu-și poartă podoabele doar în sărbători ci întorcându-se din muncile câmpului știind să mânuiască sapa și-a tatuat cu nevoile vieții, palmele fără să meargă la saloane ,,e de-ajuns un rid în care s-a strâns colbul unei zile în munca câmpului..., și ține până la robinet, sau fântână,, acela e cel mai veritabil colier
COLIER de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340117_a_341446]
-
preocuparea de actor). Raiul pe pământ - trebuie să fi fost când țăranul, fără presiunea învoielii cu stăpânul sau fără auspiciile vreunui contract (de preluare a produselor care astăzi ce bine e să fie!), mergea la câmp fluierând, în spate cu sapa sau coasa, secera etc., în funcție de sezon, pe sub crengi unde păsări își cântau liniștea; el știa, din tată în fiu, cum se fac muncile respective, din hărnicia personală având ocazia de a ridica un rai minor, adică o gospodărie cum se
Despre muncă, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339355_a_340684]
-
Despre puterea exemplului* din vol. Virtualități ale compromisului „Când chemi la muncă, să te văd cu sapa.“ (Nicolae Iorga) Puterea exemplului este mare. Mihai Viteazul, ca să dea curaj ostașilor, lupta în fruntea lor. În fața atâtor inamici foarte bine pregătiți, câștigători de lupte și de teritorii, a nu ți se fi înmuiat picioarele era deja o performanță. Însă
Despre puterea exemplului*, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339352_a_340681]
-
legătura dintre generații și responsabilitatea urmașilor față de valoarea artistică primită din partea înaintașilor. Dar cartea reprezintă „hrisovul cel dintâi“, adică documentul care atestă mutația petrecută în viața robilor pământului, din planul material în cel spiritual. Această schimbare epocală, de transformare a sapei în condei și a brazdei în călimară, s-a datorat muncii de veacuri a robilor pământului: „Din graiul lor cu îndemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite“. Poezia nu este un simplu joc de „cuvinte potrivite“, ci este o
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
pot întocmi liste și de expresii arhaice și rustice, dar și de expresii argotice: „cârmâz“, „scăpău“, „fraier“, „birlic“, „putoare“. Altă idee din Testament privește ridicarea țăranului din planul material în cel spiritual, fapt care a dat posibilitatea poetului să transforme „sapa în condei și brazda în călimară“. Ilustrativ în acest sens este poemul sociogonic, după cum îl aprecia Tudor Vianu, Cântare omului, volum care se deschide cu poezia „Umbra“, continuând apoi cu ridicarea omului la verticală, răscoala omului împotriva zecilor de dumnezei
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
ore. M-am întors acasă cu imaginea bătrânilor care veneau să voteze, sprijiniți unul de altul sau doar într-un singur baston de lemn noduros. Acești bătrâni bolnavi, abia mișcându-și picioarele rigidizate de artrită, cu mâinile deformate de coada sapei, cu privirile goale și deznădăjduite ne-au demonstrat încă o dată că votul e important. Acești bătrâni a căror singură încălțăminte acum, în pragul iernii, era câte o pereche de papuci din cauciuc sparți de atâta mers prin brazdă, ar trebui
România, între tablete și toalete. Am fost observator la alegeri și mi-au trecut toate prejudecățile despre „mocirlă” () [Corola-blog/BlogPost/339099_a_340428]
-
DE AL.FLORIN ȚENE Viața ca o luptă Cărturarului Vasile Barbu din Uzdin Eu vin din locul de mai sus Tu ești născut pe mal de apă Ne-am întâlnit sub crucea lui Isus; Răgaz de-o viață, răgaz de sapă. Mereu uniți pe frontul vieții- Lupte mari pentru victorii mici... Tânjesc la dezbaterile pieții Cu idei-cărări de licurici. Războiul acesta de un an Se vede c-a ținut o viață; Doream o viață în sânul lui Avraam Și-o luptă
VIAŢA CA O LUPTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340752_a_342081]
-
Marea Limbii Române, Furtună de verbe în adâncuri și valuri, Seninul cuvântului rămâne în patria întinsă la plaje pe maluri... Fluturele de pe fundul apei Cerul se privește în oglinda apei Stele sus , planete pe fundul oceanului, Nimeni nu cere socoteală sapei Când imaginea cade în lentila ocheanului. Pești pe uscat înoată nevăzuți, țurcă pe fundul oceanului aerian,t ăcere, cănd pe o trestie un vieme urcă din apă , îi cresc aripi, zboară și piere. O lume de apă lasă în urmă
FLUVIU CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340819_a_342148]
-
fost așa de slab încît la vizita medicală, după ce am mâncat trei pepeni mi-au pus pietroaie-n buzunar ca să am greutatea necesară? Apoi am plâns de frică ... Din liceu am devenit eu jucăria fricii că voi fi retrimis la sapă, deoarece tata nu voia să se facă colectivist. Tot l-au făcut! Cinci ani am uitat de frică, în anii de studenție. Ca angajat frica de a nu deveni ciripitor a ținut cât a durat și regimul. Au fost anii
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]