126,475 matches
-
o zi când se afla cu oile la păscut în Lunca Dunării, a avut o viziune în care i-a apărut Bunul Dumnezeu sub forma unui MOȘ - după cum a povestit dânsul mai târziu - care i-a spus să meargă în satul lui și să le spună oamenilor de acolo ca să se roage mai mult, să dea de pomană și să se poarte cum se cade cu vecinii lor. Se spune că în urma viziunii cu MOȘUL, PETRACHE LUPU și-a recăpătat vorbirea
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
toată țara, au început să vină pelerini cu sutele, unii erau grav bolnavi; ei veneau la MAGLAVIT ca să se vindece atingând SFÂNTUL, după cum i s-a spus după viziunea sa cu Bunul Dumnezeu. Pelerinii aveau nevoie de gazde și atunci satul a început să prospere, s-au refăcut casele, s-au construit multe locuințe noi și toți oamenii din sat au progresat. Au apărut și trăsurile care transportau pelerinii de la gară la stâna lui PETRACHE LUPU unde s-au ridicat o
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
vindece atingând SFÂNTUL, după cum i s-a spus după viziunea sa cu Bunul Dumnezeu. Pelerinii aveau nevoie de gazde și atunci satul a început să prospere, s-au refăcut casele, s-au construit multe locuințe noi și toți oamenii din sat au progresat. Au apărut și trăsurile care transportau pelerinii de la gară la stâna lui PETRACHE LUPU unde s-au ridicat o TROIȚĂ și o platformă unde SFÂNTUL își ținea predicile, care erau pregătite minuțios cu preoții din sat, care, la
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
oamenii din sat au progresat. Au apărut și trăsurile care transportau pelerinii de la gară la stâna lui PETRACHE LUPU unde s-au ridicat o TROIȚĂ și o platformă unde SFÂNTUL își ținea predicile, care erau pregătite minuțios cu preoții din sat, care, la fiecare întâlnire cu pelerinii, țineau și ei o slujbă religioasă, urmată întotdeauna de o colectă de bani, precum și de alte daruri aduse de aceștia. În sat se construise o biserică mare și se întâmplaseră minuni - după cum povesteau localnicii
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
unde SFÂNTUL își ținea predicile, care erau pregătite minuțios cu preoții din sat, care, la fiecare întâlnire cu pelerinii, țineau și ei o slujbă religioasă, urmată întotdeauna de o colectă de bani, precum și de alte daruri aduse de aceștia. În sat se construise o biserică mare și se întâmplaseră minuni - după cum povesteau localnicii - precum unii epileptici s-ar fi vindecat și alții suferinzi de diverse boli ar fi fost tămăduiți de către SFÂNT atunci când îi atingea cu mâinile lui mari. SFÂNTUL nu
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
un fascicul de laser, Să se împlânte În perna-mi de sub cap. A venit clipa, Ne-am îngemănat Și gâlgâind sângele-n vene Am osândit sărmanul pat, Până când spre prânz, alene, Cu ea aură în juru-mi Am ieșit cocon în sat. Pomii mai înveșmântați Făceau mari închinăciuni Până-n poale albe, grele, De ghirlandele cu flori; Cucu-și bisa numele Într-un cor de alte păsări În huceagul din vâlcele. De Florii, pe măgăruș, Iisus intra-n Templul Sfânt Și primit cu
HRISTOS A ÎNVIAT ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1462049641.html [Corola-blog/BlogPost/380862_a_382191]
-
necazuri. Un nimic cu chimirul burdușit cu șerpii veninoși ai deznădejdii. Cu conturi la toate crâșmele și la toate băncile salvării personale! Iubit și urât cu aceeași monedă națională, unică și mioritică (bineînțeles : după mirosul inconfundabil). Într-o zi, Nebunul Satului m-a întrebat dacă am de spus ceva în apărarea mea? Brusc impacientat, i-am arătat cerul , dar el mi-a strigat râzând că nu-i nimeni acasă! Puteam să nu-l cred, tocmai pe el !? Apoi făcu stânga-mprejur
GRAMATICA AMINTIRILOR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1034 din 30 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Gramatica_amintirilor_costel_zagan_1383162387.html [Corola-blog/BlogPost/357529_a_358858]
-
face eforturi vizibile, pentru a reține atenția celeilalte, dar pe amândouă le-a ajuns curând oboseala, sau legănatul trenului le îndeamnă la un pui de somn. Câmpia presărată din loc în loc cu liziere de pădure, care foșnesc la trecerea trenului. Satele rămân în urmă cu aceeași viteză. Lanuri de porumb încă necules și viile dau culoare peisajului, amintind că toamna își intră treptat în drepturi. Mereu Iulia a considerat toamna, un anotimp frumos. Nu numai din cauza belșugului pe care-l aduce
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Calatoria_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
trenul se pune din nou în mișcare. Revistele și ziarul zac abandonate pe măsuța de lângă fereastră. -Am intrat și-n împărăția Oltului, spune o femeie căscând. Peisajul este bine-nțeles tot câmpie, iar apa galbenă a Oltului se târaște printre sate, să ajungă la Dunare. Trenul parcurge rapid o pădure care foșnește puternic și trimite o undă răcoroasă. Și aici se vede ruginiul toamnei, în covorul de frunze de pe sub copaci. Părăsind valea Oltului de la o vreme, trenul străbate ținutul Gorjului. Peisajul
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Calatoria_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
avut și voi avea respect pentru cei care și-au înfruntat destinul mergând înainte prin cele mai mari și multe greutăți. Acei care au crescut sumedenie de copii. Acei care se încăpățânează să trăiască în cele mai izolate locuri, în sate uitate de lume, crescând vite și alte animale. Adunând iarba fir cu fir pentru asigurarea hranei pentru aceste animale pe timpul iernii. Acei oameni care au rămas în satele lor acolo unde nu ajunsese agricultura așa zisă socialistă. Sper că în
ÎMI REPROŞEZ MIE!!! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1459281342.html [Corola-blog/BlogPost/363670_a_364999]
-
Acei care se încăpățânează să trăiască în cele mai izolate locuri, în sate uitate de lume, crescând vite și alte animale. Adunând iarba fir cu fir pentru asigurarea hranei pentru aceste animale pe timpul iernii. Acei oameni care au rămas în satele lor acolo unde nu ajunsese agricultura așa zisă socialistă. Sper că în mare parte mi-am făcut datoria față de semenii mei și față de societate. Că nu am făcut mult mai mult, mă consider vinovat pentru că nu am avut destulă înțelepciune
ÎMI REPROŞEZ MIE!!! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1459281342.html [Corola-blog/BlogPost/363670_a_364999]
-
acte, așa că fata a rămas cu numele de Popescu. Familia din Greblești care a înfiat-o era destul de avută, avea vite, oi, capre, pământ în Pleșcioară, Gruiu’ Pleșciorii, Valea Viei (Valea Viii), cu toată pădurea dimpre-jurul acelor locuri; apoi, în sat stăpânea patru te¬re- nuri destul de mari: primul - în Capu’ Satului (Capu’ Satuli), unde-și avea gospodăria, apoi alte trei - mai la margine: La Cimitir, În Vale și Pe Pod (Pă Pod). Nesiguranța privind numele familiei care a înfiat-o
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
Greblești care a înfiat-o era destul de avută, avea vite, oi, capre, pământ în Pleșcioară, Gruiu’ Pleșciorii, Valea Viei (Valea Viii), cu toată pădurea dimpre-jurul acelor locuri; apoi, în sat stăpânea patru te¬re- nuri destul de mari: primul - în Capu’ Satului (Capu’ Satuli), unde-și avea gospodăria, apoi alte trei - mai la margine: La Cimitir, În Vale și Pe Pod (Pă Pod). Nesiguranța privind numele familiei care a înfiat-o pe străbunică-mea, provine din faptul că nimeni dintre oamenii în
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
unde-și avea gospodăria, apoi alte trei - mai la margine: La Cimitir, În Vale și Pe Pod (Pă Pod). Nesiguranța privind numele familiei care a înfiat-o pe străbunică-mea, provine din faptul că nimeni dintre oamenii în vârstă din sat, nu și-l mai amintește. Eu mi-am explicat această situație prin aceea că străbunică-mea nu purta același nume cu cei care au crescut-o. Totuși, cum am ajuns la concluzia că acea familie este foarte posibil să se
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
am explicat această situație prin aceea că străbunică-mea nu purta același nume cu cei care au crescut-o. Totuși, cum am ajuns la concluzia că acea familie este foarte posibil să se fi chemat Teșcuț? Pe locul din Capu’ Satului există astăzi trei gospodării: aceea a părinților mei, a unui verișor al meu necăsătorit, un băiat de-al lui nea Ilă, și a unei verișoare a mea, o fată de-a lui tata Laie, căsătorită cu Tică Cornea, zis Chioru
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
s-ar fi putut căsători cu sora nevestei celui dintâi, care, fiind mai în vârstă, se căsătorise cu mult înaintea lui Piele. Bătrâ- nul Ion Teșcuț, zis Stăncete, tatăl lui Piele și al Măriei lu’ Zemțer, își avea gospodăria în mijlocul satului, puțin mai sus de locul în care Pârâu’ Arinilor (Pârău’ Arinilor) sau Pârâu’ Dosului, (Pârău’ Dosuli) traversează Calea Mare pe sub un pod de piatră, iar de-o parte și de alta a gospodăriei lui se aflau gospodăriile altor doi oameni
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
fără nicio legătură de rudenie cu Ficu. Acest loc se află peste drum de gospodăria lui nea Ilă și între cele ale lui Neluț Sima și Găzaru, ultima fiind despărțită de aceea a lui Ficu de intrarea pe ulița Capu’ Satului. Este însă posibil ca și acest teren să fi aparținut în vechime aceluiași Teșcuț și ajuns în posesia unui Cojocaru prin vânzare sau înrudire pe linie feminină. Așadar, un teren vast, situat în Capu’ Satului și pe care astăzi sunt
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
de intrarea pe ulița Capu’ Satului. Este însă posibil ca și acest teren să fi aparținut în vechime aceluiași Teșcuț și ajuns în posesia unui Cojocaru prin vânzare sau înrudire pe linie feminină. Așadar, un teren vast, situat în Capu’ Satului și pe care astăzi sunt nu mai puțin de 16 gospodării, a aparținut, cu cea mai mare probabilitate, cândva, unui anume Teșcuț. Este posibil însă ca acest teren să fi fost mult mai mare, deoarece Oprea Teșcuț a stăpânit și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
nouă se află la mai puțin de 100 de metri de gospodăria părinților mei. Interesant este faptul că și pe bunică-mea Hobzoaica o chema tot Teșcuț (Floarea) înainte de căsătorie, fiind soră cu Pâclă. Teșcuțoaia, mama lor, ajunsese celebră în sat și chiar în Loviște pentru faptul că, fiind o femeie zdravănă și iute la mânie, nu se da în lături de a se lua la bătaie chiar cu unii bărbați. Curajul ei nebunesc ar fi putut să-i fie fatal
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
dare eu când mă gândesc la locul nașterii mele, la casa părintească ... parcă-mi saltă și acum inima de bucurie!”. Așa mărturisea în “Amintirile” lui, Ion Creangă, și așa cred că ne amintim cu toții, cu drag, de anii copilăriei, de satul natal, de școală. Este atât de greu să se scrie pentru copii, Mult mai greu decât pentru cei mari? Nu este ușor nici pentru unii, nici pentru alții, scrisul fără har rămâne text neâsuflețit. Adevărul nu-i permite să afirme
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_clapa_1404731481.html [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
Cartea pe care o prezint acum are toate aceste attribute. Dubla identitate autoarei, cea socială și cea creativeă se îmbină armonios într-un spațiu intim protector. De mare ajutor ca să-și ducă la bun sfârșit trevaliul scriitoricesc i-a fost satul. Îndemn la citirea acestei cărți, carte ușor de citit de la primele rânduri, descoperi raportul dintre realitate și ficțiune, convertirea unor strategii narative la o convenție literară de vector al lecturii. Scriitoarei Dorina Stoica îi urăm o continua capacitate de a
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_clapa_1404731481.html [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
care trebuia să plece de acasă și pentru care avusese ceva discuții și cu omul aseară. Trebuia să meargă la un vrăjitor mai pe departe, să dezlege niște făcături ce le datora unei harpii de fermecătoare, ce locuia la marginea satului, Rădița lui Întunecatu, dușmanca sa dintotdeauna, care încă de când se căsătoriseră cu mulți ani în urmă, îi invidia și îi ura foarte mult pe ea și pe Gheorghe. Tartorița asta de Rădița, umbla cu tot felul de prostii și lucruri
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
ani în urmă, îi invidia și îi ura foarte mult pe ea și pe Gheorghe. Tartorița asta de Rădița, umbla cu tot felul de prostii și lucruri necurate, fiind ea o vrăjitoare de magie neagră foarte uricioasă, cunoscută în în satele dimprejur. Avusese multe belele din cauza Rădiței, care în afară de faptul că prin vrăji fura mana animalelor din curțile oamenilor spre folosul propriu și al celor ce apelau la ea, încă din tinerețe jurase să se răzbune pe ei. Se ținuse mereu
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
deși acesta nu avusese niciodată ochi pentru ea. Gheorghe pe atunci era o cruce de flăcău, frumos și bine clădit și era de meserie pădurar. Florica abia terminase liceul pedagogic și fusese repartizată ca educatoare la grădinița de copii din sat. Așa îl întâlnise ea pe Gheorghe care abia ce se cunoscuseră i-a căzut drag și el la rândul său, a început să-i facă curte cu asiduitate, iar la scurtă vreme de atunci, a cerut-o în căsătorie, fiindcă
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
Rădița și pe atunci se ocupa de vrăji și descântece și bătea coclaurii pădurilor după plantele sale pentru descântece. Îi plăcea să se cam întindă și cu bărbații altor femei, fără să stea prea mult pe gânduri și lumea din sat îi știa bine năravurile ei rele. Odată ce un om se încurca cu ea, îi făcea vrăji și-l prostea în ultimul hal, oricât ar fi fost el înainte de fălos. Vorbea lumea că dacă vreunul din cei ce se încurcaseră în
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]