3,958 matches
-
mi-ai înțeles chemarea anilor de dinainte, anilor de dinapoi. Hai! ai zis, vara-i pe- aproape și cireșele-s în frunze, bântuindu-ți amintirea pașilor pierduți prin fân, melcii urcă pe mătasea florilor mustind de apă și pe putredele scânduri spijinite de un prun; Ochii tăi tot țes izvoare din potoape de lucernă, greierii pictează îngeri peste fuste de bătrâne adunându-te din crudul verde. Verde viscol, fără timp, cu nesaț de flori înalte și de tot ce nu rămâne
VERDELE DE RĂMAS-BUN de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1432893440.html [Corola-blog/BlogPost/378102_a_379431]
-
în acest loc. El o suise într-un taxiu și plecase cu ea la spital dar până acolo murise pe drum. Părinții Mariei îi adusese un album cu fotografii și Marian îl depusese în această troiță pe o firidă de scânduri cu o dedicație din partea tatălui: <Te-am crescut până la nouăsprezece ani, fetița mea,cum am putut și te-am iubit ca pe proprii mei ochi și acum când tu ai plecat în lunga ta călătorie, eu și maică-ta am
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Ingerii_si_demonii_revolutiei_ion_ionescu_bucovu_1355767235.html [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
îngeri triști Trecând într-un cortegiu, să mi se mute-n minte, Să scriu în poezie uimirea că exiști... Gândurile tale nu sunt doar simple gânduri, Ci doinele jelite pe seară, la izvor... Lumina ce-mi pătrunde în suflet printre scânduri, Căzute-n partea stângă, când mă topesc de dor... Atingerile tale nu mai sunt doar atingeri, Ci adieri de aripi suave ca un Rai, Ce-mi potolesc văpaia din macii-n care sângeri În poezii dulceața cireșelor de Mai... Tăcerile
UIMIREA CĂ EXIȘTI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/antonela_stoica_1495571042.html [Corola-blog/BlogPost/340473_a_341802]
-
pe punctul de a mă elctrocuta dacă nu aruncam mai repede din mână fiarele cu care mă înarmasem, când am simțit primele zgâlțâituri în coate și genunchi. Vedeam cum se confecționează cofrajele, cum se fixează armătura, cum se închid cu scânduri de stejar de jur împrejur bătându-se în cuie, cum se toarnă betonul. Cum se urcau sacii de ciment și alte materiale la etaj cu bobul, de fapt un scripete cu cablu de oțel cuplat la un motor electric care
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
-se în cuie, cum se toarnă betonul. Cum se urcau sacii de ciment și alte materiale la etaj cu bobul, de fapt un scripete cu cablu de oțel cuplat la un motor electric care punea în mișcare o platformă de scânduri, în interiorul unui schelet ca al ascensoarelor. În altă parte, un fel de menghină cu volantă, tăia drugii de fier folosiți la armătură iar la stație se transmiteau în permanență marșuri muncitorești, muzică populară, știri despre ațâțătorii la război și pentru că
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
coșului e nevoie de nuiele groase și bine răsucite. În schimb puteam să fac coșuri mai mici, panere, ghiozdane din foile de porumb de la depănușare că acestea trebuiau doar să fie ușor umezite și să-ți pregătești forma dorită din scânduri. În rest,: împletești, bați cuie, urzeala, bătătura și continuai țesând, ținând strâns, tăind mustățile și terminând de regulă cu baierele care trebuiau să fie ceva mai groase. Erau bune pentru orice, chiar pentru cărți să mergi cu el la școală
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
voce de femeie supărată se auzi deodată, dojenind fiarele întărâtate, dar văzând furia cu care acestea insistau să alunge "demonul" ce le invadase teritoriul, intrigată coborî scările de lemn ale pridvorului și nu mică îi fu mirarea când zări printre scândurile putrezite de timp și ploi doi ochi înlăcrimați ce implorau ajutor. Pricepu într-o clipă despre cine era vorba și alungă cu asprime câinii, ce făceau un tărăboi, de parcă trebuiau să apere casa de cine știe ce mare pericol. Tot satul cunoștea
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1493154674.html [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
un miorlăit pițigăiat: --Ajutoor! Însă impasibila căciulă îl privea cu ochi lucitori, fără să schițeze nici cea mai sesizabilă mișcare. Dimpotrivă, parcă i-ar fi ghicit gândurile și ar fi auzit ce i-ar fi spus madam Firuța. Așa că, dintre scândurile gardului se auzi o mormăială: --Da’, ai intrat în rahat, tare-adânc, bre! Adânc de tot! Și atât. Nici un gest în plus, fapt ce la determinat pe Mototolea să mai emită un S.O.S. miorlăit: --Ajutooor! Căciula impasibilă de după gard
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415988157.html [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
ne-au împărțit destinul, pe lungi peroane rupte-n buzunare, sub tălpile de șine a plâns chinul, tot șchiopătând prin colbul ars în soare. Năframe îmbarcate-n bolți de gânduri, ștergeau tristețea de prin ochii goi, târam neștiutori făclii sub scânduri, arzând pustiul strâns sub pași de noi. Ne risipea cu taine line drumul, cârcei de gheață ne țipau prin glezne, ne rezemam prin amintiri ca fumul, mocnind sub vreascuri de iubiri perene. Târziu de noi s-a risipit în zare
STRĂINI DE NOI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1460873707.html [Corola-blog/BlogPost/384995_a_386324]
-
cocoșilor pâna la asfințitul soarelui, de aceea noi copii eram singuri tot timpul doar duminica mai stăteau cu noi părinții.Perioada asta tatăl meu mai mergea la munte zona Dărmănești, Moinești, Palanca, Ghimeș,unde tăia bușteni pe care îi făcea scânduri.Povestea tata că făcea o schelă ,iar bușteanul era centrat pe mijlocul schelei un om stătea sus,iar celălalt jos și trăgeau de ferăstrăul zis ,,trașcă’’.Nu era ușor trebuia să ai precizie nu glumă să faci scândură dintr-un
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1494952410.html [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
îi făcea scânduri.Povestea tata că făcea o schelă ,iar bușteanul era centrat pe mijlocul schelei un om stătea sus,iar celălalt jos și trăgeau de ferăstrăul zis ,,trașcă’’.Nu era ușor trebuia să ai precizie nu glumă să faci scândură dintr-un buștean. Scândura trebuia să fie la dimensiunea cerută de proprietar altfel..... Denumirea fierăstrăului auzită de la tatăl meu era de ,,trașcă'',deci știam că face bani cu trașca .Trașca ne punea în rucsacul tatei când se întorcea de la munte
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1494952410.html [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
tata că făcea o schelă ,iar bușteanul era centrat pe mijlocul schelei un om stătea sus,iar celălalt jos și trăgeau de ferăstrăul zis ,,trașcă’’.Nu era ușor trebuia să ai precizie nu glumă să faci scândură dintr-un buștean. Scândura trebuia să fie la dimensiunea cerută de proprietar altfel..... Denumirea fierăstrăului auzită de la tatăl meu era de ,,trașcă'',deci știam că face bani cu trașca .Trașca ne punea în rucsacul tatei când se întorcea de la munte pâinea neagră ,,cea de
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1494952410.html [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
Ulmeni. Stăpânul lua vamă percepută în funcție de cât de mult era folosit podul umblător (bacul), care era întreținut de către el. Vameșul era desemnat din rândul iobagilor. În afara pământului arabil, pădurea reprezenta o altă bogăție a domeniului, având variate utilități: pentru foc, scândură, șindrilă; în pădure erau crescuți porci care foloseau ghindă. Țăranii își luau liber lemnele de care aveau nevoie, indiferent ce utilitate le dădeau, dar cu acordul paznicilor. După informațiile urbariilor rezultă foarte clar că pădurile erau păzite. În păduri erau
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
mă uit dacă seamănă cu tine. Istrate tăie cu foarfecul ombilicul micuței vietăți apărută într-o nouă lumepentru ea, printr-un țipăt strident și prelungit. Îi legă cordonul ombilical și înfășură noua vietate într-un prosop luat din dulapul din scândură ne lăcuită. - Vezi, femeie, că nu ai murit? Ce atâta teamă? Nu se moare dintr-o naștere decât în cazuri speciale, când copilul nu iese normal și nu este cineva de specialitate să te ajute. - Domnu' doctor, nu cred că
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389433261.html [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
început. Cei din sud furau de rupeau de la cei din nord și invers. Cine era prins, vai de mama lui! Cine nu, nu! În mijlocul capitalei apăru un fel de linie Maginot autohtonă, adică un șanț cu niște metereze făcute din scânduri de pat. Bătălia era, în primul rând, una psihologică și ce era la gura combatanților, să te ferească Sfântul! Bărbații răcneau cât îi țineau bojocii, însă erau mult în urma femeilor, care susțineau conflictul cu blesteme și înjurături foarte reușite, dar
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica_nescrisa_inca.html [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
TRECUT MODEST Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 477 din 21 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului AM TRECUT MODEST! Am trecut modest prin lume, Am sădit mai multe flori divine, Când veți citi aceste rânduri, Voi odihni poate în scânduri! Îmi vreau sicriul construit, Din lemnul tare de molid, Groapa în lutul strămoșesc, Acolo voi simți că odihnesc! Am scris simplu, pentru cititor, Căci voi pleca din astă lume, Într-un aproape-departe viitor Nedorindu-mi altceva anume! Referință Bibliografică: Am
AM TRECUT MODEST de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Am_trecut_modest_mihai_leonte_1335009006.html [Corola-blog/BlogPost/357693_a_359022]
-
de clasă învinge și, o dată decizia luată, in sapte versuri expeditive se va consuma ceac-pac, într-o frenezie a verbelor acțiunii, o celebra pagina de eroism socialist, comparabilă, prin viteza a consumării deznodământului, cu cele ale lui Bolintineanu: "Înșfacă trei scânduri, înșfacă securea - / Lucrează în friguri, lunatic, aiurea - / Sub grindină morții din acoperiș, / Iute, două cruciș, stâlp a treia proptiș, / Și peste o clipă, inima-i țipă: / Salvat, abatajul! - grindină stete! / Ai luptat, ai învins, ai fost om, măi băiete." În
A.TOMA- SAU CUM A PĂTRUNS PROLETCULTISMUL ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Atoma_sau_cum_a_patruns_pro_ion_ionescu_bucovu_1394351159.html [Corola-blog/BlogPost/353674_a_355003]
-
băga snopii în apa lacului din marginea comunei la topit, adică la putrezirea părții lemnoase. După vreo două săptămâni aducea acasă snopii aflați în putrezire și începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o alta scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini_stan_virgil_1388004062.html [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
acasă snopii aflați în putrezire și începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o alta scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama, care treceau fuiorul printr-un alt dispozitiv format din multe cuie lungi și ascuțite
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini_stan_virgil_1388004062.html [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
ascultare de Petroniu, la sfârșitul vieții nu vei mai trece prin vămi, vei zbura direct la cer”. Am fost primit în obștea Schitului Prodromu. Începutul a fost greu; am lăsat palatul și am venit la colibă. La un pat de scândură cu o pătură pe el, la lampă cu gaz, la baie fără apă caldă și duș, la slujbe de noapte lungi și obositoare. Deșteptarea o făcea însuși părintele stareț bătând și deschizând ușa fiecărei chilii. Dimineața după slujbă aveam o
UN CĂLUGĂR FRUMOS, DREPT ŞI ÎNALT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Un_calugar_frumos_drept_si_marian_malciu_1366122649.html [Corola-blog/BlogPost/345896_a_347225]
-
emisă în Europa. (Wikipedia) *** Cămara noastră avea o ușă care dădea într-o curte mare, ramurile nucului de lângă casa vecinilor se întindeau atât pe acoperișul lor, cât și pe al nostru. O scară de lemn masiv, nu foarte înaltă, de scânduri și grinzi foarte groase, ducea într-un spațiu cam întunecat. N-am îndrăznit în primii ani de viață să urc acolo și să descopăr ce se află dincolo de gura podului. Eu eram pasionat de orice mi se părea inaccesibil. Așa
PTIUUU’, SĂ NU TE DEOCHI! de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1489265694.html [Corola-blog/BlogPost/375635_a_376964]
-
ci pe toți megieșii care nu aveau apa potabilă în fântâni. Această firidă era lângă găleata cu apă de băut atârnată de un cârlig din fier bătut în grinda tavanului. Acoperișul podului deasupra polatrei era din bârne din lemn și scânduri bătute pe deasupra, apoi în pod lipite cu același amestec de pământ. Pe interiorul polatrei scândura era vopsită cu albastru. Tata făcuse rost de o chiuvetă mică din fontă nu știu de pe unde, căruia îi făcuse o scurgere prin peretele casei
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415197848.html [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
găleata cu apă de băut atârnată de un cârlig din fier bătut în grinda tavanului. Acoperișul podului deasupra polatrei era din bârne din lemn și scânduri bătute pe deasupra, apoi în pod lipite cu același amestec de pământ. Pe interiorul polatrei scândura era vopsită cu albastru. Tata făcuse rost de o chiuvetă mică din fontă nu știu de pe unde, căruia îi făcuse o scurgere prin peretele casei, direct afară. În ea ne spălam pe ochi dimineața sau mama spăla vasele folosite. Aceasta
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415197848.html [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
cel bătrân dacă se mai păstrează scăunelele noastre din chituci de stejar, pe care bunicul tău le făcuse în mod special pentru noi. Probabil că se gândise că nu trebuie să le mai cărăm după noi (ca pe cele din scândură de brad) și să călărim pe căluții noștri înaripați, ce ne purtau în luptă crâncenă cu zmeii fioroși care o răpiseră pe Ileana Cosânzeana. Am căutat să văd, prin colțurile curții, săbiile și sulițele, frânghia cu care-l legam pe
SCRISOARE UITATĂ (MAMEI CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/Scrisoare_uitata_mamei_cea_marin_voican_ghioroiu_1375113316.html [Corola-blog/BlogPost/340525_a_341854]
-
cât mai degrabă. Este închis în camera de arest unde i se coboară „țambalul” pe care va avea să doarmă. Gornistul batalionului sunase ora stingerii. Lumina din arest nu va fi însă stinsă. Se ghemuiește pe țambal simțind acut disconfortul scândurilor rare și goale. Oricât de obosit este, o grămadă de lenjerie din colțul arestului îi atrage atenția. Cu mișcări controlate doar de instinct trage toată lenjeria peste scândurile tari, se culcușește și ațipește. Numai un țipăt isteric îi mai poate
XI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475299421.html [Corola-blog/BlogPost/365292_a_366621]