39,690 matches
-
ghemuit în balta de sînge pe ciment. Nimeni din dormitor n-a avut curaj să le spună gardienilor cine-l tăiase și de bună seamă că nici el nu și-ar fi deconspirat agresorul, dacă ar fi avut norocul să scape cu viață, tot așa cum nici ea nu-și făcea iluzii că s-ar putea plînge gardienilor că-i victima unui viol colectiv prelungit, după ce în mai multe rînduri se pomenise înțepată în fesă cu cuțitul, ca să se miște mai cu
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
colectiv prelungit, după ce în mai multe rînduri se pomenise înțepată în fesă cu cuțitul, ca să se miște mai cu viață, cînd n-ar mai fi avut mult pînă să leșine de epuizare. N-avea decît să se bucure că a scăpat cu viață și nemutilată. După ce o lăsară în plata ei, renunță de bună voie la pat și n-ar mai fi avut la ce să plîngă nici după cei o sută cincizeci de șilingi, cînd constată stoarsă de amărăciune că
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
o cameră fostă bucătărie a conacului, cu trei sîrboaice și deja îi era mult mai bine. Într-o săptămînă găsi o limbă comună cu colegele de cameră, prin care acestea s-o învețe ce ar trebui să facă pentru a scăpa mai repede de aici, ca să-și poată căuta de lucru în Austria. Nu prea aveau habar și ele nu se grăbeau. Așteptau oferte și locuri de emigrare mai îndepărtate, dar își puseră mintea la contribuție și-i găsiră o soluție
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
tequilla, o dă repede peste cap: "Băi, parcă-s turbate, zice, mă sug de sânge, nici nu știi ce le poate trece prin minte... Câteva sute m-au și cerut de bărbat." "Și de ce nu pleci? Te însori și-ai scăpat", îi zicem noi, invidioși: "Americance, chinezoaice, nemțoaice, franțuzoaice... ai de unde alege". "O laie! Cum mi-au aranjat mie mutra, sigur și ele și-au upgradat-o. Și, după cum scriu, cred că-s numai minore sau trecute de 80 de ani... da
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/7263_a_8588]
-
latre. Sute și sute de cîini, înghesuiți unul în altul, un covor de cîini, de toate culorile, care latră prelung la lună: "Ha-uuu! Ha-uuu!". Apoi apar hingherii, care încep să-i adune. Nu se zbat, nu mușcă, nu încearcă să scape. Numai privesc la lună și latră-nainte. Pînă ce hingherii își umplu dubele negre și demarează în trombă. În urma lor rămîne Tatăl Tuturor Cîinilor. Singur. Plîngînd. Natural 150 % Cele mai tari produse-s cele ale lui dactăr Nicu & his Skyzoid
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/7263_a_8588]
-
flutură ca pe un steag capotul, Mînerele-n sertare-și bagă botul Și-amușină, despăturind cearceafuri, Peste dulapuri cad încet-încet vechi prafuri... Ființele își lenevesc plăcerea De-a stoarce miezuri ce-și preling lin mierea Pe buzele lor coapte a dezmățuri Scăpate într-o doară din dulci hățuri, Cînd sînii și cu coapsele, de-a valma, Sînt rotunjite de serafi cu palma Spre-a fi tainul unui Dumnezeu Ce-absoarbe tot în fragedul lui hău...
Duminica-i cu mandarine... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7450_a_8775]
-
îl apăs: La loc furia! - și execut „la loc furia" imediat. Aș putea de pildă să-i răspund, da, sunt țiganul sistemului, ca și tine - dar nu face, am alte lupte de câștigat. Tocmai atunci, o clipă numai, hindusul mă scapă din ochi: din spatele nostru mai vin niște seci, însoțind o fată într-o rochie roz. Unul îi ține o umbrelă. Cât nu se uită hindusul, o șterg spre scara avionului, dar trăgând cu ochiul înapoi. Fata duce o poșetă tot
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
dacă sunt al dracului cu el, dar și cu ea -că dacă vine hindusul aici la mine înseamnă că l-a trimis ea, altfel n-are el treabă cu mine - deci, dacă continui să fiu al dracului și arțăgos, mă scapi Doamne, întreg din furtuna asta? Te scap, zice Dumnezeu. Jocul de-a tocmeala cu Dumnezeu l-am inventat cu fratele meu, când eram copii. Hindusul și-a scos ochelarii de soare, și i-a pus în buzunarul de la piept al
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
și cu ea -că dacă vine hindusul aici la mine înseamnă că l-a trimis ea, altfel n-are el treabă cu mine - deci, dacă continui să fiu al dracului și arțăgos, mă scapi Doamne, întreg din furtuna asta? Te scap, zice Dumnezeu. Jocul de-a tocmeala cu Dumnezeu l-am inventat cu fratele meu, când eram copii. Hindusul și-a scos ochelarii de soare, și i-a pus în buzunarul de la piept al hainei: Vino cu mine. Dorește să vorbească
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
căruia i l-am tăiat amândoi (să nu îndrăznești să te eschivezi - amândoi!) apoi cea căreia i l-am îndesat cu de-a sila: ecouri încălecate grimase răsfrânte una din cealaltă mototolindu-se reciproc și luând locul trăirii din care scăpaseră ființa potrivnică sieși mormăie groaznic (eu una nu mă pierd cu firea) răstoarnă ezitări o scrumieră (nici tu nu te prea sinchisești) așteptăm să ajungă la un echilibru - cu tine în pumnul stâng și cu mine în cel drept drept
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
de tălpi ca boabele strujite (cine-ar fi zis că distanța o să ne macine pâinea cea de toate zilele) obrajii brăzdați (doar pe trecerea asta de pietoni mai pot ajunge în Kansas) jumătate de aureolă spectrul căderii ce ți-a scăpat din pumn pene în penele tale pentru prima dată mireasă - înainte chiar să mă-mpăunez iată și-un piedestal cu trapă înspre marele canal colector doar pentru mine blițuri maimuțăreli pe podul minciunilor iau șoaptele de la ureche gândurile de pe buze
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
-ul prea mic, sughițul, un cuțit ... Saltelele de lână, saltelele de paie, scânduri, nuiele, arcuri, perne de aer - rogojini de sânge în zgâlțâit de trenuri, în clătinatul de vapoare, paturi pe roți care îmi plimbă orfelinatul de coșmare. Vrei să scapi - iei avionul și de sus privind, nu vezi decât aceleași capete de pat, bălăngănindu-se, smucind, lovind tăblii și vrând să zboare. Străzile toate par doar coridoare de ape tulburi care împing din vâsle paturi evadate, fără colace de salvare
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
mai spun. Și apoi să mergem tot împreună cu MD la o vilă unde ea locuia temporar și avea de lichidat o moștenire. Avea aranjat să vină un client pentru un nud de Van Dongen de care soțul ei voia să scape. Cel puțin așa îmi spunea ea. În ziua aia se anunțase un client, eu încurcasem borcanele pentru că MD, pusă pe șotii, și să se răzbune pe soțul ei gelos, îmi spusese într-o noapte, cînd deja întrecusem măsura, că un
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
lucrări minunate...", surîdea albanezul cu privirea pe mine și fotografiindu-mă cu ochii lui mari și sprîncenele alea care meritau rase și puse pe o lucrare de-a lui Romero. Eu eram deja stingherită de incident și acum nu mai scăpam de atenția lui exagerată. " Astfel de plăcute spectacole coregrafice în jurul operelor de artă dau o cu totul particulară imagine despre marea artă a școlii de la Paris și a artei franceze din secolului XX, în general... Dar și pieselor unicat din ce în ce mai
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
ar fi vrut să-mi spună ceva. Avea pe creștet smocul alb care strălucea rece, înghețat. Am întins mâna să mă apăr. Și-a desfăcut aripile de atac, când m-am prăbușit peste el. îl simțeam cum se zbate să scape dar, cu ultimele puteri rămase, îl apăsam în pământ, din ce în ce mai adânc. M-am trezit în pat. Aveam febră mare și în pumn țineam strâns o pană neagră... ...Mi-am revenit din amintiri când am văzut corbul care a ieșit din
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
fiu deși fost am fost să fiu odată trist copil al unui lut sălciu plămădit de ochi priviți prin pată masă cu vinațuri și amici cu trei vorbe spuse la-ntîmplare n-am să pot să fiu pe-aici omul trist scăpat de supărare nici cumva lăsat cu răni pe trup de vreo mână cu inele reci viața mea se face bucurie numai dacă știi cum s-o petreci Norei ceasu'și face acele subțiri ca spinarea peștilor prin ape dintr-un
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]
-
am descoperit că Atropos, cea mai bătrână și mai afurisită dintre cele trei Parce, se folosea de această fatidică unealtă pentru a tăia firul vieții. Iar o foarfecă deschisă era, evident, o invitație făcută teribilei Parce, de care nu puteau scăpa nici zeii. Evrika!, am exclamat: iată un mit al Antichității care a traversat Balcanii până în Dacia, unde s-a împământenit și s-a transmis până-n... Dar, tocmai când să trag o mândră concluzie protocronistă, mi-am amintit că, la vârsta
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
O, nave mari, nave cisterne, La care vin să bea oleoducte. In forfota de port cine discerne O nava de alta, un paner de fructe? Mă simt ca peștele în apă, Ca scoica albă-n mâlul cald, Ca prizonierul care scapă, Pătrund în grote de smarald.
Adrian Popescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7844_a_9169]
-
talpa piciorului puțin în dreapta și apăsă înainte cu vârful, apoi cu călcâiul. Un scârțâit rotund ca spatele arcuit al pisicii când o scărpina după urechi ieși din lemnul vechi. Descoperise mișcarea cu câțiva ani în urmă și de atunci nu scăpa niciodată ocazia s-o facă să scârțâie. Asta se întâmpla doar la urcare, la coborâre scândura se încăpățâna să rămână mută. Celelalte două trepte le urcă absent, cu o umbră de zâmbet în colțul gurii. Toader se oferise s-o
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
deodată, Împrăștiind mireseme cu duiumul Ca să-ți sărute iar sînii de fată. Căci te doresc femeie și copilă, Cu coapsa rotunjită, dar năucă De ce nici nu gîndește c-o s-aducă În viața-mi scăpătată și umilă. O, nu-ncerca să scapi din vorba-mi caldă. Nu vezi cîtă plăcere trupu-ți scaldă?
Nu-mi drămui iubirea cu cîntarul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8181_a_9506]
-
pânzos și bleg, de care i se face imediat rușine. Și ca să compenseze, întinde mâna spre fața zâmbitoare a șarpelui colorat în galben și argintiu. Pitica nu mai era de-o săptămână cu Maimuțu. I-a dat papucii și-a scăpat dracu^ de el, pentru că nu-i plăcea. Era bine în multe privințe, nu-i era rușine să iasă cu el, de exemplu, dar avea și păcate multe, printre care cum vorbea cu ea de sus, ca și cum ai fi cumpărat-o
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
odată. Vin și urlă că - să vă intre bine în cap, noi vă suntem strămoșii... Cine? Ei: adică Roza, femeie singură, și trei bărbați de diferite vârste, "cu stea în frunte", în căutarea plăcerii, cu apa șiroind din caverne, tocmai scăpați din împărăția Celui de-al Treilea Elixir (ca la nebuni)... Cu toții sunt gata să profite de scurtul răstimp al celor din sat, când fiecare țăran se contemplă în particular: sondând în ei înșiși... Vedenie colectivă "îmi merge rău, din ce în ce mai
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/8259_a_9584]
-
poate găsi Salvator început îmi odihneam capul pe pieptul lui Ca Ioan cel Mic, îi vedeam doar linia gîtului Și marginea bărbiei. Liniște împrejur. Focurile roz ale amurgului înălțau cerurile de jur-împrejur Fără flacără și fără spaimă, Acum dormeam Acum scăpam de insomnii Cu obrazul lipit de pieptul Lui am simțit adierea și somnul. Să mă mai schimb nu pot Să mai revin la ce am fost nu pot Mă ghemuiesc fără știință Salvator început.
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8161_a_9486]
-
timpu-napoi? Ei, o mulțime de lucruri: de exemplu, te deplasezi cu o zi în urmă și-n loc să nu-ți faci temele la geografie, să te asculte și să te ardă cu o notă mică, ți le faci și scapi. Sau te duci și mai încolo, cu o săptămână în urmă, iar în dimineața tristă, în loc să-l lași pe câinele tău drag grivei să umble brambura pe străzi, îl ții în lanț, el scâncește, suferă, dar nu-l mai calcă
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
Mă duc cu ea la oficiul poștal, s-o înmânez funcționarei de la ghișeu care s-o stampileze sub ochii mei. N-o pun la cutia poștală din coltul străzii, pentru că nu sunt sigur sută la sută că poștasul n-o scapă pe jos fără să vrea sau, s-a mai văzut și asta, o ridică și-o pune distrat la el în buzunar. Distrat sau intenționat. Am citit undeva că sunt poștași care fură scrisori. Da, da, le duc la ei
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]