1,144 matches
-
Pe de altă parte, principiul care ține legate trecutul, prezentul și viitorul în mintea noastră este Dumnezeu, fiindcă el a existat în mintea omului încă de la început și va exista mereu. - Hmm, păi nu e tocmai măgulitoare teza asta, se scărpină Kasser pe creștetul pleșuv. Dacă recunoști că una din dovezile existenței Dumnezeului tău e fundamental falsă... Abatele scutură din cap. - Dimpotrivă. Sfântul Augustin cel Nou a corectat această greșeală... Din păcate pentru noi, lecția lui ne-a luat pe toți
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
esențiale sau a unei nevoi primare. Am constatat că bătaia temporală este eficientă pentru o mare varietate de probleme. I-a ajutat pe mulți oameni să se lase de fumat, de băut, să nu mai mănînce excesiv sau să se scarpine compulsiv. I-a ajutat să-și Îmbunătățească Încrederea În sine, optimismul și stima de sine, să-și stimuleze sistemul imunitar pentru a lupta cu afecțiuni grave, să-și Îmbunătățească metabolismul pentru a slăbi, să-și optimizeze coordonarea pentru a dobîndi
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Îl Îngîn ironică. Asta nu Înseamnă să fii la modă! Trebuie să știm toate mișcările din dansurile străzii. Fii atent aici. Mă unduiesc șerpuit sacadat de zici că am ceva pe șira spinării și n-am cu ce să mă scarpin, ca În videoclipurile rap. CÎnd ridic privirea, Îl văd pe Luke holbîndu-se la mine. — Scumpa mea, zice, ce faci? — E hiphop! zic. Ăsta-i ritmul străzii! — Becky! Iubita mea! Mama și-a croit drum printre invitații ei care dansează, spre
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
tu)? Cum să nu pierzi, investind Încredere În acest mod al autocunoașterii, esența primă a ceea ce de fapt ești, subiectitatea Însăși? Pentru că tu ești un stăpân (iată, acum Îi scoți limba, iar o secundă mai târziu te gândești să te scarpini după ureche), pe când cel din oglindă e un sclav; mai rău: un sclav te-ar putea ajuta să faci unele lucruri de care n-ai chef; cel din oglindă doar te imită. Pentru că tu ești În timp; nu și el
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
s-a intervenit prin sugere. Timp de câteva luni de atunci s-a bucurat de o sănătate excelentă, deși acest blocaj s-a ivit periodic sau, mai bine zis, de fiecare dată când piatra obstrucționa uretra. Atunci obișnuia să se scarpine și să bată din picioare, cerând ajutor”. După Încheierea acestei relatări, femeia Își ceru scuze adăugând: „Doctorului nu trebuie să-i ascunzi nimic. Totuși - continuă ea- mai am ceva să vă spun; Înainte de operație copilul avea prostul obicei de a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
te vede scălâmbăindu-te-n oglindă / te vede dansând de unul singur / te vede cum înfuleci pâine fructe raci țigări vitamine / te vede ieșind din somn cu părul plin de pene / te vede strănutând cu patos / te vede cum te scarpini în nas / te vede căscând melancolic / te vede murind / obiectul acela din vitrină / ființa aceea de ceramică ieftină / scârba aceea / te vede” (Obiectul din vitrină). În al treilea rând, ironia: poetul își asumă euforic „masca” și își joacă până la capăt
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
dintre primele femei arhitect din România. Bunicul Barbu Ștefănescu Delavrancea Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprâncenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
macerat 2 săptămâni. Strecurați. Aplicați pe orice răni ale animalului sau folosiți pentru a curăța zona după ce animalul a fost supus unei intervenții chirurgicale. Oprește mâncărimile provocate de rană și vindecă rana, iar animalul nu va mai putea să se scarpine și să rupă coaja de pe rană. Îngrijirea urechilor animalelor Curățați urechile animalelor dvs. cu un bețișor cu vată îmbibat în ulei de pelin. Acesta ar trebui să prevină orice probleme cu căpușele. Busuioc împotriva muștelor Pentru a ține muștele la
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
o formă de panică, dar una de care nu puteai să nu te minunezi. Amușinînd ca niște cîini, veneau pînă sub copastie, încît ai fi zis că se domesticiseră ca prin farmec. Queequeg le mîngîia pe frunte, iar Starbuck le scărpina spinările cu lancea, pe care se abținea deocamdată s-o înfigă, de teama consecințelor posibile. Dar undeva, departe, dedesubtul acestei admirabile lumi de la suprafață, una și mai stranie se oferea ochilor noștri, cînd ne aplecam să privim. Parcă suspendate sub
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și le grăi astfel: Ă Jos mîinile! Domnilor, peștele acesta este un pește capturat. îl preiau în numele lordului-gardian. La aceste cuvinte, bieții marinari care, în respectuoasa lor consternare - atît de neaoș engleză - nu știau ce să răspundă, începură să se scarpine în cap, cu osîrdie, aruncînd cîte o privire galeșă cînd spre balenă, cînd spre străinul acela. Dar asta nu îmbunătăți cîtuși de puțin situația lor și nici nu înmuie inima aspră a învățatului domn cu cartea lui Blackstone în mînă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cînd spre balenă, cînd spre străinul acela. Dar asta nu îmbunătăți cîtuși de puțin situația lor și nici nu înmuie inima aspră a învățatului domn cu cartea lui Blackstone în mînă. în cele din urmă, unul dintre ei, după ce se scarpină îndelung în cap ca să-și stoarcă vreo idee, se încumetă să vorbească: Ă Vă rog, domnule, cine-i lordul-gardian? Ă Ducele. Ă Păi, ce legătură are ducele cu capturarea ăstui pește? Ă Totuși, e al lui. Ă Ne-am dat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
emoțională. Unele aspecte tulburătoare ne fac să credem că partea stângă a trupului este strâns legată de emoții. Atunci când emoțiile ne copleșesc și ne perturbă, ele pot să antreneze reacții fiziologice care se traduc prin scurte crize de mâncărime. Ne scărpinăm, pentru că „ne mănâncă”, și o facem de obicei cu mâna stângă, indiferent dacă suntem dreptaci sau stângaci. De altfel, la cei care suferă de o leziune a emisferei drepte apar reacții mai slabe la stimulii emoționali. În anumite situații care
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
unei reacții reflexe. Printr-o mișcare scurtă putem, „ca din întâmplare”, să ne așezăm brațul între noi și interlocutor, ca să ne protejăm. De fapt, totul se petrece inconștient, însă exteriorul brațului „ne mănâncă” fără alt motiv aparent și continuăm interacțiunea scărpinându-ne. Micromâncărimea va dura mai puțin de cinci secunde și nu va lăsa urme pe corp. Toate micromâncărimile descrise mai sus, foarte asemănătoare, sunt expresia unor gânduri care au, global, aceeași natură, pentru că toate se leagă de dorința de a
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
semnificativ dintre gesturi - și, de asemenea, cel mai interesant - este, fără îndoială, gestul ilustrat mai jos. Există în două variante, dar în realitate mâncărimea este întotdeauna în aceeași zonă. O persoană care simte mâncărimi la baza nasului și și-l scarpină pe furiș, zona cutanată a nervului maxilar fiind sensibilizată, nu crede ce îi spuneți. Nu se simte la largul ei și își mobilizează resursele creierului, pentru a se adapta. Indiferent dacă își ciupește nările sau își freacă nasul cu arătătorul
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
acum îndeaproape persoanele deosebit de seducătoare. Partea a doua Manifestările seducției pe chip Între un bărbat și o femeie se naște dorința. Creierele lor își trimit semnale instinctive care traduc atracția lor reciprocă. Dacă dorința este ascunsă, ei se mișcă, se scarpină, se crispează, în loc să acționeze. Tot corpul lor vorbește, ba chiar „strigă” lucrurile pe care buzele lor nu le rostesc. Acela dintre ei care a reperat intuitiv semnele corporale emise de celălalt se ghidează după ele ca să înțeleagă mai bine. Suma
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
de situație, adesea suntem sfâșiați de dorințe contradictorii. Între dorința de a aprofunda relația și senzația că alunecăm într-un registru un pic prea intim, suntem în același timp fericiți și stingheriți. Mașinal, fără să fim cu adevărat conștienți, ne „scărpinăm” vârful nasului sau o ureche, bărbia, obrazul. „Ne mănâncă” și totuși nu există vreo iritare concretă a tegumentului. Mâncărimea nu durează mai mult de trei secunde și nu lasă nici o urmă. Ce s-a întâmplat? Foarte prozaic, vom zice că
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
neurolingvistice, ceea ce „vedem”. Priviți ilustrațiile de mai jos. Unul din gesturi exprimă dorința; care anume, după părerea dumneavoastră? Și câte detalii ne permit să reperăm faptul că suntem în universul seducției? Zona care „mănâncă” este aceeași în ambele situații. Syna „scarpină” ușor o zonă de sub ochi. Și totuși, patru indicii ne-au ajutat să descoperim, fără riscul de a ne înșela (ei da, chiar așa!), că imaginea în care Syna se află în universul seducției este prima, nu cea de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
prieteni, dar nu îndrăznesc să o spună. Am citit principalele micromâncărimi pe față, să vedem acum ce ne spun cele de pe trup. Să mergem de la început la esența lucrurilor: dacă „ne mănâncă”, trebuie să fim atenți nu la mâna care scarpină, ci la zona afectată. Micromâncărimile la nivelul claviculei nu durează decât una-două secunde, dar în momentul în care se produc aveți destul timp ca să le reperați. Interlocutorii care își scarpină clavicula simt că aveți nevoie de ajutor, fără îndoială pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
ne mănâncă”, trebuie să fim atenți nu la mâna care scarpină, ci la zona afectată. Micromâncărimile la nivelul claviculei nu durează decât una-două secunde, dar în momentul în care se produc aveți destul timp ca să le reperați. Interlocutorii care își scarpină clavicula simt că aveți nevoie de ajutor, fără îndoială pentru că ați exprimat acest lucru într-un fel sau în altul. I-ați emoționat și sunt gata să vă acorde mai mult, dacă le-o cereți. În pruncie, atunci când îi chemam
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
noțiunea de ajutor. Gestul declanșat de micromâncărime nu este unul de seducție stricto sensu, dar arată limpede că îi suntem celuilalt cu adevărat foarte simpatici și ar vrea să ne poată fi de ajutor. În ziua în care vă treziți „scărpinându-vă” în zona dintre claviculă și subsuoară, opriți-vă fluxul gândirii și întrebați-vă ce simțiți, de fapt... Clavicula și subsuoara stângi sunt mai afective decât cele din dreapta. Persoanele care se scarpină pentru că „le mănâncă” subsuoara sau clavicula stângă au
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
de ajutor. În ziua în care vă treziți „scărpinându-vă” în zona dintre claviculă și subsuoară, opriți-vă fluxul gândirii și întrebați-vă ce simțiți, de fapt... Clavicula și subsuoara stângi sunt mai afective decât cele din dreapta. Persoanele care se scarpină pentru că „le mănâncă” subsuoara sau clavicula stângă au suflet bun. Deschiderea lor nu este interesată, ci reală. Dacă își scarpină clavicula, este un semn că doresc să ne ajute. Ca să fim siguri că semnele trimise de interlocutorii care „se scarpină
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
și întrebați-vă ce simțiți, de fapt... Clavicula și subsuoara stângi sunt mai afective decât cele din dreapta. Persoanele care se scarpină pentru că „le mănâncă” subsuoara sau clavicula stângă au suflet bun. Deschiderea lor nu este interesată, ci reală. Dacă își scarpină clavicula, este un semn că doresc să ne ajute. Ca să fim siguri că semnele trimise de interlocutorii care „se scarpină” trimit cu adevărat la dorință, atunci când observăm un gest limpede trebuie să ne punem niște întrebări-cheie, legate de alte semne
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
scarpină pentru că „le mănâncă” subsuoara sau clavicula stângă au suflet bun. Deschiderea lor nu este interesată, ci reală. Dacă își scarpină clavicula, este un semn că doresc să ne ajute. Ca să fim siguri că semnele trimise de interlocutorii care „se scarpină” trimit cu adevărat la dorință, atunci când observăm un gest limpede trebuie să ne punem niște întrebări-cheie, legate de alte semne. Este un ochi de pe fața acelei persoane mai deschis decât celălalt? Fața arată asimetrică? Ochii ei sunt strălucitori, are pupilele
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
cât a durat conferința, este evident că a simțit de 37 de ori micromâncărimi la nivelul feței și trupului. Aceste micromâncărimi, care declanșează la Dalai-Lama gesturi comparabile cu cele făcute de oricine sub influența unor astfel de mâncărimi, întrucât se scarpină, durează în general mai puțin de două secunde și sunt perfect vizibile cu ochiul liber. Am indicat prin puncte zonele în care mâna atingea fața sau trupul când apărea „mâncărimea”. O micromâncărime denotă o ambivalență între ceea ce spunem și ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
elan, vigoare, cu spaima că nu suntem la înălțimea situației... în sens larg. În general, micromâncărimile amplasate în partea anterioară a picioarelor exprimă dorința de a merge „înainte” sau „de a merge împreună” undeva. Când suntem în fața persoanei care se „scarpină”, micromâncărimile ei sunt pur și simplu semne de satisfacție psihologică, observate fără efort. Pe partea interioară a gleznei, un anumit punct exprimă dorința noastră de a „ne deschide la”... Perfect inconștient, Syna și-a rotit un pic glezna deschisă, permițând
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]