1,129 matches
-
pentru tine, Geraldine, o fac. Când o vrei gata? ― Păiiiii, spune ea, privindu-l cu niște ochi albaștri imenși. N-o poți face acum? Paul suspină fericit, ar face orice numai s-o țină pe Geraldine aproape, așa că stă și scanează poza Jemimei. După ce fotografia apare pe ecran, Paul îi estompează bărbia Jemimei, cu câteva clicuri din mouse. ― Uimitor, rostește Geraldine pe nerăsuflate. Poți face ceva și cu obrajii ei? Paul îi îngustează fața și apoi alege exact aceeași nuanță ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
ca o tipă extrem de drăguță, pozată de iubitul ei într-o zi de vară. ― Știi ce urmează să spun, nu? îl întreabă Geraldine zâmbind. ― Știu ce urmează să spui, răspunde Paul, care ia poza cu fata pe bicicletă și o scanează. Decupează și atașează. Dă click și pune umbre. Și iat-o: svelta, superba Jemima Jones, stând călare pe bicicletă, cu un picior pe pedală, într-o zi caldă de vară. Paul pune poza pe o dischetă și printează fotografia, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
și trimit e-mailul. ― Dragă Brad, am primit poza ta și arăți perfect, mai mult decât perfect, prea bine ca să fii adevărat. Sigur n-ai decupat poza asta din vreo revistă? Oricum, le-am cerut băieților de la departamentul de grafică să scaneze o poză de-a mea făcută vara ... Mă uit la Geraldine. ― Când să zic că a fost făcută? ― Spune că era vară. Spune că mergeai cu bicicleta prin Hyde Park cu prietenii. ― Bine, continui eu, în Hyde Park, când eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
familie la marele Sainbury din West Hampstead. Îi văd alunecând pe culoare, aruncând pachete mari și economice de hârtie igienică în cărucioare și strâgând: „Care e situația orezului, draga mea?“. Bărbatul din fața mea urmărea cu mare atenție cum îi sunt scanate produsele. Acasă, își va face groaznicul sendviș cu ton și cafeaua ca de rumeguș. Va mânca în fața televizorului, așa cum fac oamenii singuri. Iar apoi se va ocupa de generoasa provizie de șervețele... la ce-i folosesc? Plânge? Strănută? Se masturbează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Dinei Loghin. Și ele rătăcite în delegație: una bucată jurnalistă, una bucată ONG-istă. E drept, eu am mers acolo din rațiuni prozaice, nu ca să mă transsubstanțializez cu Mica Sirenă. Eram bucata academică a unei delegații parlamentare ce urma să scaneze felul în care danezii asigură egalitatea de șanse. Nu în lozinci, ci în instituții. Și pe cinstite, a fost un șoc. Fir-ar să fie, drăcia exista, funcționa, nu era o frecție eticistă. Nu-ți voi povesti tot ce am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
unei rețele mafiote. Ei vegheau la norocul nostru. Erau cu atât mai indispensabili, cu cât supraviețuirea cu mijloace legale devenea mai imposibilă. Tovarășa T. știa însă că de astă dată o să aibă probleme pe traseu. Încă din Gara de Nord mi-a scanat sacoșa subțirică și m-a privit strâmb: - Ascultă, Mihaela, să nu-mi faci probleme. Tu știi că eu țin la tine și nu vreau să mă pui în situații proaste. Avea dreptate femeia. I-am cam stricat toată excursia. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Gândul acesta nerostit, neformulat în cuvinte, mi-a răsărit brusc în minte. A fost urmat de o a doua formă de gând, mai profundă, mai înțeleaptă. — Da... nu... ah, înțeleg. Aveam sentimentul că eram dezbrăcat până la piele. Mintea îmi fusese scanată. — Unde sunteți? am strigat, iar eul-Grimus dinăuntrul meu mi-a spus că acești monoliți pântecoși, uriași și înconjurați de un abur ușor erau cele mai inteligente forme de viață din toate galaxiile și că a doua formă de gând fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Abia încap în pantalonii de vară anul ăsta. Așa că am să comand mozzarella prăjită pentru început, iar apoi rizoto de praz cu crab la felul doi. Și o sticlă de Pinot Grigio. E bine alb, Sam? Am dat din cap, scanând cu disperare meniul ca să găsesc ceva care să nu se împotrivească vehement cusăturilor fustei. Am comandat la aperitiv o salată de arugula urmată de paste cu scoici (la dimensiuni de antreu) și mi-am petrecut următoarea oră încercând să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
la coadă, cuminți și În același timp stresați, pentru că Încercau să-și savureze puținele și prețioasele minute de libertate zilnică, dar se enervau și se frustrau instinctiv din moment ce trebuiau să aștepte ceva. —Ce-ți iei? Întrebă Penelope, În timp ce ochii Îi scanau cele trei tonete diferite cu mâncare națională sfârâindă și foarte aromată pe care niște indivizi cu costume și aranjamente de păr facial diferite o fierbeau, feliau, soté-iau, puneau la frigare, prăjeau și Întindeau spre costumele flămânde. Toate sunt un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Zac Posen. —Mamă, spuse Penelope, cu un efort admirabil de a părea impresionată, În seara asta e multă lume aici. Bette? Ce zici, bem ceva? — Încă n-am terminat, șuieră Elisa, trăgându-mi brațul mai aproape de ea și continuând să scaneze sala. Lângă ușa laterală, flirtând cu chelnerița, Ethan Hawke. Stânjenit Într-o mare măsură de prezența lui Andre Balasz, noul iubit al Umei, care stă cu partenerii săi de afaceri pe prima banchetă din dreapta. Și uite! Vrăjitoarea aia urâtă, lesbiană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
fel de monitorizare a tuturor cronicilor, ziarelor și știrilor care ar fi putut, Într-un fel sau altul, să fie legate de clienții sau industria noastră - și să ni-l pună pe birou până la ora nouă, dar de obicei toată lumea scana site-urile web imediat cum se trezea, citind la repezeală Drudge, Page Six, Liz Smith, Rush & Molloy, USA Today, Variety, New York Scoop, un amestec de jurnale web și cronici și câteva dintre titlurile cele mai importante din industrie. E mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Bette? Întrebă ea, navigând rapid prin inbox-ul ei În timp ce Înghițea un litru de Cola dietetică. Spune-mi că stăm bine. Stăm bine, am cântat eu, vârându-i sub nas Post. Și chiar și mai bine, dacă ținem cont de asta. Scana avid articolul, iar zâmbetul i se lărgea tot mai mult cu fiecare cuvânt citit. —Vai de mine, murmură ea, Înghițind cu greu lichidul acidulat. Vai de mine, vai de mine, vai de mine. Tu te-ai ocupat? Tot ce am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
dacă le-ar fi văzut uniformele făcute la comandă pătate cu ketchup și varză murată. Bărbatul își verifică ceasul de la mână: 10.14. La 12 putea să plece acasă și să se culce. Se lăsă pe spate în scaun și scană pereții, studiind fotografiile înrămate. Fiecare dintre ele îl făcea să calculeze șansele pentru și împotriva lui, convingându-l cât de perfectă era slujba asta de fațadă și amintindu-i ce fusese în realitate. Iată-l: scund, spătos, aproape umflat, stând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
un magazin pentru cea de-a treizeci și treia zi de naștere a lui Claire, în mai 1943, ceea ce însemna că femeia era exact de vârsta lui -, se duse cu dosarul femeii și al nazistului la biblioteca publică, pentru documentare. Scană microfilme ore întregi, exilându-l pe neam și concentrându-se asupra femeii. Buchenwaldul eliberat, apoi procesul de la Nürnberg, cu marii lideri naziști declarând că nu făcuseră altceva decât să execute niște ordine. Incredibila brutalitate mecanizată. Sleepy Lagoon, o cauză dreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și buldogul supraviețuiseră. El parcase mașina la distanța standard de trei străzi. Supravegherea făcută de mântuială îl convinsese pe atacator că el era Mickey - un sudist grăsan și scund fusese confundat cu un evreu grăsan și scund. Buzz continuă să scaneze mașina: rămânea nemișcată și lipsită de pulsația luminoasă a jarului unei țigări. Trecură cinci minute. Nu apăru nici un polițist și nici vreun tovarăș de-al mortului. Buzz, convins că fusese o operațiune solo, se întoarse în dormitor și aprinse lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
murdăria lumii a ajuns să-i consume treptat mare parte din energie, timp și capacitatea de a iubi. În 1918, când Pandit Razdan împlinea patruzeci de ani, programul său matinal era neschimbat de zece ani. Se scoală din somn prevăzător, scanând încăperea să vadă dacă nu există obstacole sau noi pericole ce ar fi putut să apară peste noapte. Când e încredințat că totul e bine, că nu s-a întâmplat nimic, se ridică, spune o scurtă rugăciune și se îndreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pline. Oamenii stau așezați în rânduri pe acoperișuri. S-au urcat în marchize și stau cu picioarele atârnate pe ferestre. Sir Wyndham se uită în jur cam nervos. Balansându-se în howdah, se simte expus. Se uită pe ferestre și scanează mulțimea care sporește și înaintează; toți vor să-și facă loc în față, cu toate că sunt ținuți la distanță din calea sa de polițaii care mânuiesc lathi-ul. Nababul a organizat bine ceremonia. Cel mai probabil cu biciul împletit cu trei funii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
trăsăturile neinteresante printr-un aer de deplină încredere în sine. Radiază asta și în încăpere, încălzindu-și auditoriu ca pe brioșe. Este evident că se consideră un mare scriitor. Star nu acordă atenție discursului lui Selwyn, sorbindu-și băutura și scanând distrată invitații. Lui Jonathan i se pare mai frumoasă ca niciodată. Este pudrată, buzele și le-a rujat în formă de inimioară, iar rochia fără spate, cu imprimeu tigrat contrastează izbitor cu aerul ei de trandafir englezesc. Efectul este incitant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Întunecat și lung i se revărsa pe spate În bucle lejere, iar buzele de un roșu aprins oftau nemulțumite pe chipul ei perfect. Arăta atât de bine, Încât prin comparație eu păream complet ștearsă. Am aruncat bluza mov și am scanat camera În căutare de altceva. Singura opțiune ar fi fost rochița gri, care zăcea aruncată pe jos cu eticheta pe ea. Am apucat-o În grabă și m-am uitat În oglindă. Nu arăta grozav, dar era drăguță. Și, la
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
care erau scrise doar două cuvinte: „du-te“ și „dracului“. Dintr-odată, m-am trezit deschizând plicul cu o disperare feroce, așa cum tigrul sfâșie o antilopă. L-am măcelărit. Și, cu inima bătându-mi să-mi sară din piept, am scanat scrisoarea dinăuntru. Răspunsul era scurt și la obiect. Ba chiar brusc. Luke spunea că da, era de acord să ne întâlnim. Ce ziceam de seara aia, la Cafe Nero? Dacă era vreo problemă, îmi cerea să-i las mesaj pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Lucille e minimă, iar atenția îi este distrasă de intrarea specialistului nostru în machiaj, Jacques, care o trage și-o așează pe un scaun pentru un retuș. — și apropo! Unde e maică-ta aia? îmi strigă ea peste umăr, în vreme ce scanează trusa de scule a lui Jacques în căutarea nuanței potrivite de ruj roșu-burgund. — O să vină imediat. Mă uit la ceas, rugându-mă, în tăcere, ca timpul să se oprească în loc măcar preț de-o secundă ca să apuc și eu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
avea să fie. O mare de râsete, de oameni care trag de tine, care beau, care flirtează, o mulțime de newyorkezi care adoră să pozeze. Mondeni care și-au petrecut toată după-amiaza alegându-și hainele. Bărbați cu părul lins, care scanează încăperea în vreme ce tu le răspunzi la întrebări. Moși tineri, cu prenume ca de lorzi, dar care aici sună ca o farsă, și cu prietene platinate. Snobi cu aer de boemi, care provin din mahala, dar care se laudă că s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
mesei. Era prima mea ședință editorială și a treia zi de lucru la Grant Books. — Claire vine la noi de la P și P. Cu toții ne bucurăm să te avem printre noi, Claire. I-am zâmbit recunoscătoare lui Dawn și am scanat rapid încăperea în căutarea și altor chipuri prietenoase. Îmmm. Ceea ce am văzut erau multe expresii obosite și pleoștite. Multe dintre fețe nici măcar nu s-au obosit să se uite în direcția mea. Phil Stern, un editor senior pe care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
am Încă două persoane pentru clubul Barbie ! Moira : Știu de unde poți să-ți iei niște bikini tanga extrem de confortabili... Sharon : De cât timp durează povestea asta ?!! Fiona: În legătură cu workshopul pe tema „acceptă-ți trupul, așa cum e“... Cobor repede cu cursorul, scanând lista completă și, brusc, simt că mi-a Înfipt cineva un cuțit În inimă. Am și trei mesaje de la Jack. Ce să fac ? Să le citesc ? Mâna Îmi zăbovește nehotărâtă asupra mouse-lui. Merită oare să-i dau șansa de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
uite‑o, am găsit‑o. Judd Westbrook și Kent Garland. Kent? Chiar există numele ăsta? — Sunt Rebecca Bloomwood, spun către maâtre d’, băgându‑mi repede hârtia înapoi în geantă. Am întâlnire cu Judd Westbrook și Kent Garland de la HLBC. El scanează rapid lista și îmi oferă un surâs înghețat. — A, da. Au sosit deja. Trag aer în piept, apoi îl urmez la masă, și uite‑i. O femeie blondă într‑un costum bej cu pantaloni și un bărbat cu trăsături fine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]