42,999 matches
-
-n somn vă strig pe voi, iubiri pierdute: Djvari, Mtskheta, Vardzia, Svaneti, scumpă Uplistsikhe... SCADENȚA DIN VIS Greu de purtat mantia sărutului. Inorog fără zăbale de aur. În seara asta am văzut cămașa morții pe tine strigându-te! Pe o scară a nenorocului te prăbușeai, În adâncul tăcerii roz, ultima Clipă dinaintea rostirii... Cum nimeni nu cuteza Înflorirea, cum securea nesomnului mă pocnise În frunte cu flori de ametist și gutui Împietrite, rabdă inimă de sfărâmat piatra iubirii! Numai tu vei
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
cred că și păianjenul Încremenise. Asta Înseamnă coalizare și insultă adusă superiorului! Culcat, că v-a luat mama dracu! Înainte, marș! Toți, cei de acolo, s-au trântit cu burta de pământ, apoi s-au Înșirat, unul după altul, spre scările ce dădeau spre curte. Mi-am dat seama că știau lecția. M-am Înregimentat și eu. După ce m-am târât cu capul În jos pe primele trepte, fără să vreau, m-am Împiedicat și m-am rostogolit pe lângă ceilalți, până În
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
aliniați! a continuat el. Sunt dispus să iert greșeala, cu condiția să-mi spuneți cine a făcut... ce a făcut! Din nou, tăcere! Solidaritatea aceea, a unor copii, care nu depășeau șase ani, m-a cutremurat. Nu vreți, ai? Pe scări, În sus, marș! Mama voastră de derbedei! Păi las', că scot eu untul din voi! Sângele Îmi pătase rochița și o simțeam udă În zona pieptului. De altfel, hăinuțele Încă nu se uscaseră de la ploaia care mă stropise În seara
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
Sângele Îmi pătase rochița și o simțeam udă În zona pieptului. De altfel, hăinuțele Încă nu se uscaseră de la ploaia care mă stropise În seara anterioară. Din nou ne-am Înșirat unul În spatele altuia și, În genunchi, târâși, am urcat scările reci. În fața mea, Începuseră să facă pe ei. Se vedeau deja dâre de urină. Puțea după fiecare, Însă ne târam mai departe. Am ajuns iarăși În salon și m-am repezit la WC. Acolo, mizerie cruntă și Întuneric beznă. Puțea
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
am tot răbdat plimbând În stânga și În dreapta, mărgelele sfințite de la mână. În cele din urmă, voiam să-mi dau drumul pe mine. Au intrat Însă În Încăpere femeile ce trebuiau să ne schimbe hăinuțele și să șteargă, cât de cât, scările murdare. M-am repezit la una din ele. “Fac pipi!“ abia am apucat zice, În timp ce am simțit că mă Învăluie un soi de friguri, din vârful picioarelor până În creștetul capului. Femeia m-a dus la WC, apoi m-a schimbat
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
atunci când a trecut peste și dincolo de pantă, se va transforma în totală tăcere, pentru că, în final, va fi una cu cel care este de nedescris” (Teologia mistică, P. G. III, col. 1033C). Pe măsură ce întoarcerea la Dumnezeu continuă, iar persoana urcă scara negațiilor, limbajul începe să șovăie și devine incapabil să conducă persoana spre uniunea cu Dumnezeu. Janet Williams vorbește despre tăcerea pe care o întâlnește cel care atinge în sfârșit punctul de colaps al limbajului: „se pare că ar fi la fel de
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
recita. Povestește aceeași Maica Fevronia: „Intr-o seară, după ce umblase toată ziua hai-hui prin pădurile de brad ale Văratecului, fără să prânzească, o văd În amurg că sosește obosită, palidă, cu ochii Împăienjeniți, deabia putând să mai urce cele câteva scări, și cade zdrobită pe o canapea care era În cerdac.” Ea Își revine și-și continuă plimbările. În ultima zi din viață, pe 3 august 1889: ”A invitat ca niciodată pe toți cunoscuții din Văratec. Era bine dispusă. A cântat
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
Dumnezeu. Sfântul Ioan ne dă și remediile la acestea. Celei dintâi îi opune sârguința și gândul la moarte, celei de-a doua, supunerea și ocara, iar celei de-a treia, îi opune defăimarea neîncetată de sine<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scara, cuv. 26, cap. 6, în Filocalia, vol.IX, Edit. Institutului biblic, București, 1980, pp. 318-319. footnote>. De multe ori, diavolul, ne spune Petru Damaschinul, are obiceiul să atace sufletul cu ceea ce găsește în fața lui, fie cu bucurie și cu părere
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
primei secțiuni a compoziției este un exemplu elocvent: sopranele au ca structură armonică pilonii unui acord minor (do,mib,sol) în timp ce altistele - unul micșorat (fa,lab,si). Suprapunerea acestora și inclusiv a multifonicelor saxofonului (un acord de Re major) alcătuiesc scara minorului armonic, treptele a patra și a șasea existând în variantele lor diatonice cât și cromatice. Pe verticală rezultă un cluster alcătuit din sunetele de mai sus, dar pe orizontală vocile evoluează aproape tonal. Traseul dintre sunetele acordurilor este parcurs
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
înălțimilor sonore, linia solistului - căci în acest moment aceasta este impresia generală - acaparează prin percutanță. Punctul culminant este susținut și menținut de toți interpreții. Corul readuce în prim plan segmentele de tip glissandi cu efecte netemperate prefigurate anterior la o scară mult restrânsă ca dimensiune și fervoare, în timp ce sopranino-ul devine categoric, fiecare sunet din știma sa fiind accentuat. Întâmplător sau nu, revenirea la discursul silabic și ethosul de la începutul piesei se realizează exact în punctul sectio aurea<footnote Sectio aurea apare
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
ale hit-urilor de la radio și oftaturi târzii pe geamul de după a cărei perdea, Îl urmăream pe Doru și chicoteam. Țin minte că aveam, cu puștoaicele de vârsta mea, un ritual În ceea ce Îl privea pe Doru: ne ascundeam pe scara blocului și, după ce el pleca În oraș, mergeam În urma pașilor lui și inhalam mireasma aceea, urmele parfumului lui. Știam la vârsta aceea, datorită lui, aproape toate mărcile de parfum bărbătesc. Ne mai descoperea câteodată jocul acesta și ne zâmbea ușor
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
părți ale noubei pot fi omise, dar în nici un caz ele nu pot suferi permutări, aceasta datorită tempo ului care trebuie să fie într-o permanentă accelerație. Se poate vorbi despre o ierarhie a mișcărilor în cadrul suitei, bazată pe o scară relativă a vitezei de execuției. Practic, cu cât o mișcare se află clasată mai spre finalul noubei, cu atât tempo-ul ei va fi mai accelerat. Suitele nouba s-au constituit prin asocierea și strângerea la un loc a diferitelor
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
pe moduri ce conțin micro intervale. Toate modurile suitelor nouba din Maroc sunt diatonice. Acest fapt este confirmat cu ocazia unui congres de muzică ce a avut loc în localitatea Fes, în anul 1969. Au fost fixate cu această ocazie scările modurilor constitutive ale corpus-ului marocan de suite nouba, în care nu există nici un micro-interval. Situația nu este identică în Algeria, unde există suite nouba ce se bazează pe moduri ce conțin micro-intervale. Totuși, majoritatea modurilor existente în muzica araboandaluză
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
au pătruns în muzica andaluză tunisiană de foarte multă vreme, primele transcripții realizate la începutul sec. XX atestând existența incontestabilă a acestor elemente provenite din muzica Orientului Apropiat. Totuși, la acea dată, în Tunisia existau încă suite nouba bazate pe scări modale diatonice. Ca și în cazul Algeriei, în decursul sec. XX, muzica importată din Orient prin intermediul canalelor mediatice a influențat repertoriul arabo-andaluz tunisian într-o măsură covârșitoare. Practic, astăzi este foarte greu de afirmat că în cadrul muzicii andaluze practicate pe
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
percuția. Nay-ul a rezistat în cadrul orchestrelor de tip nouba numai în anumite regiuni din Algeria. Instrumentele de tip european au pătruns în muzica arabo-andaluză relativ târziu, în a doua jumătate a sec. XIX. Vioara și viola au fost adoptate pe scară largă de către muzicienii orientali, probabil datorită asemănării lor cu rebab-ul tradițional. De altfel, până în anii 1950, vioara și viola erau ținute vertical, pe genunchi, într-o poziție asemănătoare celei utilizate la rebab. În ultima jumătate a sec. XX s-
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
trebuie să aibă la bază analiza detaliată a motivelor deja existente și presupune o cunoaștere extrem de profundă a spațiului și a contextului modal respectiv, precum și o capacitate improvizatorică și o creativitate deosebite. Plecându-se de la materialul melodico-ritmic modal, ce conține scara modală, treptele principale, contextul sonor specific modului respectiv, se avansează pe scara diferitelor grade de improvizație, valențele eliberându-se rând pe rând, după cum urmează : în improvizația istihbar sunt enunțate formulele ritmico-melodice specifice, desfășurarea melodică și temporală fiind ordonată conform unei
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
presupune o cunoaștere extrem de profundă a spațiului și a contextului modal respectiv, precum și o capacitate improvizatorică și o creativitate deosebite. Plecându-se de la materialul melodico-ritmic modal, ce conține scara modală, treptele principale, contextul sonor specific modului respectiv, se avansează pe scara diferitelor grade de improvizație, valențele eliberându-se rând pe rând, după cum urmează : în improvizația istihbar sunt enunțate formulele ritmico-melodice specifice, desfășurarea melodică și temporală fiind ordonată conform unei scheme bine stabilite. Este ceea ce putem numi improvizație semi-notată, cu structuri și
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
un miliard de lei la Bingo". Întregul roman se poate rezuma la o conversie spirituală realizată În decursul a două săptămâni, moment când se conștientizează parțial vidul ce domnește În viața fiecăruia dintre cei ale căror destine se intersectează pe scara blocului băcăuan. Finalul deschis sugerează În mod direct posibilitatea sacralizării unui anumit loc pe o perioadă scurtă de timp, menținerea acestei amprente a divinității fiind mereu variabilă În funcție de mentalitatea colectivă.
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
de duritatea vieții): „Tata băuse și toată casa mirosea a bere. Era deasupra maică-mii, la câteva trepte mai jos de palier Încercând să-i imobilizeze mâinile. N-am Încercat să-i despart, ci am privit În tăcere de la baza scărilor. Erau Îndepărtați, n-aveau nicio legătură cu mine, doi străini, și m-am gândit să plec, poate să-i fac o vizită sorămii. [...] Mi-am ridicat capul și am văzut cum mama plângea [...] Tata a slăbit strânsoarea [...] Tâmplele și gâtul
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
sacrilegiul se canonisește ca și uciderea (can. 8). În general, Sfântul Grigorie face o analiză psihologică a păcatelor, după originea lor din rațiune, din pofte sau din mânie, apoi le prescrie leacurile de vindecare”<footnote Pr. Ilarion Felea, Pocăința, Editura Scara, București, 2000, p. 122-123. footnote>. De aceea canoanele lui sunt puse În funcție de cugetele și de sentimentele penitentului. Duhovnicul - priceput și Înțelept - are libertatea să le prescurteze sau să le aplice cu asprime, apreciind natura păcatelor, consecințele lor mai mici sau
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
vol. 30, traducere de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1998, 477 p.; Bailly, Anatole, Dictionnaire Grec-Français, Hachette, Paris, 2000, 2230 p.; Lucrări, studii, articole: Felea, Pr. Ilarion, Pocăința, Editura Scara, București, 2000, 279 p.; Mantzaridis, Georgios I., The Deification of Man, Crestwood, St. Vladimir’s Seminary, New York, 1984, 144 p.; Mihălcescu, Irineu, Dogma soteriologică, București, 1926-1928, 347 p.; Ojell, Ari, One Word, One Body, One Voice: Studies in Apophatic
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
În același timp, se minte pe ea Însăși că nu face nimic anormal, demn de condamnat. Sunetul primelor secvențe oferă o liniște profundă. Dacă liniștea s-ar auzi, ar suna probabil la fel. Suntem introduși Într-un tărâm vechi, o scară de bloc cu pereți crăpați, lift defect și un aer greu care pare a pătrunde și prin ecranul laptopului meu. Bătrâna care o va găzdui pe Alexandra pe parcursul noului an universitar este evident deranjată de prezența fetei („Doamne, Doamne! Cine
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
cheamă bărbații la luptă. Păpușile, rămase fără parteneri, se frâng, nuși mai coordonează mișcările, nu mai sunt Însuflețite de iubirea dansatorilor, reflectând astfel dezechilibrul de la nivel universal. Un alt artificiu scenografic de efect este urcarea personajelor-cheie ale scenei pe o scară, poziție privilegiată pe care o vor ocupa, pe rând, Hébé, Bellone și, În final, Amor, marcând succesiunea de valori și nonvalori care ajung să guverneze lumea și focusând atenția spectatorilor În puncte de interes remarcabil diferențiate. În scopul sublinierii acestor
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
Duhul îi pregătește pe oameni pentru Fiul lui Dumnezeu, Fiul îi conduce la Tatăl, iar Tatăl le dăruiește viața veșnică și incoruptibilă, care, pentru cei care îl văd pe Dumnezeu, este rezultat al vederii Lui”<footnote Ibidem. footnote>. Pe această scară a progresului, oamenii devin „Dumnezei” la nivelul treptei înfierii, pentru că aici își redobândesc asemănarea divină și încep să participe la libertatea și nemurirea care aparțin Tatălui și Logosului. Duhul lucrează pe tot parcursul acestui proces, nu numai prin inspirarea profeților
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
în viața duhovnicească, căderile se ivesc totdeauna din desfătarea pântecelui, la cei de mijloc, și din mândrie, deși aceasta se întâmplă și celor începători. Iar la cei ce se apropie de desăvârșire, numai din osândirea aproapelui<footnote Sf. Ioan Scărarul, „Scara”, cuv. 15, cap. 15, în „Filocalia...”, vol. IX, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1980, p. 225. footnote>. Scriitorul filocalic Talasie Libianul ne învață că „deprinderea virtuții sau a păcatului ne mișcă să gândim, să grăim
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]