1,604 matches
-
fața”, astfel încât personajul se imaginează permanent pe buza prăpastiei, iar lui Leon Bulgăreanu schimbarea îi provoacă o stare de neliniște și teamă. Romanul a fost numit de critică un „simpozion pe tema morții” sau „un tratat de tanatologie deghizat literar”. Schematic vorbind, perspectiva ideologică a autorului combină idei vechi, platonice, cu formulări mai recente, existențialiste. Omul ar fi „aruncat în lume”, o lume cu care nu are nici o contingență, iar existența lui nu este decât o construcție solipsistă, un univers singular
MUNTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
în acest climat, M. este astăzi uitat, fie și parțial pe nedrept. Cu toată superficialitatea și facilitatea, cu tot senzaționalismul ieftin, literatura lui învederează câteva calități. Ceea ce conferă interes mai cu seamă prozei lui scurte nu e relevarea - convențională și schematică - a activității comuniștilor, descrierea „realizărilor socialiste”, ci pictura de medii, de climate, îndeosebi de medii periferice, înecate în mizerie, cu lume interlopă, cu figuri picarești, printre care apar exemplare ce amintesc de umanitatea gorkiană. Un volum reprezentativ rămâne Hotel Tristețe
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
prezente tulburări asociate neuropatiei senzitive (hipoestezie, senzații de arsură distală etc) sau motorii (sindromul „picioarelor neliniștite”). Tratamentul pacientului cu BCR Având în vedere complexitatea patologiei și a comorbidităților, pacientul cu BCR necesită o abordare atentă, integrată, coerentă în timp. Reprezentarea schematică a modelului conceptual de management al BCR este redată în Figura 1. Pacientul trebuie luat în evidență de către nefrolog în stadiile precoce ale bolii, care va evalua factorii de risc pentru progresia BCR, precum și complicațiile sau factorii de risc pentru
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cu presiuni mai mici în compartimentul dializatului (gradientul de presiune este realizat de către aparatul de hemodializă). Procesul prin care excesul de apă și sare trece din compartimentul intravascular în lichidul de dializă poartă denumirea de ultrafiltrare. Principiile hemodializei sunt redate schematic în Figura 2. Prin aceste procese se produce epurarea organismului de toxinele acumulate și reechilibrarea hidro-electrolitică și acido-bazică. Hemodializa trebuie instituită la un pacient cu BCR stadiul 5 după o atentă urmărire de către nefrolog - preferabil timp de luni sau ani
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
poate duce la incapacitatea rinichiului de a concentra adecvat urina. Acest defect de concentrare poate duce la pierderi renale excesive de apă și hipernatremie. Acest sindrom este denumit diabet insipid central (vezi capitolul „Deshidratarea intracelulară”). Fig. 1. Aparatul juxtaglomerular - reprezentare schematică Legendă: AA - arteriola aferentă; D - tubul distal; E - celulă endotelială; EA - arteriola eferentă; EGM - celula mezangială extraglomerulară; F - proces podocitar; G - celula granulară juxtaglomerulară; GBM - membrana bazală glomerulară; M - celula mezangială; MD - macula densa; N - terminații nervoase simpatice; P - tubul
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Reddy A. Essentials of renal physiology. East Hanover, College Book Publishers 1999. Weiner ID, Linas S, Wingo C. Disorders of potassium metabolism. In: Comprehensive Clinical Nephrology (2nd ed). Richard J. Johnson, John Feehally (eds). Mosby, Edinburg 2003 Figura 1. Reprezentare schematică a modificărilor electrocardiografice și a valorilor potasiului seric Potasiu seric (mEq/l) P QRS T U 10 9 8 7 5 3.0 3.0 2.5 Fibrilație ventriculară Bloc intraventricular Interval P-R prelungit unde T înalte S-T
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
draga mea (1932) și Găină cea moțata (1942). Fără un ecou deosebit au rămas alte două mici române, Povestea unei fete (1927) fiind mai degrabă un reportaj din viața mahalalei bucureștene, iar Veșnicul învins (1931) o încercare de analiză psihologică, schematica și cu multe elemente melodramatice, în pofida științei de a ritma alert narațiunea. Tot atunci a dat multe traduceri, cu deosebire din autori în vogă (Maurice Dekobra, Claude Farrère, Myriam Harry, Pierre Loti ș.a.), dar și din Jules Verne, Maxim Gorki
PAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
urmare, romanul e alcătuit din două părți inegale, fără continuitate între ele. De asemenea, „fluxul” conștiinței este redat în manieră poantilistă, din detalii ce caracterizează bine, dar în fugă, personajele și decorul citadin modern, într-un „scris sobru, poate prea schematic și într-un ritm cam sacadat” (Pompiliu Constantinescu). Romanul Joc de oglinzi ilustrează credința, pusă deja în gura protagonistei din Fapt divers, în darul și pedeapsa femeii „de a fi mereu atât de mult alta”. Eroina, Alma Voinea, apare mai
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
firește, G. Bacovia (Baladă, Liceu, Vobiscum), Agatha Grigorescu-Bacovia (Nedumerire), N. Davidescu (Leagăn de cântece) și Radu Gyr. Publicația se arată ospitalieră și cu producțiile de esență tradiționalistă (Ilariu Dobridor), cu versificația simplistă, stângace, a lui V. Demetrius sau cu sămănătorismul schematic, idilic, al Mariei Cunțan. Colaborează cu proză G. Bacovia (Amăgire), Pan M. Vizirescu, George Acsinteanu. Coperta și interiorul revistei sunt ilustrate cu reproduceri după Cecilia Cuțescu-Storck, Oscar Han, Corneliu Medrea. Alți colaboratori: N. Batzaria, G. Murnu, Al. Cazaban, N. Pora
ORIZONTURI NOI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288585_a_289914]
-
Durkheim cu Spencer asupra cauzelor diviziunii muncii (Durkheim, 1926) este ilustrativă pentru diferența dintre strategia holistă și cea individualist-metodologică. Punctul de vedere al lui Spencer, sprijinit într-o oarecare măsură pe lucrările economiștilor clasici englezi (Adam Smith), este tipic holist. Schematic, el este următorul: diviziunea muncii duce la o creștere a productivității și deci a bogăției; creșterea bogăției duce la o creștere a fericirii colectivității; fiind, în ultimă instanță, orientată spre creșterea fericirii membrilor săi, societatea va adopta și stimula diviziunea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de cauze obiective. Conștiința nu este nici inițiator al acestuia și nici măcar un termen mediu, un canal, un mijloc al determinării, ci doar o reflectare secundară a mecanismelor reale de determinare, fără a avea însă vreun rol în acest proces. Schematic, această poziție poate fi figurată astfel: Conștiința nu apare ca o rațiune a acțiunii, ca un proiect prealabil al comportamentului care, în această calitate, prezidează la geneza acestuia, ci mai mult ca o raționalizare a comportamentului deja constituit, o tentativă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
va fi, în consecință, percepută tot mai mult ca inadecvată, irațională, nenaturală. Ca urmare, persoanele angajate în această activitate vor căuta o altă formă de organizare. Când există o relație obiectivă de concordanță, de compatibilitate, ea va fi experimentată pozitiv. Schematic, aceste relații pot fi redate în felul următor (figura 8.1): Figura 8.1. Relația dintre atitudini subiective, condițiile obiective ale activității și forma de organizare (apud Marx și Engels, 1958, pp. 72-73) După cum se vede, conștiința (evaluarea formei de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și concentrat într-un segment al activității unui sistem social, în scopul rezolvării unei probleme particulare sau, dimpotrivă, se poate integra în întregul ciclu al activității respective - o integrare completă, totală. Ciclul unei activități oarecare conține mai multe secvențe care, schematic, pot fi rezumate în felul următor: 1. formularea obiectivelor de realizat sau a problemelor de rezolvat; 2. determinarea mijloacelor, a căilor, strategiilor de acțiune; 3. organizarea și desfășurarea activității propriu-zise; 4. evaluarea rezultatelor activității: gradul de realizare a obiectivelor propuse
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de vedere raționalist nu ducea la o viziune sociologică asupra realității. Cu alte cuvinte, el nu deschidea calea înțelegerii formelor de organizare socială pe care le-a cunoscut istoria. Viziunea asupra etapelor parcurse în timp de către societatea umană era foarte schematică, abstractă: de la sălbăticie la civilizație. Variabila pe care Marx a considerat-o ca punct de plecare deschide tocmai o asemenea perspectivă. Fiecărui nivel de dezvoltare al forțelor de producție îi corespunde un anumit tip de organizare socială - formațiunile sociale sau
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de tip cert. Analiza sociologică trebuie însă să se fundeze pe modelul strategiei satisfăcătorului dacă vrea să înțeleagă o mare parte a sistemelor sociale pe care o prezintă istoria umanității. În ceea ce privește strategia optimalității tendențiale, ea va fi analizată ceva mai schematic, adesea mai mult ca o stare de contrast. Acest lucru nu înseamnă că ea nu este considerată importantă. Dimpotrivă, aș zice că strategia optimalității tendențiale este vitală pentru dezvoltarea societății actuale, care tinde să o adopte și să o dezvolte
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de fotograf la Sulina și Medgidia, dar orbirea va veni în cele din urmă definitiv. Autor de cărți pentru copii și tineret, N. abordează o tematică îngustă, caracteristică literaturii teziste postbelice: viața celor „umiliți și obidiți”, tratată într-o manieră schematică, apăsat ideologizată. Va trece totuși lent de la vehemența proletcultistă din Focosul (1958) spre o proză de observație mai obiectivă, în care comentariul auctorial, cu intenții explicativ-orientative, se află în plan secund, ca în Flori de pădure (1982). Focosul conține și
NICOLAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288434_a_289763]
-
comportamente, stima de sine mai degrabă la personalitate. Tratamentul acestor trei domenii este diferit și este important să se facă diferența dintre ele în cadrul analizei funcționale. Etiologia absenței afirmării de sine Cauzele și factorii menținerii absenței afirmării de sine sunt, schematic, de patru categorii. Non-dreptul personal este un factor cognitiv: pacienții implicați nu-și permit să se afirme: ei cred că a cere, a refuza sau a exprima o critică „nu se face”. Originea acestui non-drept personal este de cele mai multe ori
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
0. B, rămas acum fără nimic, i-ar propune lui C o diviziune de 30/30. Acest rezultat este, la rândul său, instabil față de contra-propunerea rațională pe care o poate face A, și astfel ciclul începe din nou. În forma schematică, stadiile negocierii ar putea arăta astfel: Prin deducție, regula majorității într-un joc de n persoane cu sumă zero produce un tipar de rezultate ciclice. Orice diviziune a unităților de utilitate este posibilă, dar nici una nu este vreodată stabilă. (Anumite
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
carte, romanul Vâlva codrului, îi apare în 1974. Cartea de debut și următoarea, Pădurea nu doarme (1976), sunt romane de aventuri, cu haiduci din perioada 1822-1848, palpitante mai ales la nivelul inventivității și al pitorescului de limbaj. Fără să fie schematice, simpliste, romanele trăiesc în primul rând prin dialog, care, de altfel, predomină; autorul reușește să refacă lumea haiducilor, utilizând un idiolect arhaic, regional, cu un accentuat specific oltenesc, și aceasta într-un mod natural, ce „prinde” un spirit al locului
NIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288467_a_289796]
-
a Înțelege sinele (pe sine), alți oameni și rolurile sociale particulare (de exemplu, soțul, mariajul)” (Eckhardt și Dye, 2000). În general, schemele Îndeplinesc rolul de ,,ghid” În interacțiunile pe care un individ le are În mediul social. Astfel de modele ,,schematice” de gândire sunt Învățate de-a lungul timpului, fie din experiența mariajului, fie din experiența personală exterioară și anterioară (În urma contactului cu prietenii; cel mai des, sfaturile Îmbracă astfel de forme: ,,Să vezi cum este soția mea... Îmi știe de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o tematică agreată în epocă: lupta comuniștilor împotriva legionarismului. Antiteza bine-rău e fără nuanțe, fie ea ilustrată prin intermediul unor personaje simbolice (Oamenii și Umbrele Verzi). Poveste a prizonierului „nr. 113”, profesor-doctor și imagine a Vindecătorului, capturat de Umbra-Uliu, acțiunea, extrem de schematică și tendențioasă, se va desfășura între capturarea profesorului, urmată de torturile la care este supus de către Umbre, și salvarea acestuia de către comuniști, concluzia fiind vădit conjuncturală și de un patetism rizibil. Era în ordinea firească a lucrurilor ca P. să
PADUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
1988), Decameronul româneasc (1996) ș.a., cărți ce vin să completeze imaginea unui creator cu preocupări multiple. Interesat de problematica spirituală, investigată prin acțiuni și personaje din mediul rural sau intelectual, ca și de experiența căutării adevărului, prezentă în romane uneori schematice și marcate de retorism, precum și în piese cu accente mistice sau psihanalitice insuficient prelucrate artistic, P. se distinge mai cu seamă în nuvelistică prin capacitatea analitică de fin cunoscător al mișcărilor sufletești. Autorul își valorifică această înzestrare atât în demontarea
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
miraculoasă”, plină de poezie și de magice iradieri, oferind un „minunat subiect” de analiză; bărbatul, în schimb, rămâne în optica amatoarei de sondaje psihologice o ființă mult perfectibilă, uneori de neînțeles („eterna enigmă”), fiindu-i aplicată o privire uimitor de schematică. Cu un lux de flaterii, în care rafinamentul se mai și pierde în înflorituri și zorzoane, feminista omagiază stăruitor frumusețea și o face nu rareori într-o frazare inspirată, tincturată de livresc. Cu un lirism exaltat, iscat de luxurianța formelor
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
Mi-s versurile tot mai demodate [...]/ Sonetul astăzi nu prea se mai poartă”, dar când încearcă să părăsească forma fixă nu mai este el însuși. Derutat de cursul evenimentelor politice, L. încearcă să se alinieze, prin câteva piese de teatru schematice, despre viața comuniștilor în ilegalitate și a țăranilor peste care vine „fericirea” colectivizării. Sărbătoarea recoltei (1960) și Nota 10 la muzică (1972) nu se pot reține drept contribuții dramatice valide, subminate cum sunt de falsitatea situațiilor, de conflictele artificioase și
LALESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287739_a_289068]
-
exterioare sau ale unei „fatalități naturale”, ci ca produse ale unei vieți relaționale și ale unei judecăți de valoare pe care actorii sociali o pot adopta pentru a evalua costurile și performanțele acțiunilor întreprinse. Ne putem imagina, într-o formă schematică, ilustrată de figura 2, o succesiune a instanțelor implicate într-un curs rațional al acțiunii sociale. Figura 2. Instanțe succesive în structurarea acțiunilor sociale și individuale Instituire Instituții, organizații, politici -------------------------------------------------------Cunoaștere Cunoaștere tacită sistematică Realizare Interacțiuni și negocieri sociale ---------------------------------------------------Evaluarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]