KorAP: Find »[drukola/base=scientific & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...33 >

802 matches

Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579

Inspecția școlară și designul instrucțional, Aramis, București. Johnson, M. (1967), „Definition and Models in Curriculum Theory”, în Educational Theory, 17 (2), pp. 127-140. Joyce, B.R. (1966/1972/1986), Models of Teaching, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. Judd, C. (1918), Introduction to the Scientific Study of Education, Ginn & Company, Boston. Kamil, M. (1991), „Computer Software for Curriculum”, în A. Lewy (ed.), The International Encyclopedia of Curriculum, Pergamon Press, New York, pp. 90-92. Kelly, A. (1977), The Curriculum: Theory and Practice, Harper & Row, Londra. Kessler, S.

[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
Development of a New Hermeneutic, Peter Lang, New York. Reynolds, W., Block, A. (1994), „Curriculum as Making Do”, în R. Martusewicz, W. Reynolds (eds.), Inside Out: Contemporary Critical Perspectives in Education, St. Martin’s Press, New York, pp. 209-221. Rice, J. (1912), Scientific Management in Education, Hinds, Noble and Elredge, New York. Robinson, F., Hedge, H. (1982), Curriculum Design for Improved Learning: A Systematic Approach, Ontario Institute for Studies in Education, Niagara Centre - Curriculum Process Centre, St. Catherines. Robinson, F., Ross, J., White, F.

[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
Sins”, în L. Castenell, Jr., W. Pinar (eds.), Understanding Curriculum as Racial Text, State University of New York Press, Albany, pp. 35-52. Taylor, C. (1992), Multiculturalism and the Politics of Recognition, Princeton University Press, Princeton. Taylor, F. (1911), The Principles of Scientific Management, Harper Bros., New York. Tye, K. (ed.) (1991), Global Education: From Thought to Action, ASCD, Alexandria. Tyler, L. (1986), „Meaning and Schooling”, Theory into Practice, XXV (1), pp. 53-57. Tyler, R. (1934), Constructing Achievement Tests, Ohio State University, Columbus. Tyler

[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575

Publishers, Dordrecht, 1998. Straus, Kenneth M., Factory and Community in Stalin's Russia: the Making of an Industrial Working Class, University of Pittsburgh Press, Pittsburgh, 1997. Strong, D.R., Lawton, J.H., Southwood, Richard, Insects on Plants. Community patterns and mechanisms, Blackwell Scientific Publications, Londra,1984. Swaan, Abram de, In care of the State. Health care, education and welfare in Europe and the USA in the modern era, Politiy Press, Cambridge, 1988. Taylor, Michael, Community, Anarchy & Liberty, Cambridge University Press, Cambridge, 1989 (ed.

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299

detalii Gardner, A.; Gardner, B., „Teaching Sign Language to a Chimpanzee”, Science, nr. 165, 1969, pp. 664-672. Lawikk-Goodall, J., Les Chimpanzés et moi, Stock (ed. americană originală, 1970), Paris, 1971. Premack, A.J.; Premack, D., „Teaching Language to an Ape”, Scientific American, 1972. Savage-Rumbaugh, S., Kanzi, le singe aux mille mots, material video, NHK, 1993. Câte cuvinte cunoașteți? Inteligența și vocabularul Dacă verii noștri, maimuțele mari, pot vorbi, limbajul omenesc este într-atât de vast, încât întrece orice limită. Nu mai

[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
om. Însă bulbul olfactiv care deține centrul mirosului are aceeași dimensiune. Pisica și tovarășul ei, șoarecele, nu sunt, până la urmă, atât de inteligenți cum ni i-a descris La Fontaine! Pentru mai multe detalii Bitterman, M.E., „The Evolution of Intelligence”, Scientific American, 1965. Eccles, J.-C., Le Mystère humain, Mardaga, Bruxelles, 1981. Oléron, P., L’intelligence, PUF, col. „Que sais-je?”, Paris, 1974. Inteligența este ereditară? Impactul patrimoniului genetic asupra inteligenței În creșterea animalelor și în agricultură, selecția este folosită de secole

[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
loja celebrei actrițe: „Asta ca să-ți aduci aminte, fiule, că ai întâlnit-o pe marea Sarah Bernhardt”... Pentru mai multe detalii Brown, R.; Kulik, J., „Flashbulbs Memories”, Cognition, nr. 5, 1977, pp. 73-99. LeDoux, J., „Emotion, Memory and the Brain”, Scientific American, nr. 270, 1994, pp. 34-39. Lieury, A., Psychologie de la mémoire. Histoire, théories et expériences, Dunod, Paris, 2005. Amintirile dumneavoastră sunt întotdeauna adevărate? Falsele amintiri și memoria Dacă, în general, avem tendința să avem încredere în propriile amintiri, problemele încep

[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
chiar mii de ore; este cazul șofatului, al cântatului la un instrument muzical sau al practicării unui sport. Pentru mai multe detalii Blancheteau, M., L’Apprentissage animal, Mardaga, Bruxelles, 1982. Llinas, R.R., „The Cortex of the Cerebellum”, Progress in Psychobiology, Scientific American, Freeman and Company, San Francisco, 1975. Thomson, R.T., „The Neurobiology of Learning and Memory”, Science, 1986, pp. 941-947. Tolman, E.C.; Honzik, C.H., „Introduction and Removal of Reward, and Maze Performance in rats”, University California Publications of Psychology, nr. 4

[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
care funcționează pe bază de GABA) din hipocamp (arhivarul memoriei)... Alegeți, așadar, tranchilizantele recomandate de psihologi, relaxarea, o baie de soare, o seară liniștită alături de prieteni, dar fără stimulente artificiale... Pentru mai multe detalii Barron et al., „The Hallucinogenic Drugs”, Scientific American, 1964. Changeux, J.-P., L’Homme neuronal, Fayard, Paris, 1983. Hampson, Life science, 1999. Joly, J.; Boujard, D., Biologie pour psychologues, Dunod, Paris, 2005. Katz, B., „How Cells Communicate”, Scientific American, San Francisco, 1961. „Eu sunt un vizual!” Memoria

[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
mai multe detalii Barron et al., „The Hallucinogenic Drugs”, Scientific American, 1964. Changeux, J.-P., L’Homme neuronal, Fayard, Paris, 1983. Hampson, Life science, 1999. Joly, J.; Boujard, D., Biologie pour psychologues, Dunod, Paris, 2005. Katz, B., „How Cells Communicate”, Scientific American, San Francisco, 1961. „Eu sunt un vizual!” Memoria iconică și memoria în imagini „Eu sunt un vizual! Fotografiez textul, iar atunci când sunt pe scenă, întorc paginile în minte!” Acesta era, în esență, răspunsul marelui actor Philippe Noiret atunci când Bernard

[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
au un miros remarcabil, care le permite celor care supraviețuiesc îndelungatele migrații să recunoască din punct de vedere „chimic” râul copilăriei lor. Pentru mai multe detalii Axel, R., „De la molécule à l’odeur”, Pour la science (ediția franceză a revistei Scientific American), 1995. Chastrette, M.; Elmouaffek, A.; Zakarya D., „Étude statistique multidimensionnelle des similarités entre 24 notes utilisées en parfumerie”, Comptes rendus de l’Académie des sciences, 3030, 13, 1986, pp. 1209-1214. Labows, J.N.; Wysocki, C.J., „Individual Differences in Odor Perception

[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
care provoacă uneori ruperea acestuia. Dar sunetul este transformat în ondulații la nivelul urechii interne, aici aflându-se probabil originea dansului și tendința noastră irezistibilă de a asocia sunetelor mișcări ondulatorii. Pentru mai multe detalii Bekesy, G. von, „The Ear”, Scientific American, 1957. Gribenski, A., L’Audition, PUF, Paris, 1964. Stevens, S.S.; Warshofsky, F., Le Son et l’Audition, Time-Life, 1966. De ce este periculos să ascultăm muzică la maxim? Efectele fiziologice ale zgomotului Inginerii de sunet măsoară intensitatea sonoră în decibeli

[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
și Helmoltz ar fi fost miliardari! Pentru mai multe detalii Hubel, D., Le cerveau et la vision, Pour La Science/Belin, 1994. Mueller, C.G.; Rudolph, M., L’Œil et la Lumière, Time-Life, 1966. Nathans, J., „The Genes of Color Vision”, Scientific American, 1989, pp. 28-35. Ochii: două aparate foto cu 130 de milioane de pixeli! Foveea și acuitatea vizuală Ochiul este ca un aparat foto: fără peliculă nu e bun de nimic. Echivalentul peliculei este retina, un țesut nervos complex. Ea

[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
de ce copiilor le este atât de greu să dibuiască ouăle de Paști! Pentru mai multe detalii Lévy-Schoen, A., „Les mouvements oculaires d’exploration”, L’Année psychologique, nr. 67, 1967, pp. 569-599. Norton, D.; Stark, L., „Eye Movements and Visual Perception”, Scientific American, 1971. Vurpillot, E., „Le monde visuel des enfants”, La Recherche, nr. 43, 1974. De ce lectura nu poate fi globală? Oscilațiile oculare și lectura Vederea foveală este singura care ne dă posibilitatea să diferențiem detalii mărunte cum ar fi o

[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
cu doi ochi). Pentru mai multe detalii Gregory, R.L., L’ Œil et le cerveau, Hachette, Paris, 1966. Hubel, D., L’ Œil‚ le cerveau et la Vision, Pour La Science/Belin, Paris, 1994. Ittelson, W.H.; Kilpatrick, F.P., „Experiments in perception”, Scientific American, 1951, pp. 65-76. Un bilet pentru spațiu? Percepția 3D... Vederea tridimensională (3D), adică vederea în relief și impresia de adâncime, ne este atât de naturală, încât întâmpinăm dificultăți de a o reda în filme sau la televizor, pentru a

[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
n. trad.). Notă! Pentru mai multe detalii Gregory, R.L., L’ Œil et le cerveau, Hachette, Paris, 1966. Hubel, D., L’ Œil‚ le cerveau et la Vision, Pour La Science/Belin, Paris, 1994. Ittelson, W.H.; Kilpatrick, F.P., „Experiments in perception”, Scientific American, 1951, pp. 65-76. Pettigrew, J.D., „The Neurophysiology of Binocular Vision”, Scientific American, 1972. Telepatie, telekinezie etc. Aveți puteri paranormale? Psihologia științifică și parapsihologia În anul 1848, într-o seară, pe timp de furtună, în căsuța lor (dar nu în

[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
le cerveau, Hachette, Paris, 1966. Hubel, D., L’ Œil‚ le cerveau et la Vision, Pour La Science/Belin, Paris, 1994. Ittelson, W.H.; Kilpatrick, F.P., „Experiments in perception”, Scientific American, 1951, pp. 65-76. Pettigrew, J.D., „The Neurophysiology of Binocular Vision”, Scientific American, 1972. Telepatie, telekinezie etc. Aveți puteri paranormale? Psihologia științifică și parapsihologia În anul 1848, într-o seară, pe timp de furtună, în căsuța lor (dar nu în pustietate) dintr-o localitate din statul New York, două tinere, surorile Fox (ca

[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
sexul, somnul etc.), și cerebelul, ce răspunde de actele noastre automatizate. Inconștientul popularizat de Freud există într-adevăr, dar este multiplu. Pentru mai multe detalii Gazzaniga, M., Le Cerveau dédoublé, Mardaga, Bruxelles, 1976. Sperry, R.W., „The Great Cerebral Commissure”, Scientific American, 1964. 71. „Ochiul era în mormânt...” Ce este conștiința? Conștiința istorică și conștiința executivă Conștiința a fost dintotdeauna o temă dificil de abordat, întrucât pare să prezinte niște fațete variate. Unii filosofi distingeau până la șapte definiții diferite (Foulquié, 1914

[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
numită Diavol sau puterea Răului. Omul nu admite pornirea animalică din el și are tendința să atribuie unor entități exterioare apariția acestor comportamente ce inspiră uneori rușine și teamă. Pentru mai multe detalii Olds, J., „Pleasure Centers in the Brain”, Scientific American, 1956. Panksepp, J., „Les circuits de émotions”, Les Emotions, Science et Vie, nr. 168 ediție specială, 1989, pp. 58-67. 75. Știați că aveți un al treilea ochi? Influența soarelui în biologia motivațiilor Chiar dacă astrologii îl neglijează, mai există un

[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407

doc/39333582/Asistenta-Sociala-Functii-Si-Caracteristici http://www.dgaspccs.ro/DGASPC/despre-dgaspc.html Abstract This paper is rather challenging. Most certainly, there will be many pros and cons about the contents of this research after people have read it. Essentially, it is a scientific study which refers to an issue that is quite sensitive in today's world: the relationship between the state and the Church in the field of social services. According to the findings of the study conducted here, in Romania there

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
Union, the countries of the European Union, and the state-Church relationship in its member countries, we should also ponder on the importance of Christianity in history. The paper is divided into four main chapters, which encompass both theoretical and, particularly, scientific aspects of research in child protection institutions, relative to the state-Church relationship in the field of social service. The first chapter is an incursion into the history of the idea of adjusting to newness in a European context (subchapter 1

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
holds a well-delimited as well as operational place within the organisation chart of the service. A remarkable achievement in this field is the opening of two chapels within two placement centres run by the DGASPC CS. Chapter four presents the scientific research which led to the findings supporting the complementarity between the Church and the state even today. We discuss the idea according to which modernity should not be imperatively linked to secularisation. The analysis of the relationship, established at the

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676

Paris, 1993, p. 163. 27 Kathy ROUSSELET, "Religion et politique en Russie", in Patrick MICHEL (coord.), Les religions de l'Est, op. cit., Paris, 1992, pp. 9-26. 28 P. E. HAMMOND, "Religion and the Persistance of Identity", in Journal of the Scientific Study of Religion, 1988, pp. 1-11. CAPITOLUL IV 1 Roberto PAPINI, L'internationale démocrate-chrétienne 1925-1986, Paris, 1988, pp. 41-42. 2 Jean-Dominique DURAND, Les rapports entre le MRP et la Démocratie chrétienne italienne, op. cit. 3 Philippe CHENAUX, Une Europe Vaticane?, op. cit

Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580

Economic History, vol. 11. (1966). Modern Economic Growth. New Haven: Yale University Press. (ianuarie 1967). ,,Quantitative aspects of the economic growth of nations: paper X”. Economic Development and Cultural Change, vol. 15. Lakatos, Imre (1970). ,,Falsification and the methodology of scientific research programs”. În Imre Lakatos și Alan Musgrave (editori), Criticism and the Growth of Knowledge. Cambridge: Cambridge University Press. Landau, Martin (1972). Political Theory and Political Science. New York: Macmillan. Langer, William L. (1950). European Alliances and Alignments, 1871-1890, a doua

[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
s remarks to news media executives”. Weekly Compilation of Presidential Documents, 12 iulie, 1971. (5 august, 1971). ,,Transcript of the President’s news conference on foreign and domestic matters”. New York Times. Nolting, Louvan E. (septembrie 1976). ,,The 1968 reform of scientific research, development, and innovation în the U.S.S.R.”. Foreign Economic Report, nr. 11. UȘ Department of Commerce, Bureau of Economic Analysis, Washington, D.C.: GPO. Nye, Joseph S., Jr. (30 iunie, 1977). ,,Time to plan: the internațional search for safeguardable nuclear power

[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]