801 matches
-
Deși aduce în prim-plan aceleași personaje principale, scenariul cinematografic este cu totul altceva. Milena are acum statutul unei scriitoare dizidente, pe care o supraveghează îndeaproape - și o transformă în cele din urmă într-o proscrisă - Securitatea. Ea este totodată sclava sexuală a unui director de școală, Nicolae. îndrăgostindu-se de Milena, Manu face cu o sublimă candoare abstracție de riscurile pe care și le asumă. El este îndrăgostit - de fapt - de literatură (ca autorul însuși), pentru înțelegerea căreia vrea să
LITERATURĂ ȘI SPECTACOL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16924_a_18249]
-
Constantin Țoiu Unul din secretele sale, prințesa i le dezvăluie treptat lui d'Arthez, ăn timp ce ea joacă rolul femeii inocențe, victima și sclava. Maică-sa, după ce a trăit cu ducele de Maufrigneuse, i-o dă pe fiică-sa anca abea la ănceputurile adolescenței, fostului ei amant, care nu o iubește iar ea va naște un băiat, pe Georges, - mama, fără a fi devenit
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
ămbătătoare să simți an ține, ca femeie, slăbiciunea care triumfă? Când noi reușim, trebuie să păstrăm tăcerea, nu cumva să nu ne pierdem superioritatea ce am câștigat-o asupra voastră. ănfrănte, femeile trebuie să tacă și aici, din mândrie. Tăcerea sclavei ansa al ănspăimăntă pe stăpân." an față credulității scriitorului genial și nobil și curat an totul, Daniel d'Arthez, creat de Balzac, si an care printr-un fel de bovarism avânt la lettre, după cum am spus rândul trecut, autorul Comediei
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
era definită ca "femeie de serviciu în haremul sultanului". Există și excepții de la reluarea mecanică a definiției; mi se pare, de exemplu, preferabilă formularea din A. Canarache, V. Breban, Mic dicționar al limbii române, 1974, pentru care odalisca e o "sclavă în serviciul haremului unui sultan; cadînă". Corectă în esență, dar de un efect destul de comic prin opțiunile sale lexicale e și formularea mai veche din dicționarul lui Laurian și Massim (Dicționariul limbei române, tom II, fasc. 7, 1874), în care
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
din turcă, încărcîndu-l cu conotații erotice, de lux și rafinament oriental. Enciclopediile evocă rolul pe care l-au avut, în impunerea acestor conotații, celebre tablori precum cele ale lui Ingres și Delacroix. Cuvîntul a trecut cu sensurile moderne din franceză ("sclavă din harem", "concubină a unui sultan sau a unui pașă", "curtezană") și în alte limbi europene - italiană (odalisca), engleză (odalisque) etc. Și în română, sensul curent el cuvîntului este cel preluat din franceză, așa cum o arată și citatele din DLR
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
nu acceptă căsătoria singurei sale copile cu cel mai tânăr membru al familiei Medici, fiul lui Lorenzo, numit tot Giuliano. Dar Lisa, o adolescentă rebelă, departe a se supune interdicției paterne, întreține cu iubitul ei o corespondență amoroasă clandestină prin sclava sa, amintind de patetismul de bungust al unui Stendhal din Mânăstirea din Parma. Un coup de foudre platonic ce, așa cum vom vedea, devine destin. Va trebui să fie puternică și iscusită, va trebui, ca orice eroină de legendă, să pătimească
Mona Lisa, fiica lui Leonardo? by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3331_a_4656]
-
creșterea copilului lui Giuliano, reîntâlnirea acestuia, când nu se mai aștepta, în aceeași catedrală în care începe romanul, salvarea lui de la moartea anunțată), dar și primejdii și dureri (moartea mamei sale de care nu este străin gelosul ser Antonio, uciderea sclavei Zalumma, căsătoria ei cu del Giocondo, pervers frecventator nocturn al prostituatelor de pe podurile fluviului Arno). Avem de-a face cu o eroină teribil de modernă, prea modernă, păcatul acestui voluminos roman este că toate personajele acționează, vorbesc și simt ca
Mona Lisa, fiica lui Leonardo? by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3331_a_4656]
-
a lăsat nici o scrisoare, pe el nu l-a întrebat nimeni ce și-ar dori atunci când a fost sacrificat ca într-un ritual funerar faraonic. Ce poate fi mai ironic, mai trist ironic, decât spălarea creierului propriei tovarășe de viață, sclavă de bună voie a Maestrului venerat, de către cel căruia omenirea îi datorează prima demontare a sistemului de spălare a creierului folosit cu uluitoare eficacitate de regimul sovietic? Revoluționarul bolșevic Rubashov fusese convins să se declare vinovat de trădare și să
Maniheism la două capete (1) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6284_a_7609]
-
care? am făcut curios. - Din cauză că te sileau rău de tot să muncești. - Eiii, am făcut, d-aia?... - Dacă muncești cum am muncit eu este cu totul altceva, a răspuns. Am tăcut. îmi povestise prin câte trecuse și condiția ei de sclavă... - Vasăzică așa, înțelesei. într-o familie, astfel de lucruri, - ca fapta mamei -, se iau... Cert e că au urmat faptele... Povestește nemțoaica. într-o zi, tatăl fiind plecat în străinătate, a văzut venind la ea un bărbat bine, cam în
Frau Sorge by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8425_a_9750]
-
a-i incrimina fățarnic: „Crește hîrtia scrisă, fosforică varză,/ și-Alexandria, tomuri cu tomuri e arsă./ Ardeți de vii volume, suluri de-arhive,/ ca șerpii să sfîrîie’n foc hieroglife!” (Împăratul Negru). Cenzura și obligatoria aservire a poeziei directivelor „realist-socialiste”: „Sclavă, poezia la stîlp vede prin roz,/ și’n jur canibalii surîd fioros./ Vracii practică voo-doo-acasă” (ibidem). Dezmățata propagandă și cultul impudic al vremelnicilor lideri comuniști: „Nu vedeți Cezarii moderni pe străzi/ cu pas de spînzurați, săltați la parăzi?/ Nu simțiți
O restituție emoționantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4014_a_5339]
-
pe străzile Romei o litiera însângerata. În ea se află o ureche de doi metri, cu un dezvoltat simt olfactiv. E inspectorul imperial însărcinat cu detectarea mirosurilor interzise. Inspectorul se îndreaptă spre o taverna, unde, printre mercenari transpirați, negustori de sclave și boemi carthaginezi, nea Gică fricționează picioarele Claudiei. La colț se dovedește că demonstranții nu aveau nimic cu inspectorul și că, de fapt, erau galeria Rapidului." Schimbarea dezinvolta a registrului stilistic îl prezintă pe autor că pe un suveran al
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
un acut, din păcate, nefinalizat la amploarea pe care ne-am fi dorit-o. Cu toate acestea, el a creat un personaj și, din punctul nostru de vedere, a fost mult mai aproape de ceea ce ne doream față de tenorul turc. În sclava Liu, în prima seară am văzut-o pe Crina Zancu, care în ultima vreme a crescut foarte mult în calitatea vocală, intenții și interpretare. Ea ne-a propus o Liu sensibilă, dar marcată de un puternic dramatism, cântând, în special
Turandot la Opera Națională București by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6171_a_7496]
-
silește nu doar să se prostitueze, ci să și livreze o serie de copii pentru piața neagră a adopțiilor, devenind astfel un fel de matcă provizorie. Scurta poveste de dragoste se sfîrșește atunci cînd acesta află de relația stabilă a sclavei sale, iar Nello va ajunge să îngrașe păsările necrofage la groapa de gunoi a orașului. Evitînd tenta melodramatică, povestea are o certă vibrație autenticistă, însă partea cu adevărat rezistentă a filmului se construiește în această istorie paralelă care ține de
Necunoscutele lui Tornatore by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9038_a_10363]
-
îngenunchea la strana. /Albastre sunt cearcănele genunchiului meu și este luni, apoi... marți, miercuri, tot zile imposibil de trecut în pomelnicul pe care il repet pe banda magnetică./ În rochie prelunga de seară umblă boală incurabilă, ca un neguțător de sclave albe... (...)/ Secolul despre care scriu ziarele nici nu există decât așa, ca un pandantiv ruginit printre faldurile și păienjenișul dintr-un muzeu părăsit.” Puterea de seducție a unei astfel de proze stă în gamă largă de asociații multicolore desfășurate, la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
profunzimile inextricabile ale materiei, în împletirea ei de fețe și mișcări, în amestecurile ei de viață și de moarte, poeta ne mărturisește că se simte deopotrivă "regină" și "sclavă". De bunăseamă "regină" prin funcția creatoare al cărei agent se recunoaște, "sclavă" prin conținutul procesului de osmoză cu lumea materialităților consolator-provocatoare: "Sunt fericită, iartă-mă, Absalom necesar/ Că tocmai eu sclava ta sunt regina acestui stejar.// Nu vorbi de moarte, ea e în vale sau în deal/ Și Absalom se face că
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
poeta ne mărturisește că se simte deopotrivă "regină" și "sclavă". De bunăseamă "regină" prin funcția creatoare al cărei agent se recunoaște, "sclavă" prin conținutul procesului de osmoză cu lumea materialităților consolator-provocatoare: "Sunt fericită, iartă-mă, Absalom necesar/ Că tocmai eu sclava ta sunt regina acestui stejar.// Nu vorbi de moarte, ea e în vale sau în deal/ Și Absalom se face că respiră ca un abur de cal// Pe care eu l-aș întrupa din milă și din cuvînt/ de a
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
de manifestare a ironiei, hibridizării, carnavalizării, note prin care, între altele, Ihab Hassan definea postmodernismul sau care, mai rezonabil, ar putea defini un modernism "copt", luînd sceptice distanțe față de propria-i substanță. Oscilînd între postura de "regină" și cea de "sclavă", Ileana Roman exprimă neîndoios o criză de identitate a ființei. O criză ce reprezintă în planul existențial ne îngăduim a crede un reflex al servituților alienante ale regimului totalitar, amintite mai sus, care i-au dat mult de furcă poetei
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
îngenunchea la strana. /Albastre sunt cearcănele genunchiului meu și este luni, apoi... marți, miercuri, tot zile imposibil de trecut în pomelnicul pe care il repet pe banda magnetică./ În rochie prelunga de seară umblă boală incurabilă, ca un neguțător de sclave albe... (...)/ Secolul despre care scriu ziarele nici nu există decât așa, ca un pandantiv ruginit printre faldurile și păienjenișul dintr-un muzeu părăsit.” Puterea de seducție a unei astfel de proze stă în gamă largă de asociații multicolore desfășurate, la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
fără de moarte. 2484. întotdeauna în spatele unui adevăr se va afla un altul. 2485. Adevărul este cel mai înrăit dușman al libertății de sine. Niciodată nu se va abate de pe calea sa. 2486. Adevărul este împărăția cunoașterii, în schimb cunoașterea este sclava adevărului. 2487. Niciodată adevărul nu va înțelege Viața datorită Morții! 2488. Adevărul este ca și salcia la malul apei. înflorește doar dacă e udat cu deșertăciunea acestei lumi, recunoscută ca atare. 2489. Adevărul va fi mereu primul la masa Morții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Temperarea lăcomiei - anihilarea excesului de senzitivitate și gust renunțarea la vinuri înspumate și dulcețuri provocatoare care probabil însoțesc omul încă din pruncie. Vorbire directă. Spinii se împuținează - gâtlejul e tot mai liber ceea ce nu se poate spune și despre inimă - sclava propriei tiranii despre care - indirect este și această vorbire directă.
Indirect despre vorbirea directă by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/5092_a_6417]
-
îngenunchea la strana. /Albastre sunt cearcănele genunchiului meu și este luni, apoi... marți, miercuri, tot zile imposibil de trecut în pomelnicul pe care il repet pe banda magnetică./ În rochie prelunga de seară umblă boală incurabilă, ca un neguțător de sclave albe... (...)/ Secolul despre care scriu ziarele nici nu există decât așa, ca un pandantiv ruginit printre faldurile și păienjenișul dintr-un muzeu părăsit.” Puterea de seducție a unei astfel de proze stă în gamă largă de asociații multicolore desfășurate, la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
apariția omului Neputincios, devenit în lucrarea de față prototipul principalului personaj, adică Omul incapabil să găsească soluțiile cele mai bune pentru rezolvarea problemelor capitale ale omenirii. Așa s-a ajuns ca lumea să fie condusă de ,,neputincioși". Lumea a ajuns sclava acestor tembeli, care o manipulează și o tembelizează cu sprijinul mass-mediei. Din acest proces evolutiv s-au stratificat 4 categorii sociale: I. Neputincioșii au devenit cârmuitori, politicieni, ideologi. II. Gloata - oameni cu un grad echivoc de neputință, incapabili să ia
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93030]
-
urmă, filmul făcut după opera Aida de Verdi drept "nemuritoarea poveste de dragoste dintre Aida și Amneris". Orice ar crede prezentatorul, amorul lesbian nu face parte din povestea Aidei, iar Amneris este femeie: fiica regelui Egiptului. Atît Amneris, cît și sclava ei etiopiană, Aida, erau îndrăgostite de același bărbat, războinicul Radames. Să sperăm că atunci cînd filmul cu Sophia Loren în rolul Aidei se va difuza din nou, prezentatorul de la PRO TV MAGAZIN va face efortul fie să vadă filmul, fie să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
ajung la Ierusalim să văd Grădina Ghetsimani, Golgota, Sf Mormânt și cum să fac să ajung? Și iată ca îmi vine un gând de dorință să pot găsi pe cineva bogat și credincios, m-aș duce să-i slujesc, ca sclavă în jur de 5 ani, poate fi 6 ani sau 7 ani atât. I-aș sluji cu credință și frică de Dumnezeu, i-aș îngriji bătrâni, aș crește copiii ori prin curte la animale, aș îngriji cu multă străduință și
Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
30 de zile în Israel, nu am mers în grup organizat ci de una singură am plecat. Și acum voi spune minunea minunilor, ca să vedeți lucrarea Lui Dumnezeu. Eu doream să servesc pe cineva 5 ani sau mai mulți, ca sclavă, apoi ei să-mi plătească drumul la Jerusalem. Tot 5 ani au fost sacrificați dar mult mai roditori au fost după planul Lui Dumnezeu și iată cum a fost: 3 ani am adunat bănuț cu bănuț și am strâns 700
Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]