427,387 matches
-
cincizeci de ani în celelalte țări ale lagărului socialist. Omul nou trebuia să fie lipsit de simțul proprietății, al ierarhiei axiologice și al valorii personale, să-și piardă dreptul la opțiune în atingerea scopurilor proprii; și chiar să nu aibă scopuri proprii într-o societate a "egalilor", într-o lume nediferențiată. Eșecul comunismului este, de acum, istorie, iar cauzele căderii lui sunt cunoscute. Dar, desfășurarea "experimentului" a lăsat urme adânci și revenirea la o societate "normală" nu se poate realiza fără
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
Mai des decît alte cărți de școală, manualele de literatură servesc de exemplu preferat noilor discursuri despre metodă. Cum trebuie și cum nu trebuie predată literatura, ce este și la ce ne ajută ea, cine o scrie și cu ce scop - intră toate în caruselul problemelor fără soluție. Discuția despre soarta literaturii, ca instituție (didactică), este un fel de "cover story", ce se reia oricînd se schimbă moda. De obicei, fiecare modă (stilistică) începe cu un manifest și sfîrșește, epuizată, într-
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
imaginea cu figura lui Isus crucificat țipătul fetei din timpul violului. Mai mult, și Truffaut, și Resnais, și Scorsese folosesc flashul foarte scurt: o imagine încărcată cu semnificații care-ți trece foarte repede prin fața ochilor. Dar în filmul lui Resnais scopul e digresiv, de a distrage atenția spectatorului de la acțiunea principală, pe când la Scorsese, efectul e de a implica spectatorul și mai mult, sângele de pe buzele lui J.R. condensând simbolic toată violența psihologică experimentată de personaje. Toate aceste detalii nu sunt
Scorsese îți bate la ușă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12266_a_13591]
-
cruntă... Maiorul Marco (Denzel Washington) trăiește o deziluzie în legătură cu eroismul individual: sergentul Shaw, actual candidat la vicepreședenția S.U.A., (Liev Schreiber) nu și-a salvat realmente camarazii în Războiul din Golf; mințile tuturor soldaților au fost manipulate pentru a crede asta. Scopul era de a "machia" trecutul glorios al lui Shaw, pentru a-l propulsa pe scena politică; el are să fie președintele care să acționeze conform intereselor companiei Manchurian, care, cu asentimentul și ajutorul mamei sale, senatoarea Prentiss Shaw (Meryl Streep), îi
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
această acțiune face parte din amplul proiect artistic și instituțional pe care omul de afaceri Victor Florean, proprietarul muzeului cu același nume, l-a inițiat împreună cu artistul plastic Mircea Bochiș. De la un simplu simpozion de sculptură în marmură, al cărui scop imediat privea recuperarea simbolică a unei materii prime valorificate exclusiv în regim industrial, s-a ajuns, în numai cîțiva ani, la proiectul și la existența efectivă a acestui muzeu privat de artă contemporană, despre care, de altfel, am vorbit de
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12267_a_13592]
-
din viața publică pentru o perioadă de două stagiuni. Revenirea sa la pupitrul Filarmonicii a reprezentat un act de justiție tocmai față de aceste valori. Se dorea atragerea acestora, a intelectualilor, a artiștilor, în angrenajul de forță al puterii comuniste în scopul legitimării acesteia. Pentru George Georgescu momentul a fost unul de revenire în zona firescului în care acționează legitățile actului muzical artistic. Act pe care a continuat a-l exercita în afara oricăror compromisuri. A sprijinit promovarea tinerilor muzicieni în prim-planul
... Au mai trecut patru decenii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12313_a_13638]
-
al unei opere nu este, pentru vechiul cerchist, lipsa de originalitate, ci contradicția, incompatibilitatea, inadecvarea. Criticul sancționează, de exemplu, la Fănuș Neagu "o anumită contradicție între intenție și realizarea ei în materia limbii, un soi de inadecvare a mijloacelor la scopul propus", la A. E. Baconsky "o scrâșnită și foarte șubredă alianță între două tendințe care se bat cap în cap șanticalofilia și calofilia, n.m.ț", iar în Delirul - incompatibilitatea între "romanul-cronică" și "romanul afirmării energiilor". Pentru acest "explorator" al prozei
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]
-
o cale sinuoasă, o călătorie ale cărei faze succesive sunt nu numai diferite, dar care reprezintă adesea negarea totală a fazelor precedente. Am spus cale, și acest cuvânt riscă să ne ducă pe drumuri greșite, căci imaginea drumului evocă un scop. Or, către ce scop duc aceste căi care nu se termină decât fortuit, întrerupte de hazardul unei morți? E adevărat că Pierre Bezuhov, la sfârșit, ajunge la o atitudine care pare a fi stadiul ideal și final: crede atunci a
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
călătorie ale cărei faze succesive sunt nu numai diferite, dar care reprezintă adesea negarea totală a fazelor precedente. Am spus cale, și acest cuvânt riscă să ne ducă pe drumuri greșite, căci imaginea drumului evocă un scop. Or, către ce scop duc aceste căi care nu se termină decât fortuit, întrerupte de hazardul unei morți? E adevărat că Pierre Bezuhov, la sfârșit, ajunge la o atitudine care pare a fi stadiul ideal și final: crede atunci a înțelege că e zadarnic
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
cauză sau alta. Dumnezeu este pretutindeni, în întreaga viață, în viața de fiecare zi, e suficient, așadar, să trăiești tot ce e de trăit și să trăiești cu iubire: și el se atașează, fericit, de soția și de familia lui. Scop atins? Atinsă culmea care face ca, a posteriori, toate etapele precedente ale călătoriei să devină simple trepte ale scării? Dacă acesta ar fi cazul, romanul lui Tolstoi ar pierde ironia lui esențială și s-ar apropia de o lecție de
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
o lună și jumătate casa și soția ca să se consacre, la Petersburg, unei activități politice semiclandestine. Așadar, din nou este gata să caute un sens vieții sale, să se bată pentru o cauză. Căile nu se termină și nu cunosc scopuri. S-ar spune că diferitele faze ale unui itinerar se găsesc, unele față de altele, într-un raport ironic. în regatul ironiei domnește egalitatea; asta înseamnă că nici o etapă a itinerarului nu este din punct de vedere moral superioară alteia. Începând
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
în funcție de propria experiență culturală, calități estetice cu totul independente de intenția creatoare. Adică expresivitate involuntară. Spune Eugen Negrici: "Eliberați de obligația de a identifica și delimita valori literare și de a face din literatură un capăt de lume și singurul scop al cercetării, ne vom îndrepta atenția asupra fenomenului creator în ansamblul lui." Criticul propune Metoda vocațiilor, vocația fiind considerată cea mai elementară aspirație care se cere satisfăcută prin lectură dar nu numai, expresia unor "atitudini antropologice universale": nevoia de cunoaștere
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
surprinzătoare în concluzii. Dar ineditul metodei, originalitatea interpretării, curajul metodologic, tendința teoretizantă, inclusiv acea nerăbdare în a stărui acolo unde evidența pare suficientă, toate acestea sunt deja marca lui Eugen Negrici, al cărui eseu, dincolo de obiecțiile de rigoare, își atinge scopul propus, acela de a oferi "o viziune mai relaxată asupra evoluției noastre culturale".
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
angajamentul său sentimental se afirmă atât de puternic, încât tot ceea ce ar putea fi dictat de tactici momentane ori strategii pe termen mai lung ale regimului nu mai interesează. Este foarte adevărat, însă, că gradul de arbitrar, deturnarea gravă de la scopul "principial" fixat în privința a ceea ce Paul Ricoeur numește "rolul deciziei politice și exercitarea forței de către puterea publică" (v. Op. cit., p. 253) sunt atât de frapante și scandalos-abuzive și mincinoase, încât nu mai pot primi decât o replică pe măsura celei
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
idolul lor, pentru că nu cred. Mizând, de când se știu, pe pătura declasată a marginalilor și-a celor cu inteligență și educație sub medie, pesedeii n-au nici un scrupul: înșelătoria, minciuna sau bătaia sunt la fel de bune când e să-și atingă scopurile. Ceea ce nu observă Năstase și echipa sa e modificarea de substanță petrecută în sânul românilor și festa care li se pregătește. Dedublarea a redevenit forma obișnuită de manifestare a omului de rând. După deschiderea de la începutul anilor '90, am recăzut
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
de pe genericul de sfârșit ("Fiecare cadru din acest film are o poveste, detalii pe site...") e irelevantă, tocmai pentru că documentarul ar trebui să aibă relevanță în sine. Scuza e că filmul a fost dezvoltat simultan ca documentar, website și instalație. Scopul declarat, acela de a reasambla imaginile pentru a pune în valoare sensuri noi, pentru a destabiliza percepția unor anumite evenimente, sfârșește în incoerență. Deruta spectatorului se datorează în mare parte faptului că, cel puțin jumătate din film, ai senzația unei
Perfidul Albion pe marile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12312_a_13637]
-
talent (dar și unii talentați) când vor să-și publice cărțile. Nu-i interesează că produsul muncii lor nu are căutare, că librarii refuză să-l difuzeze, că publicul îl ignoră cu desăvârșire. Pentru ei tipărirea unei cărți reprezintă un scop în sine, urmărit cu fanatism. De fapt, nu un scop în sine, ci un mijloc de a-și crea obsedantul statut de scriitori. La nevoie găsesc finanțatori pentru a-și publica scrierile: directori de bănci sau de crescătorii de păsări
Regizarea succesului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12346_a_13671]
-
cărțile. Nu-i interesează că produsul muncii lor nu are căutare, că librarii refuză să-l difuzeze, că publicul îl ignoră cu desăvârșire. Pentru ei tipărirea unei cărți reprezintă un scop în sine, urmărit cu fanatism. De fapt, nu un scop în sine, ci un mijloc de a-și crea obsedantul statut de scriitori. La nevoie găsesc finanțatori pentru a-și publica scrierile: directori de bănci sau de crescătorii de păsări sau de restaurante care, necunoscând ierarhia de valori din lumea
Regizarea succesului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12346_a_13671]
-
muzicalitatea frazei (se văd lecturile "grele" din franceză) și, în același timp, o umple și cu semnificațiile unor contraste extraordinare. În ciuda caracterului lor compozit, alternând confesiunea cu articole de ziar, cu poeme sau cu proză propriu-zisă, textele au fiecare un scop foarte clar în punerea în scenă a evenimentelor din carte. Radu Cosașu este un maestru al dramatizării oricărui text, indiferent de natura lui. S-a vorbit de concizia și de ritmul alert al stilului care solicită plăcut prin densitatea lui
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
de metafore create neîncetat de către el, cu voce, cu gesturile, cu mișcările lui, acele gesturi cu dublă încărcătură care ascund și revelează un invizibil". Pentru a putea recrea pe scenă forțele vieții, mimesisul trebuie părăsit, crede Artaud și, în acest scop, scrie tragedia Les Cenci, alimentând paradoxul inovației prin remodelarea tradiției existente. Nu piesa, nu dramaturgia pot revigora însă sursele poluate ale teatrului; în cărțile lui Artuad două mari metafore exprimă ideea unui limbaj teatral revenit la originile sale: ciuma și
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
fi considerat egal cu compatriotul său, Luis Buńuel. Are o viziune regizorală unică, apreciată aproape unanim de critici, succes comercial (în 1991, se constata că șase din cele treisprezece filme din topul exporturilor spaniole erau realizate de el) și un scop pe măsură: "Filmele mele reprezintă noua mentalitate care apare în Spania după moartea lui Franco", declară el. A deschis drumul cinematografiei spaniole pe piața internațională. Și tot lui trebuie să-i fim recunoscători pentru Antonio Banderas, pe care l-a
Proasta, dar sentimentala educație by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12338_a_13663]
-
melodramei. Tot la nivel formal, se conservă aportul diegetic al muzicii, faptul că ea dă indicii în ceea ce privește desfășurarea acțiunii. Dar Almodovar alterează substanțial definiția genului: melodrama debutează cu o situație în care valorile burgheze sunt amenințate, iar protagonistul acționează în scopul de a le proteja, de a restabili ordinea/ierarhia socială. Or, în cazul de față, filmul în sine amenință valorile burgheze, denunțându-le ipocrizia și superficialitatea. Prestația actorilor e crucială pentru derularea acestei povești complexe, care jonglează cu trei planuri
Proasta, dar sentimentala educație by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12338_a_13663]
-
investigator al unei firme de asigurări, suferă de pierderea memoriei pe termen scurt (minute), cu toate că pare a-și conserva amintirile dinaintea traumei suferite (soția sa a fost violată și ucisă, iar el - lovit la cap în timp ce încerca s-o salveze). Scopul lui e să-l descopere și să-l execute pe asasin. Are și un sistem, bazat, spune el, pe instinct, rutină și obicei, pentru a continua investigația: ia notițe (materializate uneori în tatuaje) și fotografii pentru a-i identifica pe
Amnezii și anamneze by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12361_a_13686]
-
asta trebuie/mai poate fi literatura, o rearanjare interminabilă a unor cuvinte deja scrise, o pervertire continuă de semnificații deja digerate, o ieșire în decor prin care literatura refuză o cursă ale cărei motivații încep să-i scape, al cărei scop nu-i aparține. Literatura "pură" este un celălalt eu, cel care vorbește cu tine spunîndu-ți "spune ceva", cu simpla intenție de a te face să nu-ți pierzi identitatea de celălalt - niciodată eu, niciodată cogito. Textul 04, de pildă este
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
moșnegi, tot mai oameni..." (Îngeri bătrâni) Diferență uriașă între acest poem și cel intitulat Armura din volumul Ochiul de greier (1981)! Dacă încă din tabletele adunate în Calitatea de martor (1970) și reeditate anul trecut Ana Blandiana considera arta ca scop nu ca efect, deși era conștientă și chiar afirma artificialitatea intrinsecă a scrisului, acum merge până la capăt și sugerează inutilitatea, zădărnicia poetului care trăiește numai scriind, pentru care, totuși, "nimic din ceea ce nu e scris/ nu există". Volumul se închide
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]