1,568 matches
-
Harry Edmund Martinson (n. 6 mai 1904, Jämshög, Blekinge, Suedia, d. 11 februarie 1978, Stockholm) a fost un scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1974, împreună cu Eyvind Johnson. Motivația Juriului Nobel a fost următoarea: „pentru o creație scriitoricească prin care captează picătura de rouă și oglindește în ea Cosmosul”. s-a născut în 1904 la Blekinge, într-o familie foarte săracă. Tatăl său a decedat în 1910, iar un an mai târziu, mama sa emigrează în America, lăsându
Harry Martinson () [Corola-website/Science/308613_a_309942]
-
Între anii 1941 și 1947 a colaborat la revista de film a lui Rob Wagner "Script". Respins de la serviciul militar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial din cauza problemelor de vedere, Ray Bradbury a fost liber să înceapă o carieră scriitoricească. Inspirat de eroii SF de genul lui Flash Gordon și Buck Rogers, în 1939 Bradbury a început să publice povestiri SF în fanzinele vremii. Forrest J. Ackerman l-a invitat sî se alăture organizației Los Angeles Science Fiction Society, care
Ray Bradbury () [Corola-website/Science/304485_a_305814]
-
(n. 30 septembrie 1924, New Orleans - d. 25 august 1984, Los Angeles), născut Truman Streckfus Persons, a fost un scriitor și scenarist american. Începuturile carierei sale scriitoricești se leagă de literatura gotică sudistă, grăitor în acest sens fiind romanul „Alte glasuri, alte încăperi”. Mai târziu a dezvoltat interesul pentru un stil de scriere jurnalistic, punând bazele romanului-reportaj construit cu personaje și evenimente reale datorită operei de succes
Truman Capote () [Corola-website/Science/304766_a_306095]
-
și nebunia. Cartea a prezis conflicte globale pe tema producerii și consumului de petrol, având succes la critică, dar nu și în rândurile cititorilor. Herbert a început documentarea pentru "Dune" în 1959, fiind capabil să se dedice în întregime carierei scriitoricești deoarece soția lui a început din nou să lucreze full-time ca scriitor publicitar pentru departamentele comerciale, devenind principala sursă de venit a familiei pe perioada anilor '60. Herbert a declarat ulterior, într-un interviu luat de Willis E. McNeilly, că
Frank Herbert () [Corola-website/Science/306479_a_307808]
-
(n. 6 august 1938, Tismana, județul Gorj - d. 19 octombrie 1996) a fost un scriitor și critic literar român. și-a câștigat definitiv consacrarea scriitoricească printr-o valoroasă incursiune din perspectivă contemporană în biografia a trei mari personalități istorice ale Ardealului: Gheorghe Șincai, Samuil Micu și Petru Maior. Analiza totală a operei lui Samuil Micu, a fost o premieră absolută în istoriografia literară românească. Realizând
Serafim Duicu () [Corola-website/Science/316736_a_318065]
-
galactice cu miez și mesaj, păstrând nealterat gustul pentru aventură și inventivitate științifico-fantastică.". De altfel, George Anania a declarat la rândul său că romanul acesta a reprezentat opera literară care i-a reprezentat cel mai bine, fiind vârful carierei lor scriitoricești. În anul 1988, Cristian Munteanu a realizat o adaptare radiofonică a romanului, difuzată în perioada 1988-89. Autorii au revenit la unele dintre personajele lor, cum ar fi Glyd și doctorul Kobo, în romanul "Paralela-enigmă". Acțiunea acestuia se petrece la câțiva
Ferma Oamenilor de Piatră () [Corola-website/Science/323154_a_324483]
-
atmosfera creată ca și prin seriozitatea rezultatelor. Am venit în cenaclu nu din obligație. Ci din plăcere. Din plăcerea de a fi găsit în ospitalitatea Marianei și a lui Solo, patronii sârguincioși ai cenaclului, ceea ce nu aflasem în alte medii scriitoricești. Am găsit o atmosferă de interes pentru creația celuilalt, de considerație pentru fiecare membru al cenaclului, indiferent de locul pe care presupuneam că l-ar ocupa pe scara valorilor literare (...) La Punct poposeau oaspeți din străinătate, care ne onorau cu
Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
-o În mijlocul lor ca Într-o familie, oferindu-i posibilitatea să Își dezvolte talentul poetic. Printre ei se află nume mari, cum ar fi Mircea Aurel Buiciuc, Nicolae Iliescu, Denisa Comănescu, Mircea Martin, Angela Martin, Gabriela Danțis, Sanda Anghelescu. Traseul scriitoricesc al Viorelei Codreanu Tiron trece apoi, pe la Fundația Dostoievski, locul În care aceasta colaborează cu personalități precum Elena Loghinovski, Albert Kovacs, Alexandru Paleologu, Mircea Aurel Buiciuc, Ion Covaci, Ștefan Tcaciuc, Adi și Fraga Cusin. Poeta este absolventă a Facultății de
Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
o continuă polemică cu junimiștii. Aceste polemici i-au afectat serios cariera literară și viața și au rămas notabile polemicile sale cu Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu și Ion Luca Caragiale. Pe de altă parte, a încurajat, la începuturile activității lor scriitoricești, numeroși tineri talentați, printre care George Bacovia și Tudor Vianu, pe care i-a publicat în revista sa Literatorul, iar în revista Liga ortodoxă debutează, printre alții, Tudor Arghezi și Gala Galaction. a fost ales (în 2006) membru post-mortem al
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
Literatură pentru copii și tineret a Uniunii Scriitorilor din Moldova. La Plenara din 18-19 mai 1987 este ales membru al Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor, precum și secretar al Comitetului de conducere, ulterior - al biroului organizației de partid al breslei scriitoricești. Începând din anul 1992, Ion Hadârcă îndeplinește funcția de președinte al cenaclului Mihai Eminescu de la Biblioteca Publică “O.Ghibu” din Chișinău. Ion Hadârcă s-a remarcat și ca traducător, publicând următoarele traduceri: volumul de versuri "Trestia dulce" de Mirta Agirre
Ion Hadârcă () [Corola-website/Science/307966_a_309295]
-
un actor de structură radoviceană. [...] Iar în viață, semenii au identificat în el - deopotrivă - omul plin de virtuți și de vicii!... Apărea herculean, când se „bătea” pentru drepturile actorilor, în comitet; sau se arăta în Mecena, cînd culegea roadele talentului scriitoricesc; ca apoi să devină umil, alergînd în căutarea unui mic împrumut, spre a-și acoperi găurile lăsate de nesocotința ce-l dezechilibra. Și, din nou, cînd se găsea în stare „explozivă”, generozitatea răbufnea vulcanic. Era zidit din contraste. Copil amărît
George Ciprian () [Corola-website/Science/298909_a_300238]
-
fie publicat niciodată, totuși timpul acordat scrierii și corectării lui a fost una dintre marile plăceri pe care mi le-am acordat. 11. Ca orice jurnalist, nu mă pot abține să nu doresc să aflu și ce e în spatele cortinei scriitoricești. Așadar, ce ai pe noptieră? Care e ultimul film care te-a încântat? Cât de des gătești mâncare chinezească? Pe noptieră am cărțile Ninei Berberova, pe care o recitesc. La bibliotecă, când sunt în criză, mă întorc la autori care
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
colecție de 23 de nuvele și povestiri care arată o gamă largă a sensibilității, de la tandrețe ('Hanul') și durere sfâșietoare ('Samaritean') la satiră mușcătoare ('Chiar și Regina') și sălbăticie sumbră ('Fiicele mele iubite').” "Milwaukee Journal Sentinel" consideră că „alături de talentul scriitoricesc, conținutul științific, religios și literar al fiecărei povestiri a lui Willis va încânta cititorii. Povestirile ei sunt atât pompoase, cât și populare, atingând aproape orice subiect de la Shakespeare, Crăciun, filmele anilor '40, iubire și moarte, căsătorie și divorț, muzică și
Vânturile de la Marble Arch (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/330758_a_332087]
-
războiului'", glumea el, "ci 'Ne vedem sub Adams'." A fost singurul elev care a primit zece puncte din zece pentru creativitate literară, lucru pe care l-a ținut minte tot restul vieții, mai ales atunci când s-a lovit de blocajul scriitoricesc. Unele dintre primele sale scrieri au fost publicate la școală, cum ar fi un raport despre clubul său foto în "The Brentwoodian" (1962), sau recenzii în revista școlii, "Broadsheet", editată de Paul Neil Milne Johnstone, devenit ulterior personaj în "Ghidul
Douglas Adams () [Corola-website/Science/299732_a_301061]
-
în 1974 la televiziunea BBC2, în cadrul "Footlights Revue". În West End, Londra, s-a jucat o versiune din Revue, ceea ce a dus la descoperirea lui Adams de către Graham Chapman de la Monty Python. Cei doi au dat naștere unui scurt parteneriat scriitoricesc, lui Adams atribuindu-se scenariul unui episod (episodul 45: "Party Political Broadcast on Behalf of the Liberal Party in 1982") din "Monty Python" pentru o scenetă intitulată "Patient Abuse"; este unul dintre singurii doi oameni din afara membrilor originali de la Python
Douglas Adams () [Corola-website/Science/299732_a_301061]
-
mai tineri îl vor transforma într-un personaj antipatic în ochii celorlalți. Așa cum dezvăluie Avdotia Panaeva, « Din cauza tinereții și a nervozității, nu putea să se controleze și își exprima prea deschis vanitatea auctorială și părerea foarte bună despre propriul talent scriitoricesc.» Unii literați, ca Nekrasov și Turgheniev, ostilizați de comportamentul scriitorului, compun un poem satiric unde Dostoiesvki este numit, ca Don Quijote, « Cavalerul tristei figuri ». Într-o scrisoare din 26 noiembrie 1846, tânărul romancier răbufnește împotriva membrilor cercului literar, numindu-i pe
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
peste 30 de ani de la trilogia inițială apărută în anii '50, la insistențele fanilor și a editorilor. A fost primul său roman care a ajuns în lista best-sellerelor din "The New York Times", după 262 de cărți și 44 de ani de carieră scriitoricească. Romanul a câștigat premiul Hugo pentru "Cel mai bun roman" în 1983 și a fost nominalizat la premiul Nebula în cadrul aceleiași secțiuni în 1982. Au trecut mai bine de 500 de ani de la întemeierea Fundației și aceasta este hegemonă în
Marginea Fundației () [Corola-website/Science/314910_a_316239]
-
, sau J.M.G. Le Clézio (n. 13 aprilie 1940 în Nice) este un scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2008 și câștigător al Premiul Renaudot în 1963. În 45 de ani de activitate scriitoricească, Jean Marie Gustave Le Clézio a scris peste 50 de cărți. Opera sa cuprinde romane, eseuri și traduceri din mitologia indiană. Autorul francez a recunoscut, în numeroase rânduri, că printre scriitorii care l-au influențat se numără Hemingway și Faulkner
Jean-Marie Gustave Le Clézio () [Corola-website/Science/313908_a_315237]
-
fantasy. Publicul țintă îl constituie scriitorii aspiranți de ficțiune, dar și alte tipuri de scriitori, buletinele informative prezentând și informații despre pașii de urmat pentru a publica o carte. Subiectele abordate în buletinele informative acoperă o gamă largă, de la blocajul scriitoricesc până la modul în care se construiește o lume, atingând chiar și problema transformării scrisului în profesie. Numerele din "The Secrets" apar din două în două săptămâni, iar accesarea lor necesită completarea unui formular de înscriere. "The Secrets Newsletter" are și
Michael A. Stackpole () [Corola-website/Science/330188_a_331517]
-
Bucovina, Câmpulung Moldovenesc, 2012 (pp. 15 - 20, 70 - 72, 96 - 98, 152 - 153, 165, 214 - 223, 535, 629, 849, 885, 888, 984 - 1024, 1026 - 1029, 1072, 1192 - 1195, 1208, 1211, 1337, 1363, 1375, 1376) Biblioteca Bucovinei "I. G. Sbiera" "Sfatul scriitoricesc de la Putna", ediția a II - a revăzută și adăugită de Ion Filipciuc, Suceava, 2013 (pp. 11 - 22, 148 - 149) Academia Română. Filiala Timișoara. Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” (Timișoara), "Enciclopedia Banatului", Vol. 1, David Press Print, 2015, pp. 263-264
George Drumur () [Corola-website/Science/299329_a_300658]
-
formează o povestire în sine, cu o lungime de doar două propoziții. Alte creații reprezentative pentru acest gen sunt "What Mad Universe" (1946), "Martians, Go Home" (1955), sau volumul de povestiri "Atingerea spațiului". În anii '60, odată cu deteriorarea sănătății, cariera scriitoricească a lui Brown a intrat într-un con de umbră. În acea perioadă a colaborat la scrierea unui scenariu cu regizorul Roger Vadim și actrița Jane Fonda. Ultima sa povestire, scrisă în colaborare cu Carl Onspaugh, a fost "Eine Kleine
Fredric Brown () [Corola-website/Science/321577_a_322906]
-
Heinlein a aparținut unui grup de scriitori care s-a afirmat sub bagheta lui John W. Campbell, Jr. în revista acestuia "Astounding Science Fiction" - deși Heinlein a infirmat ipoteza conform căreia Campbell i-ar fi influențat în vreun fel stilul scriitoricesc. Heinlein a abordat în mod repetat anumite teme sociale: importanța libertății individuale, obligațiile pe care le au oamenii față de societățile în care trăiesc, influența religiei organizate asupra culturii și formei de guvernământ, precum și tendința societății de a reprima nonconformismul. El
Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/318155_a_319484]
-
Denver. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a ocupat de inginerie aviatică pentru Marina SUA, recrutându-i pe Isaac Asimov și L. Sprague de Camp pentru a lucra la Șantierul naval din Philadelphia, Pennsylvania. Din punct de vedere scriitoricesc, a colaborat cu revista "Boys' Life". După încetarea războiului, Heinlein și-a reevaluat cariera. Bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki, precum și declanșarea Războiului Rece l-au convins să scrie non-ficțiune pe teme politice și să încerce să pătrundă pe piețe
Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/318155_a_319484]
-
de scriitor SF, Card este un critic, scriitor politic și orator. Este un susținător al lui George W. Bush și al războiului împotriva terorismului. De asemenea, este un susținător al cercetării surselor alternative de energie. Card și-a început cariera scriitoricească în domeniul poeziei, studiind cu Clinton F. Larson la Brigham Young University. În timpul cursurilor de dramaturgie, el a început să adapteze scenariile pentru producțiile teatrale și, în final, scriind propriile acte sau piese întregi, unele dintre ele produse de regizorii
Orson Scott Card () [Corola-website/Science/303450_a_304779]
-
încetat să mai scrie în anii '90. El a avut două volume în lista New York TImes a celor mai bine vândute cărți, lucru care a suscitat atenția fanilor și a fiscului. Din nefericire, acest incident a venit în plină secetă scriitoricească, care dura de aproape șapte ani. Asprin a reușit să negocieze o înțelegere cu fiscul, care l-a încurajat să revină la scris și, la sfârșitul anilor '90 și începutul lui 2000 a scris câteva romane în colaborare cu autorii
Robert Asprin () [Corola-website/Science/324668_a_325997]