1,110 matches
-
că Guénon nu 14 STILUL RELIGIEI îN MODERNITATEA TÎRZIE poate fi trecut la rubrica tradiționalism, așa cum consideră unii clasificatori recenți 1, căci el descurajează explicit orice preluare conformistă și exterioară a tradiției. Chiar dacă nu așa metodic ca René Guénon, André Scrima se referă la carențele constitutive ale modernității. El vorbește undeva, cu aluzie la teoria hindusă a ciclurilor cosmice, despre solidificarea accelerată a umanității actuale, din ce în ce mai puțin capabilă să se miște pe verticala lumilor. Asemenea, de pildă, lui Gabriel Marcel, el
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de pildă, lui Gabriel Marcel, el consideră că Dumnezeu e mort reprezintă proiecția și dovada morții omului, care nu-și mai onorează condiția definitorie, nu mai reușește să acorde depășirii de sine adevăratul sens absolut. Dar, de pe această poziție, André Scrima are realismul și grația spirituală de a nu expulza vîrsta noastră tîrzie din teritoriul unde divinul își imprimă semnele și ordinea. Pentru el, spectacolul mutațiilor modernității nu e lipsit de expresivitate metafizică, nu are doar o funcție negativă, nu iese
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mai nefamiliar, mai provocator, revărsîndu-și prezența dincolo de formele comun acceptate, explicite, gestionate sedentar. Vîrsta noastră tîrzie împinge spre o lectură apofatică a divinului, spre raportarea la un Principiu care își pune acut în scenă tocmai prezența inaparentă, misterul, paradoxurile. André Scrima vorbea în acest sens despre un pariu al Duhului: el mizează dintotdeauna, dar astăzi poate mai limpede ca niciodată, nu în primul rînd pe instituții și colectivități, pe exterioritate, ci pe adîncul persoanei, dinlăuntrul căreia lucrează. Laicitatea ar putea fi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
își reamintească statura ei primă, esențială, acordată de Christos: ea e destinată să rămînă, de-a lungul timpurilor și al istoriei, turma mică, minoritate de înțeles ca ferment calitativ orientată ascendent, opusă tendinței dominante grele, gravitaționale. Critica practicată de André Scrima nu descalifică datele pe care se aplică ; le exaltă, dimpotrivă, potențialul spiritual ascuns. Discernămîntul înseamnă aici a identifica într-o temă ceea ce e carență, balast, închidere, a separa și a fixa aceste aspecte în negativul lor, pentru ca, astfel degajată, tema
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cunoașterii spirituale : a reconduce datele lumii către Autorul ei? Nici textul cel mai sacru nu iese de sub această exigență : litera lui, evidența lui concretă oricît de venerabilă este poarta de intrare în straturile sensurilor lui profunde, eliberatoare. Litera, spunea André Scrima, trebuie făcută să își dea duhul 1, să își exale mireasma călăuzitoare. De ce nu s-ar proceda la fel și cu litera modernității noastre laice, fragment din marele text al lumii? Diversitatea religioasă Legată imediat de principiul libertății religioase și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
primă trăsătură care ne-ar face să ne raportăm la El ca la un stăpîn. Transcendența a fost distanțată de categoria puterii, a forței, a dominației. E ceea ce poate stîrni atenția față de o nuanță deloc neglijabilă a portretului divin. André Scrima amintește adesea o linie de intrepretare a termenului pantokrator care de la stoici și la filozofia elenistică a trecut la mari autori patristici (Teofil al Antiohiei, Clement Alexandrinul, Origen, Grigore de Nyssa, Augustin). Pentru ei, pantokrator nu înseamnă atotputernic, atotstăpînitor, dominație
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
consideră că prima mișcare divină ce conduce la creație constă în concentrarea lui Dumnezeu, în contracția sa, care lasă astfel un spațiu pentru desfășurarea lumii, un teritoriu unde să poată rezista o ființă care nu are realitatea lui tare. André Scrima cita spusa unui cabalist din secolul al XIII-lea, potrivit căreia Dumnezeu ar fi creat lumea precum marea țărmurile : retrăgîndu-se. Nu este vorba despre o mișcare limitativă, prin care Dumnezeu se strînge puțin ca să facă loc și operei sale. Contracția
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și înfășurată în respirația Unului. E acea pace pe care Christos o lasă ucenicilor săi, atît de diferiți, în Evanghelia după Ioan. Andrei Pleșu arată ce impresie a apropierii de Universalul viu a trăit împreună cu prietenii lui atunci cînd părintele Scrima le-a povestit scena la care asistase (și într-un fel participase prin înțelegere) la Ierusalim, unde îl însoțea pe Patriarhul ecumenic Athenagoras pentru întîlnirea cu Papa Paul al VI-lea. La un moment dat, pe unul din drumurile orașului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Pentru platonicienii șiiți pe care îi studiază Henry Corbin, istoria e de interpretat în funcție de o hieroistorie, pe care prima o manifestă, o derulează în plan vizibil. Revenind mai aproape de noi, se știe cu ce entuziasm spiritual s-a dedicat André Scrima temei ecumenice. Pentru el, mișcarea ecumenică de la mijlocul secolului trecut însemna o șansă de adîncire în misterul Unității, al Originii polare față de istorie. Ea aducea totodată șansa complementarității creștine. Referindu-se la o tipologie destul de curentă căreia nu îi crispa
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a restitui Orientul prezenței istorice fără ca el să se renege pe sine. A parcurge fiecare moment al istoriei cu conștiința verticalei, a deschide fiecare moment al istoriei spre zenit, a-i extrage seva de transcendență : iată înțelesul în care părintele Scrima vorbea despre un profetism al sensului, pe care creștinii ar avea îndatorirea să-l asume. La același model cu predominanță verticală se referea Berdiaev cînd deosebea istoria, înțeleasă ca obiectivare a spiritului și lege constrîngătoare pentru om, de timpul existențial
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
depășirea istoriei. Nu decurge oare de aici necesitatea unei noi convertiri, a unei eschatologii rectificate, reașezate pe verticala metafizică ce îi este proprie? Angajarea pe coordonata timpului și a istoriei este, desigur, proprie spiritului modern occidental. în termenii lui André Scrima, sămînța lui se ivește la cumpăna dintre primele două milenii creștine, cînd germinează o neliniște nouă, atît de fertilă uneori : credința va ajunge oare vreodată să recupereze timpul? Va putea ea oare să se integreze în ceea ce nu va întîrzia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în adaptare necritică la spiritul vremii. Religia începe să fie judecată ca simplu fapt de cultură ori în funcție de performanța ei civilizațională. Cînd credința se retrage, religia e tentată să se legitimeze prin subsolurile ei istorice și culturale, spune adeseori André Scrima. De pildă, pînă spre mijlocul secolului XX, creștinismul răsăritean reprezenta, chiar și pentru mediile de specialiști occidentali, o variantă periferică ori exotică de creștinism, dat fiind că, de la Bizanț înainte, el nu mai produsese istorie, nici forme de gîndire care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
secolului XX, sau alți gînditori aparte, întrucîtva izolați. Abia astăzi, presate de intrarea țărilor est-europene în Uniunea Europeană, Bisericile Ortodoxe încep să formuleze generalități privitoare la relația dintre principiile doctrinei lor și cele ale democrației liberale. Așa încît reflecțiile lui André Scrima de acum jumătate de secol, privitoare la faptul că, pentru comunitățile răsăritene, istoria (încă) nu advine 3, par să fie chiar și astăzi parțial îndreptățite. Dacă Bisericile est-europene și au făcut de acum un loc recunoscut în istoria modernă, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
au făcut de acum un loc recunoscut în istoria modernă, în schimb modernitatea nu și-a făcut încă un loc semnificativ în gîndirea ortodoxă. Vorbind despre tipologia spirituală a ramurilor creștine, fiecare cu geniul, dar și cu limitările ei, André Scrima menționează neîncrederea în istorie a ortodoxiei, teama ei că ar putea fi distrasă dacă acordă atenție creatoare istoriei de la contemplarea extatică a Originii, spre care conduc mistica și liturgica Răsăritului. Dar această orientare polară riscă să rămînă doar o moștenire
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mistica și liturgica Răsăritului. Dar această orientare polară riscă să rămînă doar o moștenire neexploatată și, pînă la urmă, iluzorie, dacă ea nu se proiectează, formativ, pe o istorie asumată ca făcînd parte, și ea, din planul divin. Pentru André Scrima, creștinismul (atît occidental, cît și oriental) ajunge să se supună unei logici plane atunci cînd gîndește raportul Biserică lume potrivit unor categorii liniare, fie că e vorba despre opoziția ireductibilă dintre cele două sau de reducția nediferențiată a uneia la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
misterul și din nemărginirea transcendenței. Or, exercițiul de transcendere e poate cel mai dificil atunci cînd se referă la celălalt religios, dedicat unui absolut formulat în alți termeni decît îl formulăm noi înșine. Cînd vorbește despre descoperirea celuilalt religios, André Scrima tratează tema în termeni tehnici, de experiență spirituală eliberatoare: Asceza dialogului, a întîlnirii : a muri pentru celălalt, pentru a renaște împreună cu el ; a deveni celălalt. Să facem loc în noi, în rugăciune, în meditația și conformația noastră, celuilalt. E începutul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ego, mereu ispitită să-și obiectiveze și să-și justifice limitările, potențial născătoare de exclusivism, atenția față de semenul diferit se corelează cu o identitate a depășirii și a completitudinii persoanei, cu o identitate dinamică. Ea se leagă strîns, pentru André Scrima, de tema itineranței, a trecerii, a călătorului spiritual care, abandonînd mărcile identității statice, tinde spre acea completitudine echivalentă cu trecerea la limită a persoanei, atrasă de plenitudinea, liberă de condiționări, a divinului. în cazul religios, tema întîlnirii cu celălalt se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
vehicule spre Adevărul incircumscriptibil. A-ți asuma propria credință considerînd-o convergentă cu celelalte nu înseamnă relativizarea ei, ci o bună dovadă a universalității ei, a faptului că ea conduce efectiv spre acel Pol din care decurg toate credințele. Pentru André Scrima, a concepe religiile în convergență polară obligă la rigoare și, în același timp, la creativitate teologică : a descoperi din interiorul propriului meu loc teologic căile unei depășiri fără renegare. Chiar în spațiul aceleiași credințe, aspectele diversității capătă astăzi o relevanță
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
polemică, dar riguroasă a altor credințe și filozofii. A accepta diversitatea teologală și teologică, teologumena, riscul, dezbaterea cu conștiința că ele reprezintă efort de înaintare colegială spre absolut înseamnă a oglindi în viața intelectuală libertatea creatoare a Duhului. Pentru André Scrima, acest beneficiu al diversității e garantat de textul biblic. în lumile vechi, ca și în vremea noastră, opțiunea pentru modelul monopolist sau, dimpotrivă, pluralist de gîndire se leagă strîns de adeziunea la un model totalitar sau, dimpotrivă, pluralist de societate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și istoria devin foarte importante lucruri trecătoare : medii de trecere, teritorii pe care se sprijină din plin pasul călătorului pentru a trece mai departe, întipărind în ele urmele drumului său. Pentru efortul spiritual al persoanei, este valabil ceea ce spunea André Scrima despre religii : Ele nu au a triumfa în această lume și poate că modul cel mai prețios în care o pot ajuta este acela de a pune pe lume adevăruri și semne ce vor înainta apoi pe drumurile istoriei, fie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sau scleroză nu produc noutate, ci se mulțumesc să reproducă o doctrină diminuată tocmai prin tradiționalism. în schimb, momentele de creativitate dau cu necesitate o tematizare nouă adevărului revelat. Reușita lor constă în a regîndi ca din nou spunea André Scrima depozitul tradiției în condițiile și cu experiența unei anumite epoci, ale unui context cultural dat. Reușita constă, mai ales, în a face contact cu noutatea absolută a misterului pe care teologia îl scrutează. în atmosfera premodernă, creativitatea teologică putea fi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
plenitudini care nu încetează să-și descopere preaplinul, e marca cea mai sigură a unei experiențe spirituale autentice. Adevărul îmi pare mereu nou, născut și descoperit pentru prima oară, spunea Berdiaev. Cînd Andrei Pleșu vrea să caracterizeze demersul lui André Scrima, el alege, pe drept cuvînt, tocmai tema noutății : nu noutatea mecanică cu care ne-au obișnuit revoluțiile veacului, ci noutatea autentică, sentimentul proaspăt al originarului, reașezarea liberă în spațiul tradiției. Din confruntarea cu noul absolut al Originii la care tradiția
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ci noutatea autentică, sentimentul proaspăt al originarului, reașezarea liberă în spațiul tradiției. Din confruntarea cu noul absolut al Originii la care tradiția, spre deosebire de tradiționalism, dă acces decurg, pentru Andrei Pleșu, cele trei tipuri de noutate prezente în textele lui André Scrima. Iar ele sînt tocmai cele prilejuite de modernitatea tîrzie : a) noutatea limbajului, care își culege termenii și referințele din cele mai variate domenii de studiu și de experiență ce pot fi exploatate spiritual ; b) noutatea reîntîlnirii dintre tematica teologică și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
studiu și de experiență ce pot fi exploatate spiritual ; b) noutatea reîntîlnirii dintre tematica teologică și cea a culturii înalte ; c) noutatea Universalului descoperit și în alte tradiții spirituale, dată fiind fidelitatea inteligentă față de propria tradiție. Dacă interpretările lui André Scrima au prospețimea originarului, este pentru că ele urmăresc mereu adîncirea în Origine. Ceea ce îl captivase în tradiția creștină răsăriteană fusese tocmai dinamismul ei participativ la viața intra divină, fusese luciditatea ei extatică, apofatismul ei, pe care aspectele catafatice nu făceau decît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ei extatică, apofatismul ei, pe care aspectele catafatice nu făceau decît să-l intensifice, fuseseră eficacitatea și rafinamentul cu care ea îl insera pe om în elanul Duhului. Cînd schițează, de pildă, suita tematică a celor șapte Concilii ecumenice, părintele Scrima o înfățișează ca pe o înaintare în misterul Treimii, ca desfășurare doctrinară a noutății infinite, deja dată în revelația christică. Cînd interpretează ciclurile liturgice bizantine, el le înfățișează ca urcușuri ale omului pe cale de a fi deificat în realitatea împărăției
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]