560 matches
-
bogată și cea mai activă, indiferent dacă beneficiarii ei o recunosc sau nu. Paul Georgescu Scrisorile lui Paul Georgescu trimise lui Ion Simuț (prima datând din 1976, ultima din 1986), publicate la sfârșitul anului trecut* în admirabila Bibliotecă Apostrof (colecția „Scrinul negru“ coordonată de Ion Vartic), readuc în atenție perso nalitatea unui scriitor contemporan de care s-a vorbit rar în anii din urmă, iar atunci mai mult în sens negativ. Există explicații pentru aceasta. Cine examinează azi fenomenul proletcultist, și
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
privit cu ochii lor galeși venind pe lume la 8 septembrie 1887 și mi-au ascultat, Înduioșate, primul meu chiot, Întovărășit de constelațiile și ursitele unui horoscop promițător, sub semnul ascendent al Leului și al Soarelui ca guvernor, Înlo cuind scrinul cu patină veche, de nuc sau de vișin, al buni cilor - atâtea și atâtea suveniruri ale copilăriei noastre puse acu pe foc de moftangiii de bucureșteni, mai snobi și à la page ca nimeni alții pe lume. Iar „dadaismul“ și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să-i ștampileze notele de plată de două ori, cam din aceleași motive pentru care oamenii avuți adunau la Veneția șervețele semnate de prietenii ocazionali din marile restaurante. Să fie spre aducere aminte. Oamenii bogați dădeau pe neașteptate, în fundul unui scrin Louis XV, peste șervețelele cu semnăturile unor Hemingway sau contele de Luxembourg și melancolizau la vremurile bune de odinioară, iar domnul Arvinte scotea dintr-o cutie de pantofi de sub pat note de plată cu chifle, halbe de bere și mici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de an. 4 ore în picioare, cu lecții bune și personale. O întoarcere penibilă din pricina pantofilor marron cu tocuri joase care hotărât nu-mi merg. Și apoi orânduirea nouă a casei, cu un divan Curti, destul de simpatic ca proporții, în locul scrinului, cu scrinul în camera mea, la fereastră, în locul mesei de bois de rose, cu masa în office, învelită ca o convalescentă friguroasă. Pe divan o caramanie, perina de Belucistan. Masa cu samovarul lângă bufetul cel mare. A sosit și micul
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
4 ore în picioare, cu lecții bune și personale. O întoarcere penibilă din pricina pantofilor marron cu tocuri joase care hotărât nu-mi merg. Și apoi orânduirea nouă a casei, cu un divan Curti, destul de simpatic ca proporții, în locul scrinului, cu scrinul în camera mea, la fereastră, în locul mesei de bois de rose, cu masa în office, învelită ca o convalescentă friguroasă. Pe divan o caramanie, perina de Belucistan. Masa cu samovarul lângă bufetul cel mare. A sosit și micul Iani; pare
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și moarte, ca să te văd. Totul e atât de orânduit în biurou și în odăița ta; am știut să impun o ordine și un program care să-ți păstreze casa gata să te primească. Numai în sufragerie un divan în locul scrinului și covorul care a fost la Cinci, pe deasupra, schimbă oare cum imaginea casei tale, așa cum ai lăsat-o. Ți-aduci aminte de valizele de pe scaune, deschise și închise, de febrilitatea ta, de ultimele clipe, înainte de plecare? Mă sfâșii, când mă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cam uzat. Vis-à-vis de pat, un divan-canapea de aceeași culoare pentru suivanta ei și în colțul de lângă fe reastră un mic biurou alb, cu sertare, de serie; pe jos un covor fără culori, imprecise de uzură, o oglindă veche, un scrin, o măsuță și peste tot un praf de renunțare, tristețe, bătrânețe și singurătate. Doamna de companie, d-ra Martini, pe care o cu noscusem pe vremuri, blondă ca Mariana, e acum boțită la față ca un chip într’o oglindă spartă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ziare. Eseurile pot fi scrise oriunde, pe faleză sau la poale de munte, pe baza cîtorva fișe. în schimb, biografiile și anumite exegeze n-ar putea fi valabile, „exhaustive”, decît după răscolirea unor vrafuri de documente, inclusiv a unor cutii (scrinurile și cuferele nu mai sînt la modă) cu scrisori! La mijlocul anilor ’60, cînd mi-am început meseria, a fi redactor la o revistă de cultură părea un privilegiu, o „boierie”. O fi fost, poate, pentru unii; pentru mine - sigur - nu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
vițel! Cu chenare aurite și floricele pe margini! Și cu peceți cât roata carului! Grozave tractate! Despre jurămintele cu care-s întărite nevoie mare! Sfinte jurăminte! Pe Crucea Mântuitorului! Pe oasele străbunilor! Pe locul din Rai! și Ștefan scoate din scrin un vraf de pergamente, suluri cu peceți, pe care le aruncă pe masă, cu dispreț. Am aici tractate, hrisoave, scrisori, firmane, de la illustrissimi, seremissimi, luminății, regi, șahi, hani, sultani, de la însuși "Trimisul Sfântului Petru pe pământ!" Osanale! Afurisenii! Bule! Danii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ani. S-a uitat lung la plic, la mine... și, fără a o citi, fără a-mi mulțumi, fără nici o vorbă, a rupt-o, tacticos, bucată cu bucată, și parcă fără nici o emoție. Ultimii ani o păstrasem într-un vechi scrin negru, o piesă care conținea și un ceas care avea curiozitatea de a merge înapoi, în sens invers. Am simțit impulsul să arunc ceasul, m-aș fi azvârlit și pe mine, aș fi aruncat și lumea înapoi. Nu l-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
domnului Luigi reclamau o frumoasă economie bănească. Pentru a onora datoriile au trebuit să ducă la un Monte di Pietà (Casa de ajutor a săracilor) puținele lucruri de valoare care mai rămăseseră în casă: o masă, patul matrimonial și un scrin. Giovanni lipsise de la școală aproape două luni continue. A început să reia lecțiile, dar cele din ultimul an școlar erau destinate să sfârșească rău. De fapt, a fost lăsat la compunere și aritmetică. Dar nu s-a prezentat la examenele
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
lungul rafturilor cu cărți. Pentru părintele Ratti 205, bibliofilia era o a doua natură, rămasă intactă sub sutana albă. La sfîrșitul audienței, Papa mi-a spus în italiană: "Am să vă arăt ceva". Îndreptîndu-se spre fundul biroului, deschise ușile unui scrin lucrat în stilul renașterii sieneze, murmurînd într-un fel de reculegere extaziată: "Excelența Voastră vede aici adunate toate concordatele încheiate de Sfîntul Scaun cu statele de pe glob". În fața ochilor mei se etalau, bine rînduite, legate în aur și argint 206
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
să fie legat, în timp ce, îmbogățit cu rapoartele către suveran, adresele președinților de cameră și ai senatului, etc., etc. concordatul devenea mai substanțial și, în final susceptibil de a fi legat, putînd astfel să-și găsească locul alături de actele similare din scrinul ad-hoc... Nostalgie de fost bibliotecar, liniștit, de altfel, în cele din urmă, căci sub un cabinet liberal, domnul Ion Duca207 a sfîrșit prin a accepta prezentarea concordatului în fața camerelor spre ratificare. Activitatea Departamentului Afacerilor Externe 208 era în mare parte
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
activitate socială. E deputat acum și în anii care urmează în Marea Adunare Națională. 1954 Apare Bietul Ioanide. 1955 Alte note de călătorie: Am fost în China nouă. 1956 Publică Studii și conferințe. 1959 Apare monografia Nicolae Filimon. 1960 Romanul Scrinul negru. 1961 Invitat să țină ca profesor onorific cursuri speciale studenților din ultimul an al Facultății de filologie din București. Acum și în anii următori a ținut prelegeri despre "megoloscopia" din versurile lui Alexandrescu, Alecsandri etc., consacrând apoi cursuri speciale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
C-ar fi strivit-o-n palme un copil. Aproape totul, casa copilăriei, vremea bunicilor, e reconstituit cu mijloace olfactive. Odaia iubirii e miros de gutui și mere, iatacul bunicului iz de gutui și tutun: Aș aștepta să iasă din scrinul vechi de nuc Feliile de pâine cu dulceață Și vrafurile cărților cu poze În care-aș regăsi, subt scoarțe moi de piele, Poveștile copilăriei mele. Și pe divanul cu cretonul înflorit cu roze, Aș adormi-n iatacul cald și bun
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și legende”, cu episoade extraordinare, figuri simbolice, momente gastronomice și mondene (la Capșa) sau de cultură. Moartea boxerului (1978), volum de povestiri polițiste, ca și Pasagera (1989), are drept protagonist un milițian, fost sportiv de performanță, „căzut la datorie”. Din scrinurile regilor (1979) urmărește destinul familiei de Hohenzollern, cu fapte „secrete”, într-un roman-document despre iubirile ascunse ale reginelor, contraspionaj, aventuri etc., unde episoadele prelucrează materiale din arhive și epistole. Port dunărean (1964) și Din Legendele Dunării (1982) reunesc crâmpeie reale
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
seară, București, 1964; Port dunărean, București, 1964; Răgaz, București, 1965; Sub temelii, București, 1968; Diana, București, 1969; Frumoasele garnizoanei, București, 1969; Podul de foc, București, 1975; București, oraș de vis și de dor, București, 1977; Moartea boxerului, București, 1978; Din scrinurile regilor, Iași, 1979; Nuntă cu sănii, București, 1980; Din legendele Dunării, București, 1982; Corabia mistuită, București, 1983; Brelocuri, București, 1985; Zori în ceață, București, 1985; Pasagera, București, 1989. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, „Microbuzul de seară”, GL, 1965, 4; Gabriela Adamesțeanu
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
cu numeroase transpuneri în română, majoritatea aparținându-i. Capitolul final, Germanistica românească, reușește să condenseze în câteva prezentări și îndeosebi în bibliografie contribuțiile din acest domeniu. Specializat în germana medievală, T. face numeroase traduceri din literatura acestei perioade: antologiile Din scrinul vechi... (1924) și Cavalerii cântăreți (1933), epopeea populară Gudruna (1931), tălmăcire în metru original, apreciată pentru „caracterul ei popular și arhaic”, pentru „graiul neaoș, plin de sevă” (Victor Morariu), Sărmanul Enric de Hartmann von Aue (1932) și, foarte reușit ca
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
Buddenbrook de Thomas Mann. A tradus Păianjenul negru și alte povestiri elvețiene de Jeremias Gotthelf (1968), iar din literatura norvegiană Mâinile mamei de Bjørnstjerne Bjørnson (1958). Talentul, dovedit în atâtea tălmăciri, pare absent în poeziile proprii, incluse în antologia Din scrinul vechi..., unde se mai află niște versificări modeste, descriptive, ale unor teme sau momente ocazionale, mai degrabă un fel de jurnal fără reverberație lirică. SCRIERI: Două sărbătoriri literare feminine: Ricarda Huch și Isolde Kurtz, București, 1934; Cântecele de cruciată ale
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
literaturii germane, București, 1943. Traduceri: Hans Sachs, Fierul înroșit, București, 1909; Novalis, Imnuri către noapte, Fălticeni, 1914, Cântări religioase, Fălticeni, 1930; Costache Negruzzi, Alexander Lapuschneanu, Craiova, 1923; Goethe, Acțiunea sensorio-morală a culoarei, Fălticeni, 1924, Iphigenia în Taurida, Arad, 1925; Din scrinul vechi..., pref. N. Iorga, Craiova, 1924; Franz Grillparzer, Sappho, Fălticeni, 1926, Medea, pref. Agatha Bârsescu, Fălticeni, 1930; R. H. Bartsch, Fără Dumnezeu, Fălticeni, 1927; Gudruna, Fălticeni, 1931; ed. București, 1966; Hartmann von Aue, Sărmanul Enric, Fălticeni, 1932; Cavalerii cântăreți, București
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
unor lumi incredibil de îndepărtate una de alta. În primul rând, spațiul. Liftul în care mă aflam era atât de mare, încât putea servi foarte bine drept birou. Și să fi fost echipat cu o masă, un dulăpior și un scrin, ba chiar cu o bucătărioară, tot ar mai fi rămas loc destul. Cred că s-ar fi putut strecura printre astea și trei cămile și un palmier de talie mijlocie. În al doilea rând, curățenia impecabilă. Parcă ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
familiei.” „Căderea neamurilor” este ilustrată, între altele, prin exacerbarea sexualității. Prea fățiș și în forme prea grotești pentru a convinge epic. E limpede că D. îi sancționează, politic și moral, ca grup social, așa cum va face și G. Călinescu în Scrinul negru. Totuși, Cronică de familie este, în laturile ei fundamentale, un mare roman, printre cele mai bune (alături de Moromeții, Bietul Ioanide, Cel mai iubit dintre pământeni) date de literatura română după 1945. D. impune un stil epic și stilul se
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
1954, Dacă toate acestea fi-vor uitate, 12/1957), George Lesnea, Mircea Micu, Mihai Negulescu, Simion Stolnicu, Corneliu Sturzu, G. Tutoveanu (Vouă celor tineri, 1/1956), N. Țațomir, N. Tăutu, Haralambie Țugui, Horia Zilieru. Este găzduită proză de G. Călinescu (Scrinul negru, fragment, 2/1958), Ion Istrati, Ion Grecea, Ion Lăncrănjan, Mihail Sadoveanu (Nada florilor, fragment, 10/1955), George Bălăiță, Ștefan Bănulescu, Eugen Barbu, Eusebiu Camilar, Mircea Radu Iacoban, Aurel Mihale, Traian Coșovei, N. Țic, V. Voiculescu (Zahei orbul, fragment, 1
IASUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287490_a_288819]
-
Calea netulburată. Mit mongol (1943), reporterul cu însemnările de călătorie Kiev - Moscova - Leningrad (1949) și Am fost în China nouă (1955); prozatorul este din nou prezent cu volumul Trei nuvele (1949) și mai ales cu romanele Bietul Ioanide (1953) și Scrinul negru (1960), inegale ca valoare. Neobosit, istoricul literar publică monografiile Nicolae Filimon (1959), Gr. M. Alecsandrescu (1962), după ce textul acestora apăruse în revista „Studii și cercetări de istorie literară și folclor”, ca și micromonografiile Al. Odobescu, Vasile Alecsandri și I.
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
care ajung aventurieri de două parale ca Hangerliu. E, în mare, o clasificație caracterologică, dar autorul accentuează latura grotescă, ridicolă, caricaturală, ocultând calitățile, complexitatea, ca unul care renunțase la observația detașată, obiectivă. Atitudinea aceasta revine, încă și mai accentuată, în Scrinul negru, unde vechile clase, ținând de elita socială dinainte de august 1944, sunt înfățișate exclusiv într-o lumină sarcastică, mistificatoare. De anume interes este romanul, în bună parte epistolar, al Caty-ei Zănoagă, femeie cu mari disponibilități erotice, dar totodată rece și
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]