2,019 matches
-
Alex Goldiș Norman Manea, Despre Clovni: Dictatorul și Artistul, ediția a III-a, Polirom, Iași, 2013, 282 pag. Originalitatea reflecțiilor lui Norman Manea despre totalitarismele românești (și nu numai) a putut trece neobservată datorită stilului sobru și plin de scrupule cu care ne-a obișnuit autorul. E evident, încă de la primele pagini ale eseurilor cu teme ideologice, că scriitorul își ia întotdeauna o mie de precauții înainte să atace miezul ferbinte al problemei. Această „încălzire” preliminară nu e doar rezultatul
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]
-
acest film însă tinde să devină ostentativ, făcând din el un fel de compilație greatest-hits. Pe fondul unei febril-carnasiere existențe corporatiste, unde într-un Berlin vag conturat, avem înfruntarea homerică dintre maestru și discipol, dintre blonda aparent extrovertită, lipsită de scrupule și clasic perversă, Christine (Rachel McAdams), și bruneta introvertită, ambițioasă și imaginativă, Isabelle (Noomi Rapace). Christine întreține o serie de animale domesticite printre care și Dirk (Paul Anderson) pe care-l are la mână cu o deturnare de fonduri, însă
Domnișoara Christina și domnișoara Isabelle by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3328_a_4653]
-
jenant de schematic, aproape plictisit de utilizarea convenției. Simetriile devin regulă și reflectă quiproquo-urile dramei. Dacă Christine este îndrăgostită de Isabelle folosind-o sistematic, asistenta lui Isabelle, Dani (Karoline Herfurth), este îndrăgostită de Isabelle, iar aceasta o folosește fără scrupule fără să știe că la rândul ei este studiată și supravegheată minuțios. Isabelle întoarce metoda cu tot cu discurs împotriva lui Christine, iar Christine începe un joc sadic cu Isabelle demonstrându- i vulnerabilitatea. Clișeul utilizat până la demonetizare iese la suprafață, ilustrând proverbul
Domnișoara Christina și domnișoara Isabelle by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3328_a_4653]
-
de vinovăție, de o relație pe cale de a se destrăma cu Carmen (Ilinca Goia) în ciuda aparențelor de soliditate-solidaritate, fiul își folosește puțina energie de care dispune pentru a se desprinde din îmbrățișarea sufocantă a dragostei materne așa cum mama folosește fără scrupule accidentul pentru a se reinsera temeinic în viața fiului și implicit a cuplului, pentru a fi acolo pe deplin, în miezul existenței fiului său ca unică femeie. Este copleșitoare această nevoie de a deține puterea, ea vine dintr-o cunoaștere
Mama și fiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3426_a_4751]
-
o altă relație. Abilitatea mamei de a se insinua în această relație este, de asemenea, remarcabilă. Reușind, în cele din urmă, să intre în miezul acestei căsnicii pentru a descoperi fragilitatea propriului fiu, reconsideră cu un pragmatism lipsit de orice scrupul oportunitățile mezalianței. Judecata la rece marchează fiecare etapă a strategiei mamei, și există două momente apogetice în film: întâlnirea cu martorul, Dinu Laurențiu (Vlad Ivanov), un posibil șantajist, și cea cu familia copilului ucis. Situațiile impun două partituri complet diferite
Mama și fiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3426_a_4751]
-
sugestive, livrești) pe care-l are la dispoziție. Se simte amorțit de o imposibilitate de ordin practic (fiind hăituit de amintirea unei lecții de pian în timpul căreia, pur și simplu, nu cunoștea partitura, în ciuda încrederii insistente a profesoarei), își face scrupule dintre cele mai înalte (ajungând să se pună în balanță cu Tolstoi). Preparativele și remușcările se sincronizează: „O frază îmi veni, dreaptă și clară în gând, cu cuvintele bătute în piatră, ca ale unei romanțe, de neșters, și așa le
Stilul e omul. Stilul e totul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3459_a_4784]
-
din nou - cum putea mama accepta să o pun lângă o femeie, atât de trecătoare în viața mea? Ar fi trebuit să șterg tot, ipoteză care mă neliniști și mai și, căci atunci mi-aș fi dezvăluit Veronului nesiguranța și scrupulul. Monștrii trebuie să rămână invulnerabili, chiar dacă, mai ales dacă, avuseseră slăbiciunea unei confesiuni” (p. 143). Acestea, pentru o mână de cuvinte dintr-o scrisoare cu un singur destinatar. Logica are, în prezenta ediție, trei sute de pagini. Se prefigurează o ecuație
Stilul e omul. Stilul e totul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3459_a_4784]
-
au ales pe Mesia cârmuitor! Astfel se încheie în Scrisoarea pierdută ecuația ce punea sub semnul întrebării raportul dintre iubire și politică! Scrisoarea pierdută descoperă cheia fericirii! În tragedia grecilor de altădată iubirea ar fi pierdut războiul cu lipsitele de scrupule respirări ale politicii! În Scrisoarea pierdută politica este făcută KO de tandrele respirări ale iubirii! Dacă politica ar fi învins, Mesia ar fi fost crucificat încă o dată! Mălăele și Delakeza, în somnambulia lor din cărucioarele pe rotile, au Înviat! O
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
în librării a pus gaz pe foc: trădare de neam și patrie!, s-a strigat de către mulți. Amis deploră exagerările, deși știe prea bine că presa britanică este cea mai necruțătoare din lume, tabloide precum The Sun încălcând fără nici un scrupul regulile de deontologie, făcând dezvăluiri despre viața privată a personalităților politice sau artistice, plătindu-și gras informatorii, fie aceștia chiar membri ai parlamentului, polițiști sau magistrați. Anul trecut un scandal imens a pus capăt apariției unui săptămânal faimos și a
Interviu cu Martin Amis () [Corola-journal/Journalistic/3521_a_4846]
-
gafa în atare hal?!... Cu părere de rău, se poate... O demonstrează în continuare traducătoarea, în loc de varianta corectă: „Orașul va cunoaște o sută de sfinți,/ În fața cărora ciuma nu face decât un sfanț (bănuț)” propunând un mesaj românesc deformat fără scrupule: „Sunt în oraș bigoți o sută/ Față de care ciuma-i ciută”(!). Nici mai mult, nici mai puțin, sau oltenescul: „O făcuși, muică, și pe asta!”, chiar dacă traducătoarea e din Iași. L.C. modifică după bunul plac numele peștilor, păsărilor. Spre exemplu
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
lucrare de început, evoluțiile ulterioare ale fascinantei personalități care a devenit profesorul Nemoianu. Însă e cert că se pot distinge trăsăturile unei gândiri care nu se împiedică în clișee, nu se mulțumește cu idei primite de-a gata și are scrupulul de a verifica totul pe cont propriu, la surse de primă mână. Bănățenism, spirit german sau central-european: li s-a spus în mai multe feluri acestor trăsături aparte ale personalității lui Virgil Nemoianu, aparte mai ales în mediul bucureștean în
Un eveniment: ediția de autor Virgil Nemoianu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3533_a_4858]
-
Crin Antonescu i-a amintit de Traian Băsescu „în vremurile sale de ascensiune spectaculoasă”. „Nu numai prin fermitatea opiniilor, prin impresia că nu va da înapoi orice s-ar întîmpla, prin bărbăția asumării unei decizii, dar și prin lipsa de scrupule față de amicii și partenerii politici. Asemenea lui Traian Băsescu, luni, 9 septembrie 2013, Crin Antonescu a demonstrat că e în stare să calce pe cadavrul politic al partenerului și amicului. Care partener și amic e chiar premierul Victor Ponta. De
Ponta nu își dorește ca Antonescu să fie ca Băsescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35366_a_36691]
-
Astfel de măsuri ar trebui aplicate în toate județele unde, de-a lungul ultimilor ani, au fost semnalate cazuri asemănătoare, în care oamenii au fost batjocoriți și umiliți de niște funcționari pedelizați, educați într-un vechi sistem politic lipsit de scrupule în general și care a fost nepăsător vizavi de problemele, dramele și necesitățile populației", a declarat Codrin Ștefănescu. Secretarul Consiliului Național al PSD a adăugat că acest sistem, care "prin atitudine și dezinteres, sfidează bunul simț", a fost implementat de
Codrin Ștefănescu: "Sistemul care batjocorește oamenii trebuie urgent deparazitat" by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/37451_a_38776]
-
o citează pe larg ca s-o combată : „Jurnalistul știe prea bine că ceea ce face este imoral. El este ca acel escroc care se hrănește din vanitatea altora sau din ignoranța lor: le câștigă încrederea și îi trădează fără nici un scrupul.” Autorul recenziei din suplimentul literar al marelui cotidian francez de după-amiază e de părere că folosirea persoanei întâi în reportaj sau în roman comportă riscuri, dar și obligații asemănătoare. El scrie: „Chiar dacă există o frontieră între reportaj și roman, ea
Jurnalism și literatură () [Corola-journal/Journalistic/3474_a_4799]
-
părere că folosirea persoanei întâi în reportaj sau în roman comportă riscuri, dar și obligații asemănătoare. El scrie: „Chiar dacă există o frontieră între reportaj și roman, ea nu separă, după cum își închipuie mulți, statutul de jurnalist - grăbit, superficial, lipsit de scrupul, - și cel de scriitor - nobil, profund, plin de scrupul moral, - ci pe acei autori care se cred deasupra a tot ce relatează de aceia care acceptă ideea inconfortabilă de a fi parte a ceea ce relatează. Exemplu pentru prima școală de
Jurnalism și literatură () [Corola-journal/Journalistic/3474_a_4799]
-
roman comportă riscuri, dar și obligații asemănătoare. El scrie: „Chiar dacă există o frontieră între reportaj și roman, ea nu separă, după cum își închipuie mulți, statutul de jurnalist - grăbit, superficial, lipsit de scrupul, - și cel de scriitor - nobil, profund, plin de scrupul moral, - ci pe acei autori care se cred deasupra a tot ce relatează de aceia care acceptă ideea inconfortabilă de a fi parte a ceea ce relatează. Exemplu pentru prima școală de reportaj sau de literatură: lașul și demnul de milă
Jurnalism și literatură () [Corola-journal/Journalistic/3474_a_4799]
-
pus pentru prima oară semnătura și scriitorul diplomat ardelean, Lucian Blaga. Fostul publicist de la „Patria” din Cluj, a redactat un eseu succint, demn, în care subliniază că articolul apărut în ziarul evreiesc „Dziennik Warszawski” „este lipsit de cele mai elementare scrupule gazetărești despre România”. Apoi dezvoltă premisele greșite de la care a plecat autorul, remarcând apăsat deserviciile pe care acesta le aduce „evreilor din România”, fără a aminti de relațiile românopolone în plină dezvoltare, care ar trebui menajate. Deoarece scandalagiul de la publicația
Distincția regală acordată de Ferdinand lui Blaga by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/3806_a_5131]
-
vaccinul potrivit. Se manifestă în mod agresiv. Declanșează epidemii fără leac. Cea mai gravă se numește ură. Ura noastră cea de toate zilele. Ciuma modernă. Un al doilea motiv ține de interesul personal sau colectiv al unor indivizi lipsiți de scrupule. Niciodată de un interes general sau altruist. Totdeauna de unul egoist. Pe un fond psihic corupt, indivizii la care mă refer pun la cale scenarii pe care le-ar dori distrugătoare. Și au ținte precise: cei care, într-un moment
Patologie intelectuală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3827_a_5152]
-
ceva. Se pare că net-ul ne pune la dispoziție un instrument infailibil de a-i minți. Al doilea mijloc prin care ura și interesul egoist creează patologie este utilizarea lor în direcția unor ținte precise, monitorizate atent și fără scrupule. N-are absolut nici o importanță acuratețea sau congruența atacului. Insistența și violența sunt, în schimb, obligatorii. Caracterul murdar nu trebuie ascuns, ci afișat, fiindcă este esențial în crearea imaginii negative. Cine se mai încurcă în zilele noastre cu jumătăți de
Patologie intelectuală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3827_a_5152]
-
abject, se întreabă Zografi. Și continuă: făcând abstracție de jocul scenic (ale cărui subtilități oferă destule piste pentru a sugera antifraza), cum putem interpreta diferența dintre noblețea conținutului și caracterul ignobil al lui Richard, cel care își asumă fără vreun scrupul acest conținut? Glosele și digresiunile sunt pasionante, Zografi dându-le un aer de improvizație controlată. Nu mă opresc asupra lor din motive de spațiu. Rețin doar concluzia operațională: între „filmul acțiunii”, pe care-l vedem dinafară, și „filmul personal”, care
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
atâta amar de vreme, reușind să reflecteze asupra ei și să ajungă tardiv la concluzia că reprezenta cea mai sângeroasă dictatură. Dictatura, va spune el, a profitariatului, nu a proletariatului. Comuniștii au stilul lor "brigand", îi apar acum lipsiți de scrupule și omenie. Toți paukeriștii valahi erau fiii stalinismului satrapic, asiatiac"; "erau niște febrile păsări răpitoare". Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, deveniți un adevărat laitmotiv, "aveau o mentalitate tribală de polinezieni". Ei alcătuiau un "trio tribal". Pe Ana Pauker a
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]
-
atașament calculat la normativul politic și estetic (dacă poate fi astfel numit) comunist. Să fie vorba de orgolii, de ambiții debordante, de imoralitate și egoism, de duplicitate vinovată (așa cum însuși mărturisește), de fariseism, ipocrizie și cinism, de desfășurată lipsă de scrupule și dispreț suveran față de tot ceea ce nu vine în directă atingere cu avantajul personal? Ar trebui să fie și ceva în plus ca să avem explicația reală, caracterul omului fiind doar o piesă pe acest eșichier, chiar dacă o piesă esențială. Petru
Petru Dumitriu,după naufragiu by Mircea Braga () [Corola-journal/Memoirs/9009_a_10334]
-
unul ca mine, născut ceva mai demult, obiectul aceleiași cercetări ține de istoria trăită. M-am aflat, am vrut sau nu am vrut, în tranșeele luptelor literare purtate de criticii șaizeciști, reconstituite de Alex Goldiș cu nedezmințită rigoare, cu mare scrupul documentar și, aș spune, cu multă dăruire. A rezultat, cum constată pe drept cuvânt Mircea Martin, „un studiu care se anunță a fi o carte de referință pentru istoria criticii literare românești”. Am trăit eu însumi, așadar, începusem să spun
Luptele criticii literare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3779_a_5104]
-
exprimă, consimte. Deși până acum s-au înregistrat doar 650 de opoziții față de reeditarea unor titluri în format digital, internetul vuiește de proteste. Multe ediții au fost cenzurate, la vremea lor, sau publicate sub pseudonim, iar reeditarea ar cere puțin scrupul filologic. Nemaivorbind că lista celor 500.000 de titluri abundă de greșeli, iar oficialii se încurcă în comisii. Sună cunoscut?
Îi fură statul pe scriitori? () [Corola-journal/Journalistic/3639_a_4964]
-
cazul în care nu se respectă procedura parlamentară de dezbatere, va fi sesizată Curtea Constituțională. "Decizia BPN este de a organiza pichetări la sediile prefecturilor din totată țara pentru a ne manifesta dezacordul total față de bugetul cinic și lipsit de scrupule, pentru cel din 2014", a declarat Andreea Paul, citează Mediafax. Potrivit liderului democrat-liberal, Guvernul are "viziune zero", "taxatorul Ponta are o singură țintă, cea electorală", iar "Mobilizarea USL a fost exemplară pentru a trece un buget cu dedicație exclusiv PSD
PDL iese în stradă pentru a-și manifesta dezacordul față de Buget by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33815_a_35140]