570 matches
-
Văzduh de la văz și duh- nu este, simplu, doar aerul cosmic dislocat de volumul formei, ci mai degrabă o specie a inefabilului înrudită cu „aerul de sub aripă” despre care vorbea altădată poetul. Vizual, privirea îl simte ca suflu al formei sculpturale, ca paloare morfologică proprie și inconfundabilă. Însă tocmai acest văzduh este cel care caracterizează substanța formei ca făcând parte din specia „materiile subiectivizate”. Imediat ce renunță sau este dezlipită de el, forma sculpturală pică vertiginos în lumea obiectelor. Acest depozit tainic
Vasile Gorduz () [Corola-website/Science/317106_a_318435]
-
Vizual, privirea îl simte ca suflu al formei sculpturale, ca paloare morfologică proprie și inconfundabilă. Însă tocmai acest văzduh este cel care caracterizează substanța formei ca făcând parte din specia „materiile subiectivizate”. Imediat ce renunță sau este dezlipită de el, forma sculpturală pică vertiginos în lumea obiectelor. Acest depozit tainic de văzduhuri reprezintă, Gorduz-ul invizibil. După „oglindirile” și „ghiciturile” pe care le stochează acest „Gorduz subliminal” lucrează celălalt Gorduz. Abia acesta din urmă este „Gorduz-ul nostru recent”, cel de toate zilele... Sorin
Vasile Gorduz () [Corola-website/Science/317106_a_318435]
-
boltire cu planșeu drept în pronaos și bolți cu fâșii curbe în plan octogonal în naos și altar. Ancadramentul ușii de la intrare este împodobit cu un brâu încrustat, neterminat, iar catapeteasma realizată de către Ion Zugravul de la Răpciuni, etalează în ornamentica sculpturală o îmbinare de motive populare specifice Văii Bistriței.
Biserica de lemn din Galu () [Corola-website/Science/317109_a_318438]
-
tauri înaripați cu cap de om stau ca străjeri la porțile palatelor. În interior, zidurile erau ornate cu basoreliefuri reprezentând scene de vânătoare, bătălii, festivități. În timpul domniei lui Hammurabi (1750 î.Hr.), sculptura babiloniană cunoaște o remarcabilă înflorire. O celebră lucrare sculpturală reprezentându-l pe marele monarh, cunoscut mai ales pentru celebul cod juridic, este realizată din diorit și are privirea fixă specifică modei perioadei. La fel de celebră este sculptura numită "Iamassu", un leu înaripat cu chip uman descoperit în urma unor săpături efectuate
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
Bisericii Catolice, care a ieșit învingătoare în lupta cu Reforma Protestantă. Sculptura este mai dinamică, de dimensiuni mai fastuoase și destinată mai mult spațiilor publice, tocmai pentru a demonstra omnipotența bisericii. Protagonist al barocului, Bernini dă un limbaj nou artei sculpturale, redând mișcare în spațiu formelor imense. Imaginile sunt exuberante și pline de emoție. Printre lucrări ca: decorarea Bazilicii Sfântul Petru din Roma, Fontana di Trevi, statuia "Extazul Sfintei Tereza", Bernini a transformat Roma într-un adevărat oraș baroc. În a
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
s-a înlocuit cu țiglă, iar arcadele foișorului scund al turnului-clopotniță, prevăzut cu o fleșă zveltă, învelită cu tablă, au fost înfundate cu scânduri. Sub stratul de tencuială interioară și exterioară, aplicat cu același prilej, se pot ascunde bogate ornamente sculpturale și fragmente ale unui vechi decor iconografic degradat; reparat în anii 2001-2003, lăcașul a fost repictat în perioada 2003-2004, în tehnica “tempera grasă”, de Emil Goțiu din Ilia. Execuția registrului icoanelor împărătești, asociată cu ampla renovare din 1802 (tradiția locală
Biserica de lemn din Sârbi, Hunedoara () [Corola-website/Science/317231_a_318560]
-
tunică până la genunchi, purtată fără pantaloni, deoarece aceștia erau considerați obiect de îmbrăcăminte al barbarilor. Scriitorul roman Gellius scria că primele tunici nu aveau mâneci, iar pe cele cu mânecă lungă le considerau ridicole. Cea mai mare parte a evidențelor sculpturale sunt cuprinse între domnia lui Tiberius și cea a lui Hadrian. Tunica militară era asemănătoare cu cea civilă și a rămas îmbrăcămintea obișnuită a soldaților romani până la începutul secolului III d.H. Aceasta ajungea de obicei până la genunchi și era strânsă
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
eroilor, Prunișor, Arad; 1995, Fotbalist, Sebis, Arad; 1999, Semn, Schrems, Austria; 2000, expoziție personală - Nobilă Casă Oradea; 2002, Monumentul eroilor, Sacadat, Bihor; 2002, Radu Golescu, Arad; 2004, expoziție personală- Galeria Delta Arad; 2005, expoziție personală- Muzeul Țării Crisurilor Oradea Ansambluri sculpturale: 1997, reconstituirea ansamblului sculptural Alma Mater, liceul Moise Nicoară, Arad 1998, “Arca lui Noe”, Hamburg Donau, Austria 1999, reconstituirea ansamblului sculptural/ fațadă Primăriei municipiului Oradea 1999, ansamblu sculptural decorativ “Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos”, Oradea 2000, realizarea stemei orașului Oradea pe fațadă
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
Fotbalist, Sebis, Arad; 1999, Semn, Schrems, Austria; 2000, expoziție personală - Nobilă Casă Oradea; 2002, Monumentul eroilor, Sacadat, Bihor; 2002, Radu Golescu, Arad; 2004, expoziție personală- Galeria Delta Arad; 2005, expoziție personală- Muzeul Țării Crisurilor Oradea Ansambluri sculpturale: 1997, reconstituirea ansamblului sculptural Alma Mater, liceul Moise Nicoară, Arad 1998, “Arca lui Noe”, Hamburg Donau, Austria 1999, reconstituirea ansamblului sculptural/ fațadă Primăriei municipiului Oradea 1999, ansamblu sculptural decorativ “Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos”, Oradea 2000, realizarea stemei orașului Oradea pe fațadă Primăriei municipiului Oradea 2000
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
Sacadat, Bihor; 2002, Radu Golescu, Arad; 2004, expoziție personală- Galeria Delta Arad; 2005, expoziție personală- Muzeul Țării Crisurilor Oradea Ansambluri sculpturale: 1997, reconstituirea ansamblului sculptural Alma Mater, liceul Moise Nicoară, Arad 1998, “Arca lui Noe”, Hamburg Donau, Austria 1999, reconstituirea ansamblului sculptural/ fațadă Primăriei municipiului Oradea 1999, ansamblu sculptural decorativ “Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos”, Oradea 2000, realizarea stemei orașului Oradea pe fațadă Primăriei municipiului Oradea 2000, spațiu de joacă pentru copii, curtea Muzeului de Artă Aplicată din Frankfurt, Germania 2003, reconstituirea ansamblului
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
expoziție personală- Galeria Delta Arad; 2005, expoziție personală- Muzeul Țării Crisurilor Oradea Ansambluri sculpturale: 1997, reconstituirea ansamblului sculptural Alma Mater, liceul Moise Nicoară, Arad 1998, “Arca lui Noe”, Hamburg Donau, Austria 1999, reconstituirea ansamblului sculptural/ fațadă Primăriei municipiului Oradea 1999, ansamblu sculptural decorativ “Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos”, Oradea 2000, realizarea stemei orașului Oradea pe fațadă Primăriei municipiului Oradea 2000, spațiu de joacă pentru copii, curtea Muzeului de Artă Aplicată din Frankfurt, Germania 2003, reconstituirea ansamblului sculptural al Porții nr.1, Cetatea Albă
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
fațadă Primăriei municipiului Oradea 1999, ansamblu sculptural decorativ “Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos”, Oradea 2000, realizarea stemei orașului Oradea pe fațadă Primăriei municipiului Oradea 2000, spațiu de joacă pentru copii, curtea Muzeului de Artă Aplicată din Frankfurt, Germania 2003, reconstituirea ansamblului sculptural al Porții nr.1, Cetatea Albă Iulia. Premii și Distincții: Premiul Juriului Rumilly, Franța, 1997 Premiul I Belley, Franța, 1998 Diplomă de Merit, Uniunea Națională a Restauratorilor de Monumente Istorice din România, 2003. Lucrări în colecții publice și particulare : România
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
activitate din Florența. Căpătând mai multă libertate de acțiune artistul s-a lansat într-o activitate de studiu, căutări și inovații, folosite cu artă și înțelepciune, cu deosebire la construirea reliefurilor lui Isac, Iosif și Solomon. La vederea acestei bijuterii sculpturale Michelangelo a exclamat: „Acestea sunt Porțile Paradisului!” Într-o permanentă căutare a noi moduri de exprimare, sufocat de interferențele artistice ale conducătorilor fondului finanțator, dar și din motive de penurie pecuniară Ghiberti și-a găsit activități paralele, neglijand execuția porților
Lorenzo Ghiberti () [Corola-website/Science/316553_a_317882]
-
care reprezenta un leu ce dobora un taur, grup statuar plasat pe chei. Acea sculptură a fost dezgropată cu ocazia lucrărilor la calea ferată, fapt ce a permis localizarea exactă a "Palatului Bucoleon". Edificiul era decorat și cu alte lucrări sculpturale. In sec. al 10-lea, Nikeforos Focas(963-969) a întărit fortificațiile trasformându-l într-o citadelă cu un donjon. A sperat ca puterea și izolarea palatului să-l ferească de mâna unor eventuali asasini, dar nu a avut noroc. Fortificațiile ridicate
Marele Palat din Constantinopol () [Corola-website/Science/316598_a_317927]
-
punem în balanță atât suferința familiilor soldaților mutați în Irak și Afganistan, a familiilor celor morți în atentate sinucigașe sau mașini capcană precum și a civililor nevinovați ce au de suferit de pe urma acestor conflicte armate. Anul 1992 înseamnă un nou concept sculptural semnat Robert Longo - “Cruci” (Crosses). Cu un aer metafizic morbid, Longo expune o serie de scupturi în diverse colțuri ale lumii, repectând conceptual de cruce: Museen der Stadt Landshut, Landshut - Germany, Galerie Hans Mayer, Düsseldorf, Germany Venician Arsenal, Venice Biennale
Robert Longo () [Corola-website/Science/318809_a_320138]
-
ambele variante, sinteza înseamnă: 1. finisarea concavităților și convexităților plinului, masei printr-un model fără urme de prelucrare, dar cu păstrarea facturii fine dar amorfe a argilei îmbunătățite; 2. dezvoltarea volumelor ca într-o creștere organică, vegetală, gândită și tratată sculptural, fără nici un adaos ornamental, ritmul plinurilor și golurilor fiind decorative în sine. Cât privește mozaicul mural sau pavimental cu implicarea ceramicii, aceasta este o istorie care se pierde în trecutul antic al Egiptului și al Persiei. Tehnica a fost preluată
Arte decorative () [Corola-website/Science/316236_a_317565]
-
1978). În 1953, suprafața exterioară a bârnelor a fost tencuită cu un amestec perisabil de lut și pleavă; alte reparații avuseseră loc în 1813 (șantier sugerat de aducerea clopotului mic în acel an) și 1928. La interior, alături de unele motive sculpturale, mai sunt vizibile, pe alocuri, mici pete de culoare, aparținătoare, poate, unui program iconografic imposibil de reconstituit in prezent. Din patrimoniul bisericii au făcut parte câteva xilogravuri și icoane pe sticlă, parte a zestrei decorative a tâmplei. Conscripțiile anilor 1761-1762
Biserica de lemn din Deleni () [Corola-website/Science/321173_a_322502]
-
I. V. Stalin, (fostul "Parc Național Regele Carol al II-lea" și actualul parc Herăstrău), cu vedere spre "Piața Generalissim I. V. Stalin" (fostă „Adolf Hitler“), în prezent Piața Charles de Gaulle. Pentru amplasarea statuii, a fost necesară distrugerea ansamblului sculptural Fântâna Modura, realizat în 1939 de sculptorul Constantin Baraschi. Dimitrie Demu a cerut pentru lucrare o sumă imensă, 50 de milioane de lei, sperând să primească măcar o treime din ei. A foast uimit că i s-a acceptat cererea
Statuia lui Stalin din București () [Corola-website/Science/321544_a_322873]
-
se cunoaște vechimea lăcașului din Roșioara, însă succesiunea de trei hramuri sugerează cel puțin două momente de rectitoriri anterioare. Vre-o veche pisanie s-ar mai putea afla sub stratul de tencuială din exterior sau din interior. Trăsăturile planimetrice și sculpturale caracteristice indică ridicarea ei probabilă în secolul 18. Pe ușile împărătești apare o scurtă însemnare a zugravului: "„Iilie zugravu Dozăscu 1856”". Această lucrare a premers lucrările ample de înoire a lăcașului între anii 1864-1867. Construcția a primit înfățișarea actuală în urma
Biserica de lemn din Roșioara () [Corola-website/Science/321760_a_323089]
-
sabotarea „regimului democratic”, ori că „unelteau” împreună cu „imperialiștii anglo-americani” la izbucnirea unui nou război mondial, prin atacarea Uniunii Sovietice de către occidentali. Pe pereții Incubatorului au fost găsite însemne precum „Gândește pentru tine!”, „Mâncarea deja mestecată = VOMĂ”, cât și instalații artistice sculpturale deosebite. Acvilele albe sunt păsări solitare, ce se împerechează pe viață. Cuibul este așezat pe creste montane înalte, și în fiecare an el este refăcut, acvilele refuzând vechile cuiburi în descompunere, care ramân dedesubt. Cuiburile pot depăși ca diametru 3
Acvilele Albe () [Corola-website/Science/320998_a_322327]
-
lor picturala, ce pune în valoare intențiile acestui proiect al carui final va trebui să ajungă la obiectul tridimensional. Tot ansamblul are un caracter scenografic: Ana Ilfoveanu a știut să-și adapteze foarte bine stilul ideii de spectacol, de viziune sculpturala în reprezentarea măștilor. Elementele cu care ea operează sunt cele știute: desenul puternic, expresia hieratica a personajelor, o anume irealitate a prezentei lor fizice este acum transferată elementului concret, perceptibil, acestor personaje-măști. Ele sunt obiecte reale, palpabile și acest lucru
Ana Ruxandra Ilfoveanu () [Corola-website/Science/317283_a_318612]
-
cu pictorii Maurice Denis și André Lhote precum și cu călătorii în Italia unde copiază din mari maeștri ai picturii. Primul contact cu publicul are loc în 1922, la Salonul de Toamnă, unde expune un portret. În continuare dezvoltă un stil sculptural, în culori puternice, influențat de cubism. Succesul nu este imediat, dar cu personalitatea sa puternică se impune repede în mediul artistic și în cel monden. Se instalează în cartierul Montparnasse, participând intens la viața boemă din acesta, care îi și
Tamara de Lempicka () [Corola-website/Science/317354_a_318683]
-
până la genunchi, purtată fără pantaloni, deoarece aceștia erau considerați un obiect de îmbrăcăminte al barbarilor. Scriitorul roman Gellius scria că primele tunici nu aveau mâneci, iar pe cele cu mânecă lungă le considerau ridicole. Cea mai mare parte a evidențelor sculpturale sunt cuprinse între domnia lui Tiberius și cea a lui Hadrian. Tunica militară era asemănătoare cu cea civilă și a rămas îmbrăcămintea obișnuită a soldaților romani până la începutul secolului III d.H. Aceasta era, de obicei, strânsă cu o centură care
Îmbrăcămintea în armata romană () [Corola-website/Science/321453_a_322782]
-
Inscripțiile de pe altar și de pe ancadramentul intrării în naos, vin și întăresc tradiția mai sus menționată. Realizatorul edificiului a fost Petre morarul, cunoscut meșter din zonă, care a înțeles necesitatea degajării spațiului de elementele de acoperire și a adoptat forme sculpturale deosebite ca formă și conținut. Biserica face parte dintr-o categorie planimetrică mai deosebită, având un plan în formă de „corabie”, adică o navă dreptunghiulară, în partea răsăriteană o absidă poligonală, decroșată, în cinci laturi, iar în partea apuseană pronaosul
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
cât și prin cele două intrări, ale căror ancadramente au forma găurii de cheie, fiind o formă foarte rar întâlnită, doar la biserica „Sf.Nicolae” din Lăpușna, fiind și singurele din țară. Pe lângă forma lor deosebită, intrările conțin și decorații sculpturale. Intrarea în pronaos în partea inferioară are rozete în câte 4 și 6 petale, iar în partea superioară pomul vieții, marginile având chenare ce cuprind forme geometrice: romburi, cercuri, dinte de lup. Ancadramentul intrării în naos este mai simplu, conținând
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]