950 matches
-
februarie; 2, 13, 14, 15, 16, 22 și 31 martie; 21, 30 noiembrie; 25 și 31 decembrie. Zilele în care nu apărea pe cer, când "se primenea", erau considerate zile nefaste, supuse întunericului; apariția lunii pe cer, sub forma unei seceri, reprezenta înfrângerea forțelor malefice și preamărirea luminii până la Lună Plină.179 "Arhetip al măsurătorii" (Gilbert Durand), luna este "astrul ritmurilor vieții": "Luna măsoară, dar și unifică. "Forțele" sau ritmurile sale "reduc la același numitor" o mulțime de fenomene și semnificații
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sărbătorilor care rememorează marile evenimente cosmogonice. În structura magico-mitică a calendarului, ciclul de 40 de zile, în care este împărțit timpul, se stabilește în funcție de "însemnele" lunii, "luna nouă" sau crai nou, când apare pe cer sub forma unui corn sau seceră, "luna plină" sau "luna veche", când luna luminează în întregime. În funcție de fazele lunii, în viața satului tradițional aveau loc diferite acțiuni magice: rituri de fecunditate și fertilitate, rituri de ascensiune a morților la cer (pe Calea laptelui), credința în vârcolacii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
roditor, mănos; când nu va fi plină, anul va fi neroditor."183 La lună nouă (crai nou), nu se făceau semănături deoarece boabele nu legau, nu se făceau nunți, pentru că nu durau căsniciile, se făceau farmece de ursită, iar dacă "secera lunii se desfăcea în două", copiii se rugau la lună pentru diferite daruri. La lună plină (veche), se pornea plugul, se făceau semănături, copilul născut era considerat norocos, se culegeau plante de leac. Simbolul lunii noi, sub forma "coarnelor de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
muncitorești” Tot în aceeași vreme învățam să cântăm și cântece muncitorești cum era „Steagul partidului”, pe versuri de Mhai Beniuc: “Trec rânduri rânduri muncitorii Cu steagu-n vânt desfasurat E steagul marilor victorii De partid înalțat...” sau: „Intreceri, întreceri, Ciocane și seceri” Mai târziu a fost introdusă intonarea imnului la începutul orelor de clasă. Este vorba de „Imnul de Stat al RPR” pe versuri de Eugen Frunză și Dan Deșliu și muzica de Matei Socor. Din acest imn îmi mai amintesc doar
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
apa; ciulcii erau legați cu niste tulpini de papură ca să nu alunece în jos pe picioare. Pentru că nu aveau ciorapi își făceau obiele din dosurile de pernă pentru a-și proteja picioarele împotriva înghețului. Ca unelte se foloseau “tarpanele”, niște seceri cu un suport lemnos lung de circa un metru. Recoltarea stufului se făcea iarna când bălțile trebuiau să fie înghețate. Deși temperatura era negativă, datorită stratului protector al stufului, balta avea doar o pojghiță subțire de gheață care nu putea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ele cu fier. Cînd se întîlnesc două lăuze, schimbă între ele ace. (Gh.F.C.) Primele haine ale copilului se trec pe sub topor. Prin prima cămașă se trece o bucată de fier. (Gh.F.C.) Și mortului i se pune fier în coșciug: o seceră, bucăți de coasă, cuie, iar sub cap, ac cu ață. în unele locuri, o babă înconjoară mormîntul, îl descîntă și înfige lîngă cruce cuțitul pe care îl ține în mînă. (Gh.F.C.) Filipi Trei zile de Filipi nu se coase, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fac doi colaci. Se leagă cu un fir de ață roșu de ciutură, mai adăugînd și sporiș*, fiind credința ca să se sporească grîul. Se scufundă ciutura în fîntînă; se scoate afară, se frîng colacii și se dau la copii. Cînd seceri la grîu, să lași un peticel numai cît cuprinzi cu brațul - numit „barba lui Dumnezeu“ - în mijlocul lanului, că așa e bine. Să atîrni totdeauna trei ori nouă fire de grîu la icoană. Unii oameni pot împleti frumos spice de grîu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci se naște copilul fricos. Femeia însărcinată să nu puie floare la brîu, că face copilul cu semn. Femeile însărcinate să nu mănînce pești și melci, că vor naște copii băloși și mucoși. Femeia îngreunată să nu se ducă cu secera sau cu sapa pe umăr la muncă, căci altfel iese copilul ghebos. Femeia însărcinată să nu-și înnoade pletele, că face copilul cu limba împiedicată. Femeia îngreunată să nu mănînce dumineca fructe păstăioase, căci copilul se face bolînd* și tîmp
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
duminecă nu se lasă toporul împlîntat în lemn, că au durere de cap cei din casă. Coada de topor nu se pune pe foc, că-i rău de tăieturi. Cînd bate piatra, înfige toporul în pămînt, că-i bine. Toporul, secera etc. nu se lasă cu vîrful în sus, că plînge Maica Domnului. Femeia însărcinată care va călca cu piciorul pe vreun topor va face copilul cu niște semne pe piept, ca crestăturile de topor. Tort Cine toarce cînd fierbe tortul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cupiditate): e pofta de a pune pe ceea ce nu-ți este cuvenit, patroana hoților și a înșelătorilor, uzurpatoare de moșteniri și dornică de-mbogățire fără margini, prin forță sau mârșăvie. Privirea mi-a rămas țintită pe mâinile curbate ca o seceră, cu degetele care se împreunau precum un clește. N-am mers prea mult că buna ei vecină, Avarice (Zgârcenia) urâtă ca o ceapă verde, slabă și parcă neînsuflețită, în zdrențe îmbrăcată, a apărut în fața mea. În mâna-i ascunsă sub
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
retezat picioarele ci aripile// dar tot păsări ale singurătății se numesc// deși umplu străzile piețele cinematografele/ zgârie-norii// (...)// poate dacă am fi despicați/ s-ar găsi tezaure coclite/ aruncă țăranul grâul și ard/ flăcări verzi pe comoară// galbene apoi/ tăiate cu secera" (patmos); "să nu te miri dacă ai să vezi papagali colorați/ pe umerii oamenilor politici" (să nu te miri); "în galați și în brăila/ slabi de te apucă mila// societatea socialistă multilateral dezvoltată// iar mai sus către vaslui/ nu-i
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
protestului lor este cuceritoare. O familie de „chinezi“, protestând în engleză în centrul Berlinului. Nu era vorba de tinerii exaltați, cu creastă multicoloră, din Noua Stângă, îngreunați de piercinguri și cercei, care își cumpără la un euro bucata insigne cu secera și ciocanul și fac gălăgie îm potriva masa crării balenelor, a creșterii taxelor de studii, a bombelor atomice și a discriminării sexuale. Nici de fețele sălbatice ale celor din Noua Dreaptă, care protestează împotriva primilor, respectând cu sfințenie principiul noncontradicției
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cât obligațiile de serviciu îl rețineau la Huși, la Vaslui tovarășii își dădeau în petic sau îi durea undeva de UTC și MTP, lucru care îl enerva la culme pe „guru” cu stea roșie în frunte și cu ciocanul și secera în geanta-i din piele de bou, ca și a proprietarului ei. După ce-și descrie în câteva cuvinte „prodigioasa” activitate hușeană (pioneri, gazete de perete, propagandă, șamd), lătrăul de partid se lamentează iarăși când vine vorba de vasluienii din
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
-iști care n’au mers pe linia trasată de UTC”. Cu părere de rău, nu am găsit la dosarul cercetat și fapte concrete dar putem specula fără teamă că vom greși prea mult. Carnetele roșii ce aveau inserțiile însemnelor comuniste (secera și ciocanul) deveniseră adevărate stigmate ale trădării pentru marea majoritate a locuitorilor României, dar și ale fricii prin urmare, opinăm că simpla lor arătare provoca groaza printre comercianți și crâșmari care deveneau dintr-o dată foarte servili față de puștanii membri ai
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
studii (bazate pe cercetări documentare) locuitorii Vasluiului nutreau profunde sentimente liberale, încă de la apariția acestui partid pe scena politicii românești (1875) așa că misia ticăloasă a bolșevicilor de înregimentare a tineretului sub faldurile și mai ticălosului și mincinosului steag roșu cu secera și ciocanul, devenise aproape imposibilă, de aici derivând numeroase frecușuri ce vor fi „rezolvate”, nu prea târziu, prin scoaterea în afara legii a PNL și PNȚ. Dar, până atunci, iată ce scria „la temă” tot Petru Bighiu în „Raportul de activitate
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fraude electorale ce s-a comis în ziua de 19 noiembrie a anului 1946. Oricine își poate închipui grupul de presiune format din 50 de tineri puși pe scandal, urlând pe străzi lozinci îndreptate împotriva „reacțiunii”, agitând steaguri roșii cu secera și ciocanul și purtând pancarte „mobilizatoare” de genul „Jos x-ulescu” sau „Sus y ulescu”. Prin urmare, opinăm că chiar și legea electorală din acele vremuri a fost încălcată grosolan de către „revoluționarii” ce aveau să ne conducă țara și destinele în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
inspiratorului, probabil), neapărat era nevoie și de doi activiști comuniști vasluieni ce vor fi dat mai mult cu gura pe acolo decât cu lopata sau târnăcopul, așa că pentru această „grea” misie fuseseră nominalizați tov-ii Mihai Luca și Gheorghe Chirvase. Nici secera partidului, țărănimea săracă și suptă de asupritorii satelor, „chiaburii”, nu fusese dată de-o parte odată ce tov ii Moise Florea, Arhire Gheorghe și Țârdea Irimia fuseseră promovați în fruntea „Comitetului Județian al O.T.S. (organizația tineretului sătesc, n.n.)” iar Bucătaru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
muncitoresc), Dumitru Băhnăreanu a reușit să recâștige funcția de secretar al organizației de bază PMR cu 11 voturi pentru și „...împotriva nimică”, după cum a scris cel însărcinat cu redactarea „procestului verbal”. Probabil, în ochii „numeroșilor” alegători-purtători ai carnetelor roșii cu secera și ciocanul a prevalat faptul că D.B. era „suferend” de picioare. Demn de remarcat din documentul din care am citat este angajamentul vechiului-noului secretar de partid care nu a uitat să spună că „...voi lupta cu tăte puterile mele pentru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dijmă, pentru care acest arendaș le mai cerea și alte servicii: „...locuitorii care vor lua pământ de hrană îmi vor face în comptul (contul, n.a.) prețului (de 50 de lei/falcea, n.a.), câte 25 prăjini prașilă și 40 de prăjini seceră, iar restul îmi vor plăti în numerar”. Ca să ne facem o idee exactă asupra felului în care era exploatată fără milă munca țăranului român, am extras tot din declarația arendașului Gutman prețurile pe care le plătea subarendașului sau dijmașului clăcaș
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fără milă munca țăranului român, am extras tot din declarația arendașului Gutman prețurile pe care le plătea subarendașului sau dijmașului clăcaș pentru lucrările agricole citate mai sus: „...în loc de 0,50 lei prăjina de prașilă și 0,20 lei prăjina de seceră, le ofer 0,60 lei prăjina de prașilă și 0,25 lei de seceră”. Iată și calculul pentru cele 100 de prăjini pe care arendașul le acorda cu mare „larghețe” țăranului: dacă pentru această suprafață de aprox. 1,8 ha
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
care le plătea subarendașului sau dijmașului clăcaș pentru lucrările agricole citate mai sus: „...în loc de 0,50 lei prăjina de prașilă și 0,20 lei prăjina de seceră, le ofer 0,60 lei prăjina de prașilă și 0,25 lei de seceră”. Iată și calculul pentru cele 100 de prăjini pe care arendașul le acorda cu mare „larghețe” țăranului: dacă pentru această suprafață de aprox. 1,8 ha. clăcașul trebuia să plătească 60 de lei, de aici îi erau scăzute sumele rezultate
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
I Împreună cu podoabe de argint și aur (Românii din Covasna și Harghita, de Ioan Lăcătușu, pag. 468). Cei din Toplița au fost mai norocoși, aici s-a descoperit un depozit de obiecte din bronz de la sfârșitul epocii bronzului, cuprinzând: șase seceri, cinci fragmente de lame de ferăstrău, două fragmente ale unei lame de pumnal, un stilet prezentând un mâner cu buton și proeminențe și un răzuitor de calcar din paleolitic. Pe drumul ce urcă spre muntele Creanga, În drum spre Borsec
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
secara și ovăzul. Ovăzul era pentru cei care aveau cai, iar celelalte cereale erau pentru pâinea cea de toate zilele și pentru păsările din curte. Fetele, cum treceau de doisprezece ani, Învățau a secera. Se mai tăiau la Început cu secera la mâna stângă, dar tratamentul era același ca și la băieții care-și scăpau mâna În coasă. Mai greu era pentru nevestele gravide. Faptul că Ana din romanul Ion de Liviu Rebreanu va naște la câmp când era la secerat
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mătușa Maria a lui Neculai a Nastasiei a născut pe unul din cei zece copii la câmp În timpul secerișului. I-a venit vremea, bietei femei, atunci acolo la câmp unde l-a și născut. I-a tăiat buricul cu o seceră, a Învelit copilul În niște ștergare În care i se adusese merinde, a urcat apoi cu el În brațe pe Coasta Feței și a ajuns acasă. Acum acel băiat a trecut de șaptezeci și unu de ani și Încă este
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
brad alb. Mortul era invitat și el la cină: Hai, Vasile, de te scoală că asta-i cina de pe urmă. Acum se practica și jocul cu măști: Moartea (un bărbat lua pe le o virincă și În mână purta o seceră), Calul și Maimuța. Moartea purta În gură dinți din cartofi, iar În mâna rămasă liberă purta o cană cu apă sărată. Cel care refuza să guste din apă, era dus la moarte afară. Pentru Cal trebuiau să se deghizeze doi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]