1,137 matches
-
simplu bobârnac... - Mai ales nu te atinge de amăruie... Nu a început să bea. Totuși, avertismentele surorii lui s-au dovedit justificate prostește. În februarie, în timpul ultimelor geruri ale iernii, cele mai năprasnice, a căzut pe o stradă înzăpezită, seara, secerat de un stop cardiac. Milițienii care aveau să-l găsească în zăpadă l-au luat, desigur, drept un bețiv și l-au dus la dezalcoolizare. Abia a doua zi dimineață aveau să-și dea seama de greșeală... Din nou, viața
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
SCENA A II[-A] (ȘTEFĂNIȚĂ intră adâncit în cugetări și visător) ȘT[EFĂNIȚĂ] (pentru sine) Văzut-am rătăcind căprioarele prin codrii Livanului... sprintene și cu ochii lucitori... văzut-am fetele cu snopuri de grâu aurit chicotind prin lanurile pe jumătate secerate... am râs, dar prin verdeața întunecoasă a codrilor de fag am zărit cerbul alb al Doamnei... ochii lui era obosiți și genunchii căzură ca frânți în iarba răcoare... văzutu-l-am și m-am întors în cetatea de marmură din vârful Sionului
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-i a minții tale raze, Lumina ta de aur, lumina ce-nviază? O! toată țara asta ai dat altor popoare, Încât altar să-ți facă poporul tău loc n-are. Arând un câmp de pietre cu crudele-i sudori El seceră spinișul din lucru-i fără spori, Privirea lui e cruntă și lacrima venin Blăstăm e vorba-i seacă, sufletul lui suspin. Decât o viață moartă, un negru vis de jele, Mai bine stinge, Doamne, viața ginții mele, Decât ca soartea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a fost bună. Producțiunea agricolă e legată de anume condiții de timp. Un obiect industrial se poate produce și vara și iarna, și noaptea și ziua, oricând și oriunde. Cine însă nu ară la vreme, nu prășește la vreme, nu seceră la vreme, acela nu recoltează nimic și degeaba și-a băgat capitalul în producțiune. Spiritul legii tocmelilor a fost a asigura termenele deosebite ale muncilor agricole, a căror neținere ar fi echivalentă cu ruina sigură a producțiunii, deci cu ruina
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tămâie vor râde de tine daca le vei da sfatul să muncească, să întrebuințeze într-un mod util echivalentul de putere mecanică pe care îl produce organismul lor viu. Țăranul întrebuințează acest echivalent mecanic pentru a ara, a semăna, a secera; adică pentru a da materiei o formă nouă, aceea a grânelor, de o utilitate incontestabilă. Ce fac însă ceilalți cu acel echivalent, la ce întrebuințează mecanismul fizicului lor prețios? Spre a produce lucruri de utilitate? Ferească Dumnezeu. Unii, nefăcând nimic
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
invederat pentru toată lumea; populația Banatului trăia - afară poate de-o seamă de țărani bogați - de la mână la gură. Puțini câștigau de cu vară mai mult decum le trebuia iarna. La vremea secerii ne și lipsește pâinea. Cel întîi grâu ce secerăm se preface literalmente în pâine, celălalt e vândut de pe câmp, fiind încă în spice, sau se duce numaidecât în piață - pentru a împăca pe perceptor. Sarcinele ce-i se impun populațiunii de aci sunt neauzite și sute de mii de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să execute însă? Poporul e mai iritat decât oricând și în adânca sa ignoranță identifică pe perceptor cu neîngăduitorul creditor, cu statul. Firește. Cel ce ia grâul de pe ogorul țăranului și-l silește a-și vinde marfa câteva săptămâni după secere, când e naturalmente mai ieftenă pentru a plăti dări cu banii; cine-l face pe țăranul viier să-și piarză recolta în același chip; cine-i ia pălmașului vaca, care-i hrănește copiii, pentru a o da pe nimic celui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Kasser nu mai avea mult de trăit. Bătrânul împărat plecase însă din psiac a doua zi după înfruntarea cu Zuul. Alaana își luase în serios rolul de Maestru, muncind din greu ca să restabilească sănătatea mintală a quinților, care căzuseră ca secerați în urma atacului sălbatic prin care Xtyn nu făcuse altceva decât să le cruțe viața. Cei patru își reveniseră cu greu, dar spuseseră că doresc să vegheze la puținele zile care-i mai rămăseseră ultimului reprezentant al dinastiei Boszt. Discutase foarte
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
o absurditate ideea că ființele microscopice ar putea vătăma animale mai mari sau omul. Vaccinarea Louis Pasteur (1820-1895) Este meritul medicului englez Edward Jenner, care, în 1796, a realizat primul vaccin împotriva variolei, cândva o infecție virală obișnuită, care a secerat viața a milioane de oameni; astăzi, datorită vaccinării, boala a fost eradicată. La început, vaccinarea era considerată o practică neobișnuită, nenaturală, timp de mai multe decenii tehnica întâmpinând o opoziție dură. A trebuit să treacă mai bine de 80 de
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
a altora, dimpotrivă, este impregnată de bun-simț, de realism, de vitalitate și optimism. Există cîteva proverbe care sintetizează, În mod expresiv, sensul adînc al reflecțiunii lui Shakespeare: „Cum Îți așterni, așa vei dormi”; „Rău de vei semăna, mai rău vei secera”; Cine seamănă vînt, culege furtună”; „Cu ce măsură vei măsura, cu aceea ți se va măsura”; „Nu-i da binelui cu piciorul, că pe urmă-i duci dorul” etc. * „Al doilea gînd este, de obicei, mai Înțelept.” (Euripide) Desigur, nu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
precept moral: „Toți pentru unul și unul pentru toți”. Avertismentul lui Dostoievski trebuie să ne responsabilizeze, o dată În plus, asupra consecințelor posibile ale feed-back-ului comportamental: „De-ți vrei binele, fă și tu altora bine”; „Rău de vei semăna, rău vei secera” etc. (proverbe). * „Vorbește frumos despre cel care are cinstea să fie dușmanul tău.” (H. de Balzac) Dacă nu din alt motiv, pentru faptul că te silește să-ți pui În valoare niște Însușiri pe care altfel poate că nu ai
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
radical hedonistă afirmând că viața este în suficientă măsură o vale a plângerii pentru a mai fi nevoie să adăugăm ceva negativității. în fapt, spectacolul lumii în acele vremuri sumbre este edificator pentru pertinența unei asemenea teze: ciuma tocmai a secerat milioane de vieți - o treime din populația țării, războiul de O Sută de Ani durează deja de șaizeci generând distrugeri masive de sate, de recolte și de regiuni, jafuri și violuri, impunând sacrificii imense populației civile; ca o consecință a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
să fie și datorii? Desăvârșirea noastră și fericirea altora.” (I. Kant) Cel care se poartă cu viclenie față de lume va avea parte de trădare. Pentru că viclenia invită la a fi tratată cu viclenie: „Rău de vei semăna, mai rău vei secera”; Cine seamănă vânt culege furtună”; „Cu ce măsură vei măsura, cu aceea ți se va măsura”. Prin urmare: „De-ți vrei binele, fă și tu altora bine”; „Nu-i da binelui cu piciorul, că pe urmă-i duci dorul”.) „Nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
individual sau social, depinde În primul rând de integritatea și perfecta funcționare a centrilor vitali sau de comandă ai organismului respectiv: „Fântâna se tulbură de la izvor”; „Copacul putrezește de la rădăcină”.) Ce-ai semănat, aceea culegi; Ceea ce vei semăna, aceea vei secera/aduna. (După cum ai fost, de exemplu, dispus să Înveți, așa Îți va fi și În viață, mai ușor sau mai greu: „Cum Îți așterni, așa vei dormi”; „Câinele, de este câine, și tot oprește pe mâine”.) „În orice Întreprinzi, gândește
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
oamenii. Și dacă mor atît de ușor, cum de nu mă impresionează mai mult moartea acelora pe care i-am cunoscut și mi-au fost dragi. Au murit atîția, atîția. Oameni În toată firea, copii, femei, pe toți i-a secerat moartea fără cruțare. Veștile acestea le-am auzit, m-au durut, dar totuși m-am bucurat de soarele care strălucea, de lumina care lumina Djurinul atît de negru În alte zile. Am să fac o listă cu cei de care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lan de grâu lung de zece mile, pe șine care Împiedică bătătorirea solului sub greutatea mașinii. Grâul treierat trece printr-un tub pneumatic de lângă lan și e transportat În silozuri Înalte, din apropierea unui oraș aflat la distanță. Aceeași mașină care seceră grâul pregătește și terenul pentru o nouă cultură. Un dispozitiv similar irigă parcelele de soia Învecinate, În timp ce un elicopter cu reacție Împrăștie insecticide. De-a lungul unui drum secundar, mori conice pregătesc amestecuri de furaje pentru vitele care sunt Îngrășate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
una a amintirilor dureroase, dar și un inedit calendar al sărbătorilor tradiționale și al conștiinței românești ocultate de comunismul instaurat în țară: „Încă o dată, încă o dată, / Suferă țară nevinovată // Pleacă streinul, vine streinul, / Altul e gâdele, unul e chinul // Foametea seceră, molima bântuie / Nimeni nu spune vorba ce mântuie // Greu e și lanțul pe trupul căzând / Mult mai greu este lanțul pe gât // Fuge prin codru pasărea-albastră, / Inima, Doamne, inima noastră. Țipă rănită sub negura zării / Inima, Doamne, inima Țării.” Arta
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
El va lovi tot pământul tău și îl va distruge, după cum a hotărât. Dumnezeu i‑a dat, cu adevărat, puterea să facă lucruri pe care nici unul dintre regii de mai înaintea lui nu le‑a făcut. Mai întâi, el va secera dintr‑o lovitură trei capete, lăsându‑le pe celelalte să se hrănească cu ele pe săturate, [ajungând chiar] să mănânce carnea părinților regelui nedemn” (216‑224; trad. Nikiprowetzky). . Aceste scrieri i‑au influențat foarte mult pe Commodian și Lactanțiu, care
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și tina trupului, ca dintr-o pușcărie întunecată” [„corpul ca închisoare a sufletului” - un topos ce venea de departe]), introdusă de un agent implacabil, s-a instalat într-un moment nefericit „ales” („Adevărat, moartea, ca o nemilostivă ce iaste, au secerat făr’ de vréme pre această floare aleasă și au răpit prea timpuriu podoaba, frumuséția neamului femeesc”), dar „adormirea ceastă de pe urmă” - optimă în alăturare cu „adormirea cea firească”, ce retrimite, în ciclicitatea ei, la „osteneli, la scârbe, la supărări la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
afirma că holera se Îndreaptă spre Indiile Orientale 262. Am fost astfel suficient atenționat Înainte de sosirea ei la Lahore, așa Încât să mă pregătesc pentru a o primi. A fost un spectacol Înspăimântător să fiu martorul furiei cu care și-a secerat victimele. La prima ei apariție, indienii și sikhșii au dus corpurile decedaților prin poarta numită Tunksalli-Derawazi, căci era aproape de râul Ravi, pe malurile căruia erau obișnuiți fie să ardă corpurile, fie să le arunce În apă. Însă din pricina evoluției holerei
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
calea durării „visului nou”, o enigmă („un alfabet vechi, neînțeles”) ce „farmecă”, dar și obligă la veghe îndelungată, „cu ochiul crunt”, ca o consumare anticipată a puterilor ori a bucuriei de a trăi („Cine putu prin veac a pătrunde/ Să secere holdele mele?” - Chiot pe câmpie - sau „Ce strămoș aprins de sete/ Sorbi paharul până-n fund?” - În cârciuma bucuriei). Notă distinctă conferă și faptul că sunt folosite, cu parcimonie totuși, lexicul regional („acioi”, „natră”, „obic”, „bașbuzuci”, „parâng”, „zdroncănesc”), o versificație ce
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc” - era rostită, adesea, într-o cheie apocaliptică. În 1989, freamătul Revoluției din Timișoara ajunge la Arad mai devreme decât în toată țara. Catedrala avea porțile închise și protestatarii au fost secerați pe treptele ce puteau duce, în zile binecuvântate, către altar. Mitropolitul locului era într-o vizită ecumenică. La Arad, în seara de 20 decembrie 1989, lumea aștepta un gest de solidaritate între bănățeni. După doar douăzeci și patru de ore vedeam șiruri
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
metale în scop terapeutic, în special ale cuprului și fierului, pentru activarea energiei electrice vindecătoare. În articolul „Special Financial Forecast”, marea clarvăzătoare Marguerite Carter ne spune: „Cred din tot sufletul că suntem pe cale să găsim leacuri pentru boli ce acum seceră atâtea vieți, dar răspunsul pe care-l vom găsi nu va fi ceva «nouă. S-ar putea să fie o soluție foarte simplă și să vină printr-un «nou modă de a folosi ceva care a fost tot timpul la îndemâna
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
vrednic, de a cărui zilnică și voioasă trudă atîrna soarta unei alte familii - lăsîndu-l pe bătrînul fierar, mai mult decît nefolositor acum, să-și aștepte sorocul, pînă ce hidosul putregai al vieții îl va face să fie mai ușor de secerat. La ce bun să povestim totul? Loviturile de ciocan deveneau din ce în ce mai rare în pivniță și se auzeau din zi în zi mai stins; nevasta ședea înghețată la fereastră, cu ochii lipsiți de lacrimi, privind fețele plînse ale copiilor; foalele se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Mă trage-n jos piciorul meu din glod, Atârnă greu călcâiul meu murdar (Ă) Zăresc o clipă mare peste vreme, Elanuri noi Îmi cântă sub arcuș, E pasul zvelt, sub bucurie geme Și mor guzganii râncezi În culcuș. Ciocan și secere pe inimi cruce, se coace țara nouă, purpurie, Crești mândru semn, Înalt muncitorește, Să-mi fii tu lege dreaptă chezășie”. (Geo DUMITRESCU. - Socialism. În: Flacăra, nr. 16 (68), 23 apr.) „Le-ngheață bogătanilor sângele gros, sângele gros În trupul ros
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]