960 matches
-
baltice, în Maramureș, Obcine, Podișul Sucevei, mai rece (geruri) și mai umedă. Pe litoral și în Delta Dunării se resimte influența Mării Negre. Iernile sunt mai blânde, iar la Mangalia, în ianuarie, temperatura medie fiind de +0,5° C. Verile sunt secetoase, cu numeroase zile senine ce favorizează plaja și tratamentul balnear. Pe țărm se produc brize. Fenomene meteorologice. În timpul anului au loc numeroase fenomene meteorologice, unele fiind specifice sezonului cald (secetele, grindina, furtunile de praf, roua etc.), iar altele sezonului rece
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
rezultând perioade cu debite mari primăvara, când zăpada se topește și au loc ploi bogate, vara la aversele importante și altele cu debite reduse (toamna, iarna). De aici rezultă intervale de timp cu ape bogate ce provoacă inundații și intervale secetoase, când la râurile mici din câmpie sau din zona de dealuri scurgerea apei este redusă sau se întrerupe, determinând apariția albiilor seci. Debitele râurilor variază și în funcție de mărimea bazinului, precum și de unitatea de relief pe care acestea se desfășoară, rezultând
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
se îmbină elementele vegetale în conformitate cu modificările ce survin în condițiile de viață. Zona stepei corespunde regiunilor joase din sud-estul țării noastre (Bărăganul, cea mai mare parte din Dobrogea, Câmpia Siretului inferior etc.), având un climat continental cu veri fierbinți și secetoase și ierni geroase. Aici precipitațiile, care nu depășesc anual 450 mm, au o distribuție neuniformă de la un anotimp la altul. Vegetația de ierburi (colilia, negara etc.) și de arbuști (măceș) a fost aproape în întregime înlocuită cu culturi agricole. Zona
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
șase milenii. În schimb, porumbul se cultivă de numai circa 300 de ani: este o plantă originară din America Centrală și a fost introdusă la noi în secolul al XVII-lea, dar s-a aclimatizat rapid, datorită verilor toride și relativ secetoase. Grâul se cultivă în regiunile joase, în principal în Câmpia Română, Dobrogea și Câmpia Moldovei. Cultura porumbului are, în schimb, o extensiune mai mare decât grâul, urcând, uneori până la 800 m altitudine, și în regiunea colinară, precum și în depresiunile montane
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Este indicat ca în carieră să se delimiteze subzone de extracție. Spre exemplu subzonă cu argilă mai uscată sau nisipoasă care se va folosi imediat după ploaie, subzonă cu argilă grasă (mai umedă) care se va folosi în perioade mai secetoase. g) Dacă în perioada de execuție a umpluturilor în groapa de fundație a nucleului de argilă sunt frecvente precipitații și lucrul este practic imposibil, se poate caseta suprafața cu ziduri din beton și umpluturile să se facă în aceste casete
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
Poezioară de toamnă O boabă de Tămâioasă Și un bob de Otonel, Ea și mândră și voioasă, El Muscat, așa nițel, Jos la cramă se-ntâlniră Lângă teascul nesătul, Cicătelea auziră Că nu ar fi must destul : “Dacă anu-i secetos”, Zise badea Ottonel, “Mustul iese și el gros, De asemeni puțintel” Da’ și lelea Tămâioasă : “De e ploaie multă n vară, Iese lungă și-aia Grasă De Cotnari, ca apa chioară !” “Asta nu cred cî se poate !” Supărat nea’ Zingfandel
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
asupra animalelor din ecosistemele terestre sau acvatice; furtunile de praf, care prin eroziune și acoperirea solului cu un strat de praf cu altă compoziție, contribuie într-o mare măsură la declanșarea și susținerea procesului de deșertifcare a terenurilor din zonele secetoase ale globului. O altă cale naturală de distrugere a ecosistemelor este erupția vulcanilor. Pe Glob, în prezent sunt aproximativ 500 de vulcani activi, în trecutul geologic al Pământului activitatea vulcanică era mult mai intensă, numărul vulcanilor activi fiind de ordinul
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
ci și pe un termen mai lung. Text apărut în 22, numărul 25 din 1992 Vară electorală După ce am fost obligați să așteptăm din primăvară până în toamnă ca să-și refacă tovarășul Iliescu partidul pierdut, ne-a dat Dumnezeu o vară secetoasă, ca, dacă nu ieșim la mitingurile electorale, să intrăm (totuși) în atmosfera fierbinte a lor, stând topiți (de căldură) în fața televizoarelor și a „simboalelor” celor 101 de partide intrate deja în campanie. Cum era și firesc, cel mai tare ne-
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
trebuie să surprindă, știut fiind faptul că Justinian a intenționat și a realizat, fie și parțial, unitatea Imperiului. Se poate ca portul vlahilor beduini să fi fost influențat, la fel și limba, de către acești locuitori din sud, obișnuiți cu clima secetoasă și cu temperaturi de paste 40C. Dacă pentru sclavii egipteni este o rațiune de a fi existat în secolul al VI-lea și după acest secol, pentru populația romanizată din sudul Dunării, integrată de mult Imperiului, locuind pe un teritoriu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
înalță semeț capetele, deasupra unei păduri de clădiri, ele însele întrecând tot ce am văzut până acum. Le facem o nedreptate denumindu-le zgârie nori. Americanii le spun scarpină-cer (sky-scrapper), iar francezii zgârie-cer (gratte-ciel). Probabil că în climatul nostru mai secetos, norii sunt mai sus. O sumară vizită medicală, ne anunță că suntem liberi pentru debarcare. Pe chei, lume multă, batiste de toate culorile, îmbrățișări și lacrimi de bucurie, poate și de durere. O familie îndoliată așteaptă debarcarea unui cetățean, mort
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
bună calitate. Altă varietate, mai productivă, dar de slabă calitate e varietatea Blackhull. Ce e dry-farmingul și sistemul Lister Dry-farming. Să rezervăm câteva pagini acestui sistem de agricultură care ar însemna: dry=uscat, farming=agricultură, deci agricultură în regiunea uscată, secetoasă. După ce vom urmării explicațiile, vom constata că și bătrânii nostri agricultori, fără să fi avut contact cu americanii, practicau cu succes dry-farmingul în Bărăgan. Statul Kansas nu e totuși mai secetos ca Bărăganul nostru. În posesia fermelor, din 21,2
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
dry=uscat, farming=agricultură, deci agricultură în regiunea uscată, secetoasă. După ce vom urmării explicațiile, vom constata că și bătrânii nostri agricultori, fără să fi avut contact cu americanii, practicau cu succes dry-farmingul în Bărăgan. Statul Kansas nu e totuși mai secetos ca Bărăganul nostru. În posesia fermelor, din 21,2 milioane ha, sunt 18 milioane ha. Începând din centru spre vest, precipitațiile atmosferice scad, în timp ce în sud est precipitațiile se ridică la 1.000 mm anual, în partea de vest scad
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
asigurată prin recoltarea ciurlanilor, sau cum le spun țăranii noștri, vălătugi - les chardons du Bărăgan. La noi sunt folosiți pentru încălzit. Aici, pentru hrana vitelor în anii de secetă, sunt recoltați însă verzi. Și eu am salvat într-o primăvară secetoasă vitele prin pășunatul ciurlanilor. Față de acestă situație, fermierii de aici au început să aplice așa zisa metodă dry-farming. Practic, metoda ar consta în obținerea producției de grâu o dată la doi ani, cu apa a doi ani. Deci, un an ogor
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
culeg struguri pentru consumul propriu și pentru vin. Soiurile existente predominant sunt de Nova, Băsărăbeancă și mai nou Blanc, Otonel și Berbecel. Calitatea strugurilor depinde de numărul de zile cu soare, vița de vie dând rezultate mai bune în anii secetoși. în pădurile din jurul comunei trăiau odinioară multe animale sălbatice între care ursul și lupul, mai există în prezent vulpile, porcii mistreți, căprioarele, iepurii, veverițele, bursucii. Dintre animalele domestice întâlnite din cele mai vechi timpuri amintim vaca pentru lapte, calul pentru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și pentru pășunatul vitelor și oilor sunt situate: în Poiană, La Rotunda, pe șesul Bărăncii, pe Costișă, pe șes la Bompa, în Rădii, La Hârtop, La Podul Manolii, La Dealul Bașeului, La Dealul Morii. Unele din aceste terenuri, în anii secetoși dau producții mici, excepție făcând bahnele și terenurile de șes din Valea Bașeului și Valea Prutului. Așa cum am putut vedea, agricultura ca ramură de bază a evoluat de-a lungul timpului. La început țăranii n-au avut pământ și o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ori nu voiau să înțeleagă sub nici o formă greutățile materiale ale familiei. Se puneau de mulgeau vacile ca să măsoare laptele, deși familiile respective erau numeroase și abia aveau cu ce să-și amăgească foamea. Vremea secerișului venise în vara cam secetoasă a anului 1953 și statul voia să pună mâna pe pâinea cea albă. începuse prigoana contra chiaburilor și unora dintre săteni nu le părea rău. Plecam cu tata dis-de-dimineață la câmp și veneam seara târziu. Lumea din sat auzise de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în arabă înseamnă anotimp), apar uneori taifunuri devastatoare; acest vânt cu caracter periodic ia naștere datorită marilor contraste termice între apele Oceanului Indian și partea centrală a Asiei. Musonul de vară, ploios, ține din aprilie până în octombrie, iar cel de iarnă, secetos, din octombrie până în aprilie. Dezastrele naturale nu au ocolit nici Hong Kong-ul. În 1906 un taifun devastator a lovit orașul, în urma căruia, pe lângă pagubele materiale uriașe, peste 10.000 de oameni și-au pierdut viața. Populația majoritară din Hong Kong, într-
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
gârniță și numeroși arbuști, respectiv tot mai poienită și mai defrișată în favoarea culturilor agricole. Sunt modificări ce reflectă tranziția climatică în această direcție de la un climat mai umed și mai răcoros de tip central-european spre climatul mai cald și mai secetos de tip est-european. Cu alte cuvinte, în Colinele Tutovei surprindem o tranziție de la un climat și o economie forestieră în nord și nord-vest la un climat de silvostepă-stepă și o economie agrozootehnică în sud și sud-est. Văile, într-un paralelism
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
indică îndepărtarea orizontului A,bogat în humus, al solurilor cernoziomice. Existența în substrat a unor argile și marne sarmatice mai bogate în săruri duce la apariția unor sărături puse în evidență, la suprafață, prin evaporarea apelor subterane capilare în perioadele secetoase, ce apar sub forma unor pete albicioase. Acestea se întâlnesc atât pe unii versanți ai văilor,cât și pe majoritatea șesurilor de aici,motiv pentru care acestea sunt utilizate mai mult pentru pășune și fânețe. Spălările sunt un factor activ
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cu temperaturi scăzute, dar cu o dinamică activă însoțită de precipitații abundente sub formă de ninsoare. În sezonul cald al anului, au loc invazii ale maselor de aer tropical uscat din Africa, ce determină stări de vreme foarte călduroasă și secetoasă vara sau creșteri apreciabile de temperatură toamna și primăvara. De asemenea, vara au loc deplasări ale maselor de aer din nord, care dau vremii, deseori,un caracter rece și umed. Relieful constituie un factor geografic foarte important în determinarea particularităților
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
este un fenomen frecvent în fiecare an, producându-se mai ales în nopțile senine, dar uneori chiar din primele ore ale serii. Roua este un fenomen hidrometeorologic pozitiv, datorită aportului de apă pe care îl aduce plantelor tocmai în sezonul secetos. Bruma este un fenomen hidrometeorologic cu efecte negative în agricultură. Ea se produce toamna, iarna și primăvara, în timpul nopților senine și cu calm, când temperatura suprafeței solului scade sub 0șC. Brumele cele mai frecvente, cele mai timpurii, ca și cele
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
vânturile din NE se fac cunoscute prin gerurile puternice pe care le provoacă .În termeni climatologici,aceste vânturi poartă denumirea de crivăț. În unele veri, aceste vânturi dau naștere la stări de vreme cu aer foarte cald și perioade lungi secetoase. În ultimele două decenii s-a constatat o creștere a vitezei medii a vânturilor din toate direcțiile. Vânturile cu viteze mari au influențe negative în economia comunei. Astfel, crivățul spulberă zăpada de pe interfluvii și o îngrămădește pe văi sau pe
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
între 640 mg/l în partea centrală și 1000 mg/l spre marginea șesului, unde se simte aportul apelor deluviale ce se scurg pe marnele sarmatice. Aceasta explică și mineralizarea ridicată a apei din șes, care face ca în timpul perioadelor secetoase să apară suprafețe mari de eflorescențe saline, care pot ajunge la grosimi de 1,5 cm . În dreptul satelor Șipote, Mitoc, Hălceni, unde șesul este mai umed și pe alocuri chiar mlăștinos se creează condiții de sărăturare a solurilor. Șesurile secundare
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de 3%), cât și pe versanții mai însoriți și cu înclinarea între 1ș și 5 ș. Aceste soluri sunt identificate în teritoriul comunei Șipote pe terase și interfluvii ușor înclinate și pe versanții slab înclinați cu un climat local mai secetos. Roca, forma de relief și microclimatul sunt factori naturali care au determinat formarea următoarelor subtipuri de cernoziomuri: a) Cernoziomuri carbonatice formate pe roci poroase, cu permeabilitate accentuată (depozite loessoide,luturi loessoide coluviale, succesiuni marno -nisipoase), pe forme de relief de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în cadrul SCA Teleorman, arată rolul îngrășămintelor pe bază de azot și fosfor asupra procentului de proteină brută din boabe (tabelul 8). O anumită influență exercită și clima: umiditatea ridicată și temperatura răcoroasă micșorează cantitatea de proteină, în timp ce clima caldă și secetoasă contribuie la mărirea conținutului proteic. Același soi, cultivat la Leningrad a avut numai 14,6% substanțe proteice, iar cultivat la Dniepropetrovsk, 28,8% (BĂLTEANU GH., 1974; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). Extractivele neazotate sunt alcătuite în proporție precumpănitoare
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]