3,225 matches
-
în jurul lor și care le șoptesc: FANTASMELE:Vino iubitule!... Sărută-mă!... Te invit să facem dragoste!... Drumeagul pătrunde într-o poieniță. Călăreții, continuă să înainteze. CĂPITANUL ARNĂUTU:După hartă aici trebuie să fie comoara. În mijlocul poieniței se află un stejar secular cu coroana bogată. Dintr-o dată o flacără galben-roșiatică se ridică de la rădăcinile sale. CĂPITANUL ARNĂUTU:(într-o explozie de bucurie)Iată comoara! Călăreții se apropie, descalecă și lasă caii în grija boierilor care îi țin de frâie. Sasu scoate de la
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
s-au răzvrătit alunii/ de-atâta nebunie... toate/ se vor ascunde discret/ într-o prea tristă carte”! Autoarea trăiește poezia în toate formele ei, de la culoare, diafanul fluturilor, dragoste și îndumnezeire, până la dorința și nevoia de contemplare a naturii, copacii seculari oferindu-i leagăn cuvintelor încrustate în scoarță: ”alerg printre copaci,/ și mă lovesc de scoarța cuvintelor.../ mă opresc între doi copaci/ și număr secundele/ cu umbra numelui meu.../ Plec în lumină...” sau ” Știu... am hotărât,/ ne întoarcem, împreună, acasă-n
UN FLUTURE, O CARTE, O POETĂ ... SAU DE CE PLÂNG FLUTURII ÎN FA MINOR DE ELEONORA STAMATE (ED. ARMONII CULTURALE, 2013) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351928_a_353257]
-
răvașe lăsate la intrările în temple, mă gândesc că sunt dorințele trecătorului lăsate la ușa templului, spre îndeplinire. Impresionează densitatea de temple în acest loc divin, unde Dumnezeirea exista chiar înaintea ridicării lor. Nikko invită consternarea, cu arbori înalți, cedrii seculari, o vegetație bogat udată de ploi abundente, așa cum numai la Sintra mai văzusem, un alt monument UNESCO, din Portugalia. Copacii seculari, aici ancorați unii de alții să se susțină, creează o impresie covârșitoare de catedrală la dimensiuni uriașe. De fapt
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (2) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352353_a_353682]
-
temple în acest loc divin, unde Dumnezeirea exista chiar înaintea ridicării lor. Nikko invită consternarea, cu arbori înalți, cedrii seculari, o vegetație bogat udată de ploi abundente, așa cum numai la Sintra mai văzusem, un alt monument UNESCO, din Portugalia. Copacii seculari, aici ancorați unii de alții să se susțină, creează o impresie covârșitoare de catedrală la dimensiuni uriașe. De fapt, te simți cumva ocrotit, nu zdrobit de frumusețe, nici de dimensiuni, care totuși te fac să tresari la vederea lor, te
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (2) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352353_a_353682]
-
Unire. Evenimentul reprezintă un moment cu o semnificație deosebită pentru poporul nostru întrucât, pe Platoul Românilor, în cetatea milenara a Alba-Iuliei, zecile de mii de români adunați din toate colțurile Transilvaniei, proclamând Unirea cu Regatul României, au înfăptuit un vis secular al tuturor românilor și au consemnat finalizarea procesului istoric de formare a statului național unitar român. Acest act nu ar fi fost realizat fără contribuția semnificativă a celor care au emancipat cultural și politic națiunea română din Transilvania: Școală Ardeleana
LA MULTI ANI ROMANIA! de MIHAI CUCERZAN în ediţia nr. 75 din 16 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350485_a_351814]
-
Unire. Evenimentul reprezintă un moment cu o semnificație deosebită pentru poporul nostru întrucât, pe Platoul Românilor, în cetatea milenara a Alba-Iuliei, zecile de mii de români adunați din toate colțurile Transilvaniei, proclamând Unirea cu Regatul României, au înfăptuit un vis secular al tuturor românilor și au consemnat finalizarea procesului istoric de formare a statului național unitar român. Acest act nu ar fi fost realizat fără contribuția semnificativă a celor care au emancipat cultural și politic națiunea română din Transilvania: Școală Ardeleana
MIHAI CUCERZAN [Corola-blog/BlogPost/350508_a_351837]
-
Unire. Evenimentul reprezintă un moment cu o semnificație deosebită pentru poporul nostru întrucât, pe Platoul Românilor, în cetatea milenara a Alba-Iuliei, zecile de mii de români adunați din toate colțurile Transilvaniei, proclamând Unirea cu Regatul României, au înfăptuit un vis secular al tuturor românilor și au consemnat finalizarea procesului istoric de formare a statului național unitar român.Acest act nu ar fi fost realizat fără contribuția semnificativă a celor care au emancipat cultural și politic națiunea română din Transilvania: Școală Ardeleana
MIHAI CUCERZAN [Corola-blog/BlogPost/350508_a_351837]
-
de interdependență, de un tip de relație pe care politicul o are cu orice altă formă de coeziune socială. Cu atât mai mult cu cât Bisericile - care sunt organisme venerabile, dacă ar fi să le definim dintr-o perspectivă strict seculară. La noi, va exista, cred, multă vreme, o tensiune între concepția celor care văd în separația radicală o soluție de onestitate din perspectiva autonomiei (politică și religioasă), și cei care vor susține cooperarea ca o soluție de onestitate din perspectiva
INTERVIU CU BOGDAN TATARU-CAZABAN: DESPRE RELATIA DINTRE POLITICA SI RELIGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 75 din 16 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350487_a_351816]
-
cât și celei a Cezarului. Însă Biserica, în pofida apartenenței sale la o altă lume, la un alt univers, nu și-a pierdut simțul istoric, încercând să se situeze permanent într-un raport de conciliaritate, de armonie și deschidere față de structura seculară. Ceea ce este foarte important de subliniat aici, este faptul că acest raport se desfășoară între anumite limite și se funfamentează pe baza unor condiții invocate în mod reciproc. Așa cum spuneam și în alt loc, Biserica este un fenomen social și
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1244 din 28 mai 2014 Toate Articolele Autorului În drumul meu prin viață,obosit de deșertul de suflete întâlnit îmi propun a intra în pădure.Interesat mă opresc să privesc fascinat regalii arbori seculari.Subit când soarele e sus,chiar la zenit realizez că totuși mi-e răcoare.Mirat aud curgând în gâlgâiri,savant “seva da vida” din radăcini spre înălțimi,învingând gravitația terestră cu forța iubirii,sărutând prin frunze în foșnet duios,cu
PLOAIE DE VARĂ de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350584_a_351913]
-
Ești ca unică frunză! Liliacul! Mică floare! Femeia și feminitatea! (ÎI) La un liman... 27. Cerul meu...iar al tău... 28. Snopii de dor.. 29. Zâmbetul 30.IUBIREA NU ÎNSEAMNĂ PLĂCERE! 31.Bărbatul trist.. 32.Motanul încălțat. 33.Lângă copacul secular.. 34. A doua oară.. 35.IUBIREA VERSUS ÎNDRĂGOSTIRE?(ÎI) 36.Tu și eu... 37.În noapte... 38.Vorbe gravate... 39. Nu mă întrebi...? 40. A IUBI NU ÎNSEAMNĂ A MINȚI! 41.Dintr-o altă galaxie..dragostea? 42.Privește! 43.De-
LANSARE DE CARTE ON-LINE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350602_a_351931]
-
Cocosul galic 1923 Cocosul 1924 Cocosul 1935 De altfel, preocuparea lui permanentă a fost aceea de a reda oamenilor ceea ce unii dintre ei simțeau că există dincolo de față văzută a lucrurilor.. Plecat în suflet cu imaginile plaiurilor natale, cu arborii seculari sub care se odihnise răcorindu-și corpul și privirea în copilărie în zilele fierbinți ale verii, cu tradițiile de nuntă și înmormântarea tinerilor când este folosit ritualic bradul - în ce-a de-a doua situație cu vârful în jos, ca
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
au crezut că procedez la o asemenea apropiere întrucât era vorba despre doctrina Creștin-Democrată a PPE, alții au înțeles că e vorba de sensibilitățile noastre de români în viața, destinul, conducerea sau manipularea cărora s-au acumulat prea multe experiențe, seculare experiențe nefaste de ingerință sau dominație, sau ingerință în scop de dominație, sau dominație cu ingerințe multiple, chiar și în cele mai intime trăiri, cum este Credința la un popor. Adică exact experiențele istorice care, atunci când ne cântăm perena dorință
SAU INCERCARE DE A LE EXPLICA UNUI PRIETEN STRĂIN (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350773_a_352102]
-
arată ca pe o ființă sensibilă și iubitoare de frumos. Fie orașul Oradea unde și-a început activitate ca profesor de Limba și Literatura Română, Bucureștiul, Toronto, Paris, Kipering... citadele impunătoare prin arhitectura construcțiilor, parcurilor și străzilor, păstrătoare de cultură seculară..., dar tot mai luminos îi apare satul Țigănești. Atunci când ridică voalul amintirilor ce s-a așezat de mulți ani peste ținutul de basm al copilăriei acoperind într-un con tainic al sufletului: bucuriile, tristețile, înflorirea sau decăderea așezării dragi inimi
CU GÂNDUL ŞI SUFLETUL SPRE ROMÂNIA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350793_a_352122]
-
căderea lui Ceaușescu, n-a putut-o face decât cu asentimentul lui Ceaușescu. Am putea admite că acest individ, care nu cunoaște pe de rost nicio poezie din Eminescu (m-am convins de aceasta ulterior), tocmai atunci rătăcea prin codrii seculari de la Ipotești, dând întâmplător peste noi, dar, pentru ca să-l credem cât de cât, ar fi de dorit să facă rost și de un certificat de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității că n-a colaborat cu securitatea. 3. Contra tuturor
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
să mă ia și pe mine în coarnele lui ancestrale, genealogice și imperiale... și să mă ducă unde o vrea el... la margini de ape sau la margini de pădure, să mă îngroape, sub zăpadă argintie la rădăcina unui copac secular. Și dacă bătrânul Cerb Atlant nu va veni la Întâlnirea dintre Pământuri, în pădurea verde de cristal și plasmă albastră, plângându-se că e prea frig în Satul planetar și nu mai e destulă iarbă, atunci... atunci nu-mi mai
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
și evoluează. Și, chiar dacă astăzi, exagerând valabilitatea convingerilor prezente, această conjugare a existenței democratice dintr-o societate se face, aproape implicit cu statul de drept, dacă suntem realiști și raționali și tot ne-am permis cam prea mult să apropiem secularul măsurilor democratice pe care le reclamă în existența ei omenirea de veșnicia credinței, acordând celei dintâi, chiar dacă mai mult sentimental decât argumentativ, ceva din aura transcendentă a celeilalte, trebuie să ne dăm seama că tocmai această conjugare e latura seculară
SAU UN STAT ÎN STATUL DE DREPT de CORNELIU LEU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351659_a_352988]
-
secularul măsurilor democratice pe care le reclamă în existența ei omenirea de veșnicia credinței, acordând celei dintâi, chiar dacă mai mult sentimental decât argumentativ, ceva din aura transcendentă a celeilalte, trebuie să ne dăm seama că tocmai această conjugare e latura seculară, trecătoare și chiar perisabilă, democrația având o proiecție mult mai mare în timp decât statul de drept. Fiind o aspirație perenă, diacronic ea își va găsi diverse forme pragmatice de aplicabilitate socială; dar la fel și sincronic, în diversitatea spațiului
SAU UN STAT ÎN STATUL DE DREPT de CORNELIU LEU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351659_a_352988]
-
chintesența acestei iubiri într-un colocviu tainic, poate virtual, dar sublim în candoarea lui, numai de cei doi înțeleasă. E un limbaj aparte, descifrat doar în măsura în care caută răspunsuri la întrebări nepuse. Dragostea bărbatului îi invadează cerul inimii precum un arbore secular care-și trimite ramurile dincolo de punctul acela invizibil numit zenit. Partenerul poate fi însă, virtual, el nu are consistență, nu e zugrăvit în nici un fel, fiind învăluit în mister, așa cum îi stă bine oricărui iubit. Poate că autoarea își exersează
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
actor vrăjește inimile spectatorilor cu fiecare din rolurile pe care le-a jucat, în interpretări de neegalat. Și nu au fost puține. E greu să te oprești la un rol sau câteva roluri, cum ai alege o specie de copac secular, de majestate, de supremație a frumosului și dăinuirii. Și totuși... Peste 82 de roluri, de la Agamemnon Dandanache (în regia lui Sică Alexandrescu) la Cerchez din „Ziariștii" lui Alex andru Mirodan (r. Moni Ghelerter), de la neuitatul Profesor Miroiu din „Steaua fără
RADU BELIGAN, UN SENIOR AL SCENEI ROMANE! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346625_a_347954]
-
elevă de liceu, mândrindu-mă cu valorile, principiile și noile identități descoperite. Țară Codrului, cunoscută sub această denumire, se află la interferență județelor Maramureș, Satu-Mare, Sălaj, este un ținut cu un farmec aparte, din punct de vedere geografic, cu codrii seculari; ce se îngemănează cu câmpii mănoase, străbătute de răul Someș, ce formează defileul cunoscut sub denumirea ,,Strâmtorile Țicăului”, tocmai la intrarea dinspre satul Țicău spre capitala administrativă a zonei - orașul Ulmeni, dar acesta zona poartă cu semeție și urmele dacilor
VIAŢA- DARUL LUI DUMNEZEU, ARTICOL DE ANDREIA-ROXANA BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350998_a_352327]
-
ecologică, atât de căutate de drumeții de pretutindeni. Așadar, turismul rural montan, ar trebui să fie „piesa de rezistență”. Și ca dovadă, aici a început să se contureze localitățile cu pensiuni rurale. Platourile montane, încă populate cu păduri de brazi seculari, au fost vizate de investitorii străini, care apreciază aceste sate montane, unele unice în Europa. Și așa am descoperit o „insulă” elvețiană la peste 1100 de m, în drumeția mea, împreună cu un grup de jurnaliștii spre Munții Gilăului și partea
GUSTUL PEREGRINĂRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351239_a_352568]
-
e noapte.” Un calup discursiv imposibil de acceptat pentru anti-Godot-ul nostru deloc închipuit și dominat de o voință puternică, care i-a alungat din toate ungherele sufletului său întunericul mut și ceața... Ca umbra întinsă pe zăpadă a unui arbore secular, Godot-ul profund antibeckettian și unic ilustrat cu deferență și admirație de noi în acest sumar cadru portretistic literar poartă, evident, un nume concret: prof. univ. dr. ALEXE GHEORGHE. „Cel care simte chemarea, în adâncul inimii, și știe să caute, va
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
sale, Moldova, contemplativă, încearcă un refugiu în trecutul său. .) Bacovia se asimilează cu decăderea Moldovei.( ... ) Dezbrăcat de viață, în Sinele său moldav și patriarhal s-au stratificat viețile strămoșilor săi, nostalgiile haotice. Plictisul locuiește în Bacovia, preexistând ca o acumulare seculară de pe vremea voievozilor .( ... ) La Bacovia, dimpotrivă, nu există nici o urmă de balcanism sau de rustic. Este singurul occidental care vine cu substanța sa exclusiv citadină. Acesta nu va fi nici marele oraș, „aterio - scleroza globului” baudelaireană, nici zidurile cu culori
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
mângâie în toamnele- mănunchi, Nimic nu mă clintește, nimic nu mă doboară, Decât un croncănit și-o aripă de cioară. În codrul ăsta des, esențele alese, M-au mângăiat cu ramuri și florile- mirese, Și pe cărări acunse de umbre seculare, Eu mi-am oprit uitarea în foi de calendare. Și știu că nu voi fi nicicând fără pădure, Căci voi pândi și noaptea lucirea de secure, Când ramuri doborî-va vreunui pom uitat, Eu voi ucide lama, cu ea și
COPACI CU PĂDURE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356452_a_357781]