1,629 matches
-
anume se focalizează ele? Enumerați câteva din efectele diversității asupra individului și organizației din care acesta face parte. Cum sunt percepute persoanele (mai) în vârstă pe piața forței de muncă? Care sunt acele teorii ce încearcă să aducă lămuriri asupra segregării ocupaționale în funcție de sex și în ce măsură reușesc să facă acest lucru? Ce înseamnă integrarea în societate a unei persoane cu disabilități? Capitol 16 - Diversitate în organizații: tineri, vârstnici, femei, persoane cu nevoi speciale. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE 1. Baquer,A., Sharma,A., (2003
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
că ea alege să nu le menționeze pe acestea În mărturiile ei subliniază că realitatea trăită sau rememorată de femei În timpul deportării a fost complexă și variată. Pentru Magyari, Cocîrlă și pentru majoritatea femeilor deportate, obișnuite cu reguli stricte de segregare sexuală, neplăcerile provocate de experiența trăită au fost „accentuate atunci cînd a fost vorba de necesități și funcții biologice”. Renunțarea la aceste reguli a echivalat cu pierderea completă a demnității, a moralității și, În fapt, a normalității. Cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dar, de aici, crede autorul, nu se poate trage concluzia că și mediul rural Învecinat avea aceeași structură etnică. Criteriul religios a fost folosit pentru afirmarea naționalității. Astfel, Înainte de 1914, În Galiția, opoziția dintre rutenii greco-catolici și ortodocși a provocat segregarea acestora Între partidele pro-poloneze și pro-ruse. În 1923, În insula Creta, musulmanii vorbitori de greacă au ales identitatea turcă, la fel cum În Anatolia creștinii vorbitori de turcă au decis să devină cetățeni ai Greciei, cu toate că nu cunoșteau nici un cuvînt
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
expunerea practicilor curente, ignorate sau exersate tacit ca daturi ale Învățămîntului nostru, poate surprinde neplăcut mulți lectori nepregătiți. Mihaela Miroiu concentrează În două capitole tarele neasumate ale școlii românești, glosînd mai ales despre autoconcentrare și autosuficiență, elitism, excepționalism și intelectualism, segregare și asocialitate, autoritarism, hiperierarhizare și hipercentralizare, depersonalizare și antihedonism, respectiv discriminări etnice, sociale și de gen. Toate aceste aspecte pot fi așezate conclusiv sub semnul conservatorismului și al subdezvoltării (ceea ce a și reluat Într-un capitol distinct al lucrării sale
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
formă și, la acea vreme, părea că Îi reușise Întrucâtva acest lucru. A construit o serie de forme care dădeau impresia unui oraș vizibil, inteligibil chiar. Parisul, ca să repet formula, devenea un spectacol”. În acest caz, lizibilitatea se datora unei segregări mult mai pronunțate a populației pe criterii de clasă și funcție. Fiecare zonă a Parisului a căpătat un tot mai pronunțat caracter distinctiv din punct de vedere al ținutei vestimentare, activității și situației materiale - zona comercială burgheză, cartierul rezidențial al
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Împinsă prea departe atunci când specimenele expuse sunt orașe moarte și Împăiate”. Principalul argument al lui Jacobs Împotriva urbanismului modern este acela că aplică o grilă statică abundenței de posibilități neștiute. Autoarea condamnă ideea de oraș-grădină a lui Ebezener Howard, deoarece segregarea planificată a acestuia presupune ca agricultorii, muncitorii din fabrici și oamenii de afaceri să rămână niște caste fixe și distincte. O asemenea premisă Înseamnă că nu se respectă sau nu se oferă „autodiversificarea spontană” și fluiditatea ce constituiau principalele caracteristici
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
crede că nu este așa. Ba mai mult, ea este pregătită să Își susțină poziția cu observații atente asupra vieții de zi cu zi a străzii, și nu cu presupuneri privind dorințele umane, formulate undeva la un nivel superior. Logica segregării spațiale și zonificării unifuncționale pe care o propuneau urbaniștii și pe care o critică Jacobs era În același timp estetică, științifică și practică. Din punct de vedere estetic, ea aducea regularitatea vizuală - chiar Înregimentarea - impusă de sculpturala viziune de ansamblu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Henry Berry, Wendell Billard, James Bolșevici planificarea socială extrem-modernistă a ostilitatea față de țărani „recucerirea” Rusiei de către restructurarea Rusiei de către vezi, de asemenea, Colectivizare, Soviet; Revoluție, Rusia Boyce, James Brandes, Dietrich Brasília ca viitor urban al Braziliei construirea moartea străzii În segregarea funcțională În viața În ca negare a Braziliei Piața Celor Trei Puteri din locuințele din superquadra orașul neplanificat utopismul În Bruges Buenos Aires Birmania Hărți cadastrale limitele rezistența la elaborarea de Calvino, Italo Campbell, fermă Capitalism Carr, E. H. Carson, Rachel
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Capitalism Carr, E. H. Carson, Rachel Ecaterina cea Mare Recensământ, Florența (catasto) Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum (Centrosoiuz) Centralizare În agricultura extrem-modernistă În orașul extrem-modernist În proiectele de strămutare În cadrul birocrațiilor socialiste a transporturilor Chambers, Robert Chandigarh capitală administrativă segregarea funcțională În Chatwin, Bruce Chicago, structura de tip grilă a China Marele Salt Înainte patronimele impuse În Chisholm, Donald Christaller, Walter CIAM proiectul pentru Brasília standarde uniforme În construcții manifestul urbanist al Orașe restructurarea barocă a multifuncționalitatea În diversitate și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
hărți militare ale proiectarea de cartiere multifuncționale proiectarea de cartiere unifuncționale orașe geometrice ca ordine spațială formală grila ca bun standard În lizibilitatea de sus miniaturizarea și redezvoltarea Parisului idealul utopic al orașe extrem-moderniste perspectiva aeriană asupra capitale administrative estetica segregarea funcțională În simplitatea geometrică a ierarhia funcțiilor În proiectele nerealizate ale lui Le Corbusier clădiri prefabricate În proiecte de curățare a mahalalelor din inconsistența scopul transcendental al zonele neplanificate ale ca utopie ordinea vizuală vs. Ordinea trăită vezi, de asemenea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
p. 15. Asemănările cu suburbiile muncitorimii de stânga, cartiere apărute mai târziu și care formau un cerc În jurul Parisului (la ceinture rouge), sunt uimitoare. În timpul apartheidului, Soweto și alte orașe de negri din Africa de Sud, deși create explicit În scop de segregare, au devenit și ele spații ilizibile și subversive din punctul de vedere al autorităților. Cum urbaniștii nu aveau o hartă de bună calitate a orașului, primul pas a constat În construirea unor turnuri de lemn provizorii pentru a obține triangulația
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
dezvoltarea are loc în contextul familial mai larg al rudeniei (chiar dacă gospodăria nu cuprinde decât familia nucleară), unde funcționează diferite subsisteme, între care interacțiunile soț-soție, părinți-copii, frați-surori sunt cele determinante. Teoria presiunii de rețea face afirmații și mai precise cu privire la segregarea rolurilor în familie. T. Parsons (1955) pusese pe seama industrializării și modernizării centrarea rolului bărbatului pe funcția economico-instrumentală („câștigă pâinea”), iar cea a femeii pe funcția emoțional-expresivă. E. Bott (1971) susține că rolurile de soț și soție sunt în strânsă corelație
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
domestic (avere, venituri etc.), dar încearcă să descrie și să explice așteptările și comportamentele de rol cu ajutorul unor variabile economice și, mai ales, după modelul comportamentului microeconomic, în termenii maximizării beneficiului (fie el material sau psihospiritual). În acest context paradigmatic, segregarea de roluri este în funcție de diferența de investiție de capital dintre cei doi soți în capitalul marital (comun). La rândul lui, capitalul personal investit depinde de o serie de variabile, cum ar fi averea prealabilă, salariul și alte venituri, școlaritatea. B.
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
81% dintre cazuri participă mama, în 1% tatăl, în relația cu școala 57% mama, 9% tatăl. Doar în domeniul jocului cu copiii participarea este mai apropiată: 15% tații și 21% mamele. Datele anchetei relevă și o pronunțată reproducție socială a segregării de roluri domestice: fetele sunt solicitate în 57% dintre cazuri să spele vasele, în timp ce băieții în 40%; la ajutorul pentru curățenie în casă, 44% fetele, 28% băieții; la a se ocupa de fratele sau sora mai mică, 8% fetele, 3
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
muncilor casnice, în vreme ce la bărbații din aceleași țări, procentul este doar de aproape 12% (Hantrais, 2003). Datele unor cercetări proprii, ca și cele sugerate de Barometrul de gen (2000) efectuate în România ne conduc spre concluzia că în țara noastră segregarea tradițională a rolurilor domestice e și mai accentuată, atât în ceea ce privește adulții, cât și ca socializare a copiilor. Aș adăuga însă observația importantă - reieșită clar și din investigația relațiilor familiei extinse modificate cu nucleele rurale și urbane (vezi capitolul 3) - că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
naturale (cutremure, inundații) sau cele produse de om (incendii, războaie); b) pentru echipamente: rupturi de baraje, prăbușiri, alunecări de teren etc.; c) pentru localizările urbane: formarea ghetourilor și a bidonvilurilor; d) pentru structură: disfuncția transporturilor, lipsa de relații între cartiere, segregarea populației. Toate aceste aspecte pot fi grupate în două categorii generale de afecțiuni ale orașului: boli de carență și boli de pletoră. Ambele, așa cum se poate deduce, au implicații directe și profunde asupra modului de viață și implicit asupra stării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o sinteză a datelor din literatura primelor două decenii ale secolului XX, M. Potet analizează „mijloacele de a împiedica procrearea de către indivizii predispuși la nebunie”. În scopul realizării acestei „eugenii totale”, M. Potet indică mai multe mijloace: castrarea sau sterilizarea; segregarea; sfaturile și propaganda. Castrarea constă în ablația chirurgicală a glandelor sexuale sau iradierea acestora, în scopul suprimării funcției reproductive. Legea eugeniei prevedea următoarele categorii de indivizi care să fie supuși acestui tratament (Ph. Ehrenström): indivizii cu diagnostic de schizofrenie; indivizii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Richet susținea că „societatea trebuie să se apere, ea are datoria să distrugă sau să îndepărteze tot ceea ce poate împiedica perfecționarea speciei, pe toți marii anormali fizic sau psihic”. Se poate remarca aici fundamentul teoriei darwinismului social, impus igienei mintale. Segregarea este a doua formă de eugenie preconizată. Ea are un caracter negativ. Pollock H.M. susține că acțiunea de castrare a bolnavilor psihic poate stârni proteste publice și din acest motiv apelează la segregarea lor socială, împiedicându-i să se căsătorească
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fundamentul teoriei darwinismului social, impus igienei mintale. Segregarea este a doua formă de eugenie preconizată. Ea are un caracter negativ. Pollock H.M. susține că acțiunea de castrare a bolnavilor psihic poate stârni proteste publice și din acest motiv apelează la segregarea lor socială, împiedicându-i să se căsătorească pentru a nu putea avea urmași purtători de tare psihice. A treia formă de măsuri eugenetice despre care vorbește M. Potet constă în educația populației. Aceasta trebuie informată în legătură cu pericolul pe care-l
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
salvat”, „cine trebuie (poate) să trăiască” etc. În mod mascat, viața încetează a mai fi o „valoare” naturală, devenind un „drept” social, iar justificarea acestei transformări se sprijină pe o „morală practică” selectivă sau diferențiată. Din acest moment, al unei „segregări a suferinței”, argumentată „medical”, umanismul actului medical este înlocuit cu „calculul costurilor financiare” al luptei cu boala (terapia) sau cu moartea (terapia intensivă/reanimarea): este sau nu rentabilă acțiunea terapeutică? Justificată de realitatea practicii medicale curente, ca doctrină medico-morală, ea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o sănătate superioară să procreeze descendenți și izolarea sau chiar împiedicarea reproducerii celorlalți. În a doua jumătate a secolului XX, această teorie și această practică s-au dovedit a fi extrem de nefaste, fiind aplicate în scopul realizării unei politici de segregare rasială. b) Eutanasia caută să se justifice atât din punct de vedere medical, cât și din punct de vedere psihologic și moral. Plecând, aparent, de la cele mai bune intenții „medico-morale”, care vizează suprimarea vieții celor cu afecțiuni grave, incurabile, pentru
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
educațională ca sursă a dezvoltării sociale; România în context european Laura Stoica Distribuția veniturilor în perspectiva dezvoltării sociale Simona Ilie Dezvoltarea rurală pe plan internațional. Actori și tendințe Ana Bleahu Efecte ale migrației internaționale asupra dezvoltării. Cazul României Monica Constantinescu Segregare școlară și reproducere socială a inegalităților Mihai Surdu Partea V. Metodologia dezvoltării sociale Măsurarea dezvoltării sociale Raluca Popescu, Amalia Vârdol, Cosmin Briciu Indici compoziți de dezvoltare socială Sergiu Bălțătescu Monitorizarea, un instrument al dezvoltării Manuela Sofia Stănculescu Prefață Sociologia a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
face față. O problemă metodologică este determinată de compoziția socială care se poate presupune a fi eterogenă a scărilor de bloc. Într-adevăr, unele blocuri sunt locuite de oameni săraci, iar altele de familii prospere. Situația actuală reflectă o oarecare segregare rezidențială, existând diferențe între blocuri în ceea ce privește venitul mediu, stilul de viață și statusul social. Totuși, blocurile sunt mult mai puțin segregate decât alte tipuri de locuințe. Potrivit unor măsurători recente (Chipea, Hatos, Bălțătescu, 2004), cele mai bogate familii locuiesc în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Comunist Român. Pozițiile administrative sau politice mai înalte erau determinate de alte criterii, printre care studiile superioare erau cele mai importante. Puțini dintre subiecții incluși în studiul nostru au studii superioare. Aceasta arată, pe de o parte, existența unei anumite segregări rezidențiale ce afectează locatarii din blocurile vechi și efectul limitat pe care l-a avut apartenența la organizațiile comuniste asupra statusului social final. Este legitim să ne întrebăm unde sunt reprezentanții generației de lideri și activi din eșantionul nostru care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
obținut poziții socioocupaționale mai bine recompensate care le-au permis să achiziționeze locuințe de mai bună calitate. Pe de altă parte, pentru generațiile celor din studiul nostru, blocurile de apartamente reprezintă rezidențe stabile, pe termen lung. Astfel, acest model de segregare rezidențială constituie o premisă pentru apariția unor microcontexte de mobilizare la nivelul blocului. A determinat formarea unor rețele dense, omogene din punct de vedere socioeconomic, de vecini, care își asumă costurile disproporționate ale mobilizării resurselor colectivității pentru furnizarea bunurilor publice
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]