3,678 matches
-
a solicita și de a primi îngrijire medicală de bună calitate. În triajul medical, opțiunile disponibile depind de doi factori: alocarea resurselor (adică sumele pe care societatea este dispusă să le investească în îngrijirea medicală) și raționalizarea (adică modalitatea de selecționare a pacienților în vederea acordării accesului la îngrijire medicală). În întreaga lume, nevoia crescândă de reglementare a acestor aspecte privind triajul medical se consideră 1 a fi influențată atât de îmbătrânirea populației, în general, cât și de creșterea considerabilă a prețurilor
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
diferit al dezvoltării individuale, de interesul pentru mișcare și posibilitatea elevilor de a face practică mișcarea. Cu un material sportiv ușor de procurat sau confecționat, spațiu adecvat, preocupare pentru utilizarea tuturor resurselor ca materiale sportive, o activitate susținută pe linia selecționării și utilizării celor mai eficiente exerciții, jocuri, ștafete se pot obține rezultate deosebite atât pe linia dezvoltării fizice armonioase, cât și pe linia dezvoltării motricității la un nivel care să permită celor mai dotați să devină sportivi.
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
de indivizi ai oricărei specii, care sunt născuți periodic, numai un număr mic poate supraviețui. Acest principiu, prin care orice variație neînsemnată, dacă este folositoare, se păstrează, l-am numit selecție naturală pentru a sublinia legătura lui cu puterea de selecționare a omului. Dar expresia pe care o folosește adesea Herbert Spencer, anume supraviețuirea celui mai apt, este mai proprie și uneori la fel de convenabilă.“ Perspectiva schițată în aceste rânduri aduce în prim-planul atenției fapte care fuseseră până atunci adesea trecute
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
valabilă și azi, având în vedere marile perturbări hemodinamice antrenate de ,,efectul valsalva”, caracteristic acestui gen de efort. Lucrul muscular de forță, practicat sub forma antrenamentului în circuit satisface cerințele dezvoltării forței la elevii de vârstă pubertară, cu grija ca selecționarea exercițiilor și succesiunea lor să solicite în mod simetric musculatura corpului și coloana vertebrală. In cadrul practicării unor ramuri de sport și probe, care reprezintă solicitări asimetrice repetate (canoe, aruncări din atletism, tenis de câmp) se vor include exerciții compensatorii
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3017]
-
decizia educațională poate schimba în bine sau în rău un destin școlar și uman pentru o lungă perioadă a existenței. Principalele etape ale actului decizional, prezentate de Romița Iucu, sunt: A. Pregătirea deciziei 1. Identificarea problemelor 2. Obținerea informațiilor 3. Selecționarea, organizarea și prelucrarea informațiilor 4. Elaborarea variantelor de activitate și a proiectelor de măsuri B. Adoptarea deciziei și măsurilor de aplicare C. Aplicarea deciziei și urmărirea îndeplinirii comunicarea deciziei; explicarea și motivarea ei în fața elevilor; organizarea acțiunii practice; controlul îndeplinirii
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
apărute În joc; să fie evolutivă, să țină cont de tendințele tacticii pe plan mondial, valorificând optim cuceririle realizate pe plan fizic și tehnic. Tactica presupune un proces diferențiat de gândire, numit gândire tactică. Acest proces se concretizează printr-o selecționare și aplicare a procedeelor tehnice Însușite și printr-o valorificare a cunoștințelor teoretice, la situațiile concrete, dar mereu schimbătoare din timpul jocului. Procedeele tehnice - ca și calitățile motrice care Însoțesc aceste procedee - sunt mijloace pe care gândirea tactică, rațiunea le
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
să modifice echilibrul În favoarea sa. În acest sens, pe lângă Însușirea procedeelor tehnice, trebuie să se ajungă la o eficientă utilizare a lor, sub forma unor acțiuni și inițiative individuale sau colective. Pregătirea tactică are următoarele componente concrete: * Acțiunea individuală reprezintă selecționarea și aplicarea conștientă În cadrul competiției sportive, a procedeelor tehnice Însușite, În scopul realizării unei sarcini parțiale de joc, În atac sau În apărare (de exemplu: depășirea). Obs.: acțiunea individuală se utilizează de către un jucător Împotriva unuia sau mai multor adversari
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
liniară sau ramificată: Principiul pașilor mici ce se referă la divizarea materiei În unități de conținut, care asigură elevului șansa reușitei și a continuității În activitatea de predare - Învățare - evaluare ; Principiul comportamentului activ ce vizează dirijarea efortului elevului În direcția selecționării, Înțelegerii și aplicării informației necesare pentru elaborarea unui răspuns corect; Principiul evaluării imediate al răspunsului ce Înseamnă Întărirea pozitivă sau negativă a comportamentului elevului În funcție de reușita sau nereușita În Îndeplinirea sarcinii de Învățare corespunzătoare fiecărui «pasă. III. 1. Avantajele și
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
a școlii - școală generală sau liceu ............................................... ..........32 6 Constantin Șufaru 3.2. Statutul, cadrul organizatoric și locul echipei reprezentative de handbal în activitățile extrașcolare ............................................... ....................35 Unitatea de curs 4. Determinarea modelului de joc al unei echipe reprezentative școlare de handbal selecționarea elevilor pentru formarea echipei reprezentative de handbal a școlii generale și liceului....................................... .39 4.1. Conceptul de model de joc aplicat la nivelul echipei reprezentative de handbal (băieți și feteă a școlii generale și liceului....................................... .....40 4.2. Componența echipei
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
posturi, în atac și în apărare:......................... 44 4.2.5. Evaluarea modelului de joc în competițiile oficiale .................. 56 4.3. Determinarea operațională a modelului de joc a echipei reprezentative școlare de handbal...................60 4.4. Criteriile, cerințele și demersurile necesare selecționării elevilor pentru formarea echipei (m și fă reprezentative de handbal a școlii ........................62 4.4.1. Principalele criterii și probe de control...................................... 66 Unitatea de curs 5. Elaborarea modelelor de pregătire ale echipei reprezentative școlare de handbal și demersurile necesare
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
de conducerile școlilor, în condiții de autonomie din partea elevilor (autoconducere, autoorganizareă, competițiile de handbal pot constitui valoroase elemente formativ-educative pentru elevii școlii respective, completând sau chiar suplinind alte activități educative din școală. Competițiile pe clase, între clase, pe școală, asigură selecționarea celor mai competitivi jucători sau jucătoare, asigură chiar pregătirea lor, pentru echipele reprezentative de handbal ale școlii. Handbal III 31 Unitatea de curs 3. Echipa reprezentativă de handbal a școlii: statut, obiective, activități specifice Scopul unității de curs Cunoașterea rolului
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
2-4 ore extracurriculare afectat pregătirii echipei reprezentative de handbal, direcția strategică metodico-organizatorică se deosebește de a altor unități școlare cu profil sportiv. Handbal III 39 Unitatea de curs 4. Determinarea modelului de joc al unei echipe reprezentative școlare de handbal selecționarea elevilor pentru formarea echipei reprezentative de handbal a școlii generale și liceului Scopul unității de curs Cunoașterea modelului generalizat al jocului de handbal, a conceptului de model de joc al echipei reprezentative de handbal a școlii generale și liceului. Cunoașterea
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
reprezentative de handbal a școlii generale și liceului Scopul unității de curs Cunoașterea modelului generalizat al jocului de handbal, a conceptului de model de joc al echipei reprezentative de handbal a școlii generale și liceului. Cunoașterea modelului selecției, a cerințelor selecționării elevilor pentru echipa de handbal masculină și feminină a școlii. Obiective operaționale 1. Să cunoască conceptul de model de joc aplicat la nivelul echipei reprezentative de handbal a școlii generale și liceului; 2. Să cunoască determinarea operațională a modelului de
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
model de joc aplicat la nivelul echipei reprezentative de handbal a școlii generale și liceului; 2. Să cunoască determinarea operațională a modelului de joc a echipei școlare de handbal (masculină și femininăă; 3. Să cunoască cerințele, criteriile și demersurile necesare selecționării elevilor pentru echipa reprezentativă de handbal a școlii. 40 Constantin Șufaru 4.1. Conceptul de model de joc aplicat la nivelul echipei reprezentative de handbal (băieți și feteă a școlii generale și liceului Pregătirea unei echipe reprezentative de handbal a
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
valorilor jocului pe tot anul de pregătire. De aici încolo începe programarea realizării modelului de joc ca o altă etapă a modelului (a planuluiă de instruire, de pregătire a echipei școlare de handbal. 4.4. Criteriile, cerințele și demersurile necesare selecționării elevilor pentru formarea echipei (m și fă reprezentative de handbal a școlii Selecția este o componentă importantă în orice model de joc al unei echipe datorită implicațiilor directe în realizarea obiectivelor modelului de pregătire. Ea cuprinde mai multe elemente care
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
este o componentă importantă în orice model de joc al unei echipe datorită implicațiilor directe în realizarea obiectivelor modelului de pregătire. Ea cuprinde mai multe elemente care pot genera un subsistem aparte, cu propriul model operațional. În jocul de handbal selecționarea copiilor și tinerilor, elevi de școală generală sau liceu, este un proces continuu, sistematic, are caracter activ și obiectiv. Ea vizează un evantai larg de laturi ale personalității celor care încep să practice organizat jocul de handbal, laturi care sunt
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
capacitatea psihică 20% încredere în sine 45% precizie rapidă 30% Ju că to rii d e 9 m et ri combativitate 25% La acestea se adăugă o stare de sănătate bună, ușurință în învățarea motrică, preocupări bune pentru învățătură. Concepând selecționarea elevilor pentru echipa reprezentativă de handbal ca pe o activitate cu reduceri cantitative pe fondul preocupărilor calitative, profesorul întreprinde demersuri metodico-organizatorice eșalonate astfel: în prima etapă va urmări, din exterior, talia și aptitudinile psiho-motrice ale elevilor; în a doua etapă
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
forme de organizare ca: jocuri de pregătire, activități independente de pregătire a elevilor, jocuri oficiale, analize, etc. Din toate aceste forme de organizare - practicare, lecției de antrenament ca formă principală îi revin obiectivele operaționale generale ale întregului proces, respectiv: 1. selecționarea elevilor pentru echipa reprezentativă a școlii; 2. învățarea acțiunilor de joc individuale și colective, a tacticii de joc în atac și în apărare a echipei respective; 3. realizarea celorlalte componente ale pregătirii specifice handbalului de performanță la acest nivel, respectiv
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
presupune o cunoaștere și un studiu adecvat Handbalului de performanță aplicat la acest nivel școlar. În scopul realizării eficienței lecțiilor de antrenament, profesorul trebuie să aibă în vedere mijloacele care contribuie la creșterea eficienței lecției: raționalizarea exercițiilor și structurilor, respectiv selecționarea acelor exerciții care au eficiență crescută în realizarea temelor lecției de antrenament; standardizarea execuției unor exerciții și structuri care asigură corectitudinea execuției și intensitatea de lucru. În utilizarea diferitelor metode pentru dezvoltarea calităților motrice și a dinamicii efortului în lecția
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
și asupra lumii înconjurătoare. 1.2. Interdisciplinaritatea - modalitate de gândire și acțiune Reforma conținuturilor învățământului reprezintă un punct nodal al transformărilor care au loc la nivelul curriculum-ului. Conținuturile reprezintă componenta cea mai dinamică și flexibilă a curriculum-ului. În selecționarea și organizarea conținuturilor învățământului s-au conturat mai multe modalități, din care amintim: perspectiva interdisciplinară, viziunea modulară, predarea științei ca proces, trunchi comun, discipline facultative și opționale, conținuturile alternative etc. Interdisciplinaritatea a devenit un principiu orientativ fundamental al reformei conținuturilor
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
coasta de vest și care a marcat golul câștigător dintre cele trei goluri ale partidei palpitante de la Belgrad, Împotriva unei apreciate echipe a Iugoslaviei; ei bine, apreciată ca bătând oricum Scoția. Apoi o perioadă de uitare urmată de Încă o selecționare Împotriva Irlandei de Nord În timpul sezonului 1990-91, cântecul lui de lebădă. Asta a fost ultima lui șansă să mai facă ceva, când Everton și Sunderland, după părerea generală, au făcut niște oferte respinse de conducerea „ambițioasă“ care, asemenea lui Tom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
obținerii unui efect complex de adaptare a organismului și de perfecționare a dinamicii acestuia (Cârstea, 1993, p. 18). Activitatea motrică relevă forma de organizare, conținutul și finalitățile pe care le au de îndeplinit educație fizică și sportul. În această privință, selecționarea sistemului de mijloace trebuie să fie în acord cu concepțiile care stau la baza acestei activități. Trebuie să se asigure o strânsă relație între forma și conținutul mijloacelor de bază iar regulile (legile) după care se conduc să fie în
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
a particularităților practicării exercițiilor fizice, conducând astfel la conștientizarea acestora; contribuția la dezvoltarea unor calități intelectuale, cum ar fi: spiritul de observație, memoria, profunzimea și rapiditatea gândirii, imaginația, atenția etc.; aceasta nu se realizează spontan, fiind nevoie de o permanentă selecționare și organizare a predării exercițiilor fizice în conformitate cu scopurile urmărite. Pe plan moral, educația fizică și sportul pot acționa în direcția: formării unor deprinderi de comportament corect în întreceri, competiții, precum și în viața de zi cu zi; respectării adversarilor, a deciziilor
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
fizice selecționate să fie adaptate particularităților individuale ale subiecților. In acest sens se urmărește: utilizarea modelelor operaționale structurate de așa manieră încât să evidențieze influențele programate; organizarea diferențiată a modalităților de repetare a exercițiilor fizice în raport de efectul scontat; selecționarea sistemului de exerciții fizice care contribuie la dezvoltarea și apoi perfecționarea calităților motrice; valorificarea maximă a polivalenței și polimorfismului exercițiilor fizice. Funcția selectivă vizează trei aspecte importante care, de fapt, o diferențiază de celelalte funcții: optimizarea - se referă la calitatea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
între stările emoționale și oboseală. d) Funcția apreciativă - funcția de sinteză care îi permite subiectului să evalueze obiectiv: cantitatea și calitatea elementelor dobândite, capacitatea de corelare a acestora și eficiența acțiunilor, verificate în condiții schimbătoare. Exercițiile fizice, prin sistemul de selecționare și prin modul în care sunt puse în practică, permit: măsurarea corectă a ceea ce a fost realizat în mod practic, eficient; compararea execuției proprii cu a celorlalți subiecți; evidențierea sistemului de mijloace utilizat și modul în care acestea au influențat
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]