9,019 matches
-
sunt trandafirii De-un cuvânt al sfintei Vineri". Nu Întâmpl?tor apare În acest context poetic termenul „vr?jit" („vr?jit de mult e lacul", „vr? ji?i sunt trandafirii"): tot peisajul descris st? sub semnul „vrajei". De altfel, câmpul semantic al acestui termen este foarte complex În crea?ia eminescian?, „ac?ionând că o voce nedefinit? la nivel cosmic" (N. Bomher), cum se Întâmpl?, de exemplu, În „Mortua est!"'. Cand torsul s-aude l-al vr?jilor caier Argint e
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
tientului colectiv". Cea care putea s? reuneasc? „raporturile dintre lumea sufleteasc? arhaic?? ?i topica literar?" era considerat? zei?a Natură. B. Topos-uri eminesciene În literatura de specialitate, al?turi de termenul de „topos poetic" sunt utilizate ?i alte structuri semantice care desemneaz?, referitor la crea?ia eminescian?, acest concept: „sistem de simboluri"Eugen Simion ( În care sensibilitatea eminescian? descoper? cele mai fine „iriz?ri de culori" ?i „melodii ascunse" ale unui peisaj Întotdeauna „asociat cu un sentiment al sublimului", ve
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
gândirii ?i crea?iei eminesciene o cu totul alt?, infinit superioar? Întors?tur? ". (Zoe D.-Bu?ulenga) Complexitatea discursului poetic eminescian este dat? astfel nu numai de frumuse?ea expresiei artistice, ci ?i de „Îmbinarea nivelului sonor, morfo-sintactic cu sensul semantic dat de mit" (N. Bomher) , de valoarea de simbol pe care o au toate elementele ce compun universul liricii sale. Scopul poeziei fiind de „ a aduce lumea, via?a ?i pasiunile ei În forme estetice" (Eminescu -Manuscrise), aceste topos uri
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
urile se spiritualizeaz?"; este „nu numai un climat sugestiv ?i o atmosfer? poetic?", ci un „principiu magic" . În poezia eminescian?, noaptea comunic? o sugestiv?? ?i unic? frumuse?e nu numai la nivelul expresivit??îi imaginilor poetice, ci ?i al valorilor semantice, al complexelor simboluri metafizice pe care ni le dezv?luie universul s? u artistic: „Dac? realitatea este proiec?ia sau ??sfrângerea unei Înalte gândiri nemi?câte ce o contempl?, noaptea lunar? ne Ing?duie experien? a acestui adev?r metafizic
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
14 consideră marca un nume, un termen, un simbol, un design sau o combinație a acestora, în scopul identificării bunurilor și serviciilor unui vânzător sau unui grup de vânzători și al diferențierii lor de bunurile și serviciile concurenților. În plan semantic, marca poate să nu fie direct legată de proprietățile fizice și funcționale pe care le reprezintă. Ea influențează constant comportamentul celor care se asociază ei, sprijină cererea pentru un produs sau serviciu și produce o dezvoltare a instinctului de consum
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de lucru și ale climatului de tip consensual. Actualmente, o scurtă privire asupra limbajului domeniului managementului de resurse umane este extrem de utilă pentru că ne arată orientarea spre aspectele de branding ale resurselor umane în organizații. Iată un decupaj al portofoliului semantic: cultura organizațională, relațiile de putere, managementul performanței, comportamentul organizațional, sursele individuale și organizaționale ale puterii, competențe multiple, cunoștințe în domeniul științelor comportamentale, capacitate de negociere, resursa umană capital de investiții, evaluare, capital cognitiv, sisteme informaționale ale resurselor umane, managementul resurselor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
contextului creat de succesul pe piață din anii '60 al firmelor asiatice și orientale, succes explicat prin valorile distincte de cele europene și/sau anglo-saxone. Deal, Kennedy și Schein susțin că în psihologie erau deja utilizate concepte cu aceeași identitate semantică și ideatică și, prin urmare, preluarea culturii în psihologia organizațională a fost doar un efort de denominare. Convertirea managerilor și practicienilor anilor '60-'70 la ideea preeminenței indivizilor în influențarea eficienței organizaționale a statuat interesul pentru un nou domeniu, care
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cărțile următoare purtând imaginile unor figuri umane). Nouarul era numit fratele grubii, desigur în calitatea sa de număr aflat în imediata vecinătate a lui zece. În deceniile care au urmat, cuvântul a circulat și în variantele grupă și grup, remotivări semantice prin apropiere de neologismele de sursă franceză. Utilizarea prototipică a cuvântului nu este ca substantiv, ci ca adjectiv (cantitativ) invariabil, în combinație cu bani: Au ochit un husăn de avea bani grupă pe el" (E. Barbu, Groapa, 1974, p. 328
„Bani grup” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7202_a_8527]
-
a plasa o dramă pe care o putem recunoaște în datele viziunii sale la cineaștii Noului Val interesați de faptul cotidian într-un context care o extrapolează kafkian, în domeniul universalist al limbajului. Minimalismul mijloacelor întrebuințate devine maximalism la nivel semantic, cazul de conștiință repertoriat corect se amplifică "dialectic" pe final unde cuvintele devin instrumentul punitiv prin excelență cauționând modificarea ireversibilă a unui destin. Acest fapt sună cunoscut pentru zecile de mii de români anchetați de Securitate, pentru cei care au
Panoramic românesc – TIFF 2009 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7208_a_8533]
-
evident, din substantivul feminin țigănesc duma "cuvânt, vorbă"; Gh. Sarău îl înregistrează (Mic dicționar rom-român, 1992), indicând și locuțiunea me daw duma "eu vorbesc". E foarte limpede că locuțiunea verbală - foarte transparentă în prima ei parte, prin asemănarea formală și semantică a verbului țigănesc cu cel românesc - a fost transpusă ca atare în construcția a da duma. Sensul consemnat în anii '30 e ușor de explicat: provine dintr-o simplă specializare, prin trecerea de la semnificația generală "a vorbi" la cea particulară
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
plecat, cal fugit - dar nu om mers). Între cele două tipuri există o diferență destul de mare: cea dintre pasiv și activ (omul care este așteptat față de omul care a plecat). Unele verbe tranzitive au particularitatea de a forma ambele tipuri semantice de participii, care se dezambiguizează în funcție de context: un volum citit (= care a fost citit) este, desigur, altceva decât un om citit (= care a citit). De obicei, dicționarele noastre nu înregistrează separat participiul pasiv (regulat, previzibil), ci doar pe cel activ
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
au apărut substantivele destul de frecvente în argou - bunăciune, băbăciune, mortăciune (cu sensul "omor") - și chiar unele formații recente și de circulație redusă, precum pornăciune ("film porno", în 123urban.ro). Caracteristică e, în cele mai multe cazuri, calitatea de sufix inutil morfologic și semantic, care nu schimbă nici clasa gramaticală, nici sensul, adăugînd doar marca "argotic": o babă - o băbăciune; bună - bunăciune, porno-pornăciune. E probabil ca această valoare să provină din conotațiile negative transferate asupra sufixului de la destul de mulți termeni negativi care îl cuprindeau
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
anglicism intrat în română prin intermediul francezei - și având astfel sensurile din franceză - este reîmprumutat direct din engleză, cu sensuri suplimentare. Procesul e firesc și inevitabil, pe măsură ce cunoașterea și influența francezei se reduc, în timp ce crește familiaritatea vorbitorilor cu limba engleză. Modificarea semantică nu e totuși la fel de necesară și la fel de ușor de acceptat în toate cazurile. E interesant că în mesaje publicitare echivalente, cel puțin în cele pe care le-am găsit în internet, în celelalte limbi romanice nu a fost preluat englezescul
Scalpul și publicitatea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8758_a_10083]
-
rândul său, verbul stă la originea substantivului zulitor - "hoț": "Toți zulitorii Bucureștiului, șuți, hoți de cai, trosnitori, carditori, tîlhari de drumul mare, toată crema caramangiilor" (E. Barbu, op.cit.) - și a substantivului-nume de acțiune zuleală. Cuvintele netransparente tind să fie remotivate semantic, prin confundare și asimilare cu termeni mai cunoscuți. Astfel, verbul a zuli a fost apropiat de mai familiarul a juli "a răni ușor, zgîriind pielea", iar modificarea s-a extins la întreaga familie. Astăzi, variantele fonetice julă (a da cu
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
fără o ținută care să dovedească interesul oamenilor de cultură pentru acest eveniment" (videofil.ro); în același sens aproximativ, "televiziunea publică ajunsese o paranghelie cu coviltir" (maninfest.ro). Originea cuvîntului argotic ascunde o mică enigmă: sursa este certă, dar evoluția semantică și traseul intrării sale în română sînt cu totul obscure. Cuvîntul românesc provine desigur dintr-un termen grecesc, aproape identic ca formă (în transliterație paraggelia sau parangelia, pronunțat paranghelia), cuprins în dicționarele de greacă veche și ale lexicului din Noul Testament
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
e determinat de comandarea (= paranghelia) unei muzici, în local, de către protagonist. N-am reușit să aflu dacă filmul a circulat la noi (cu acest titlu sau cu altul); se pare că a fost destul de popular, oricum, în spațiul balcanic. Evoluția semantică (petrecută în argoul grecesc, bulgăresc ori românesc, între care există comunicare) e verosimilă: un titlu de film poate ajunge să desemneze, metonimic, ceva din situația tipică reprezentată în acesta - și, oricum, e destul de recentă. Pe de altă parte, independent de
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
sine o semnificație fizică, căci ea desemnează de fapt o neputință umană: neputința de a atinge acel prag minim al agitației termice dincolo de care orice vibrație moleculară încetează. Toate sintagmele care conțin termenii "zero" sau "infinit" sunt concepte-limită, simple mărgele semantice menite a desemna capătul unui proces căruia omul nu-i poate atinge capătul. Rostul lor e să indice limita unui fenomen care nu are limită. Sau starea unei realități a cărei experiență nu o avem. De pildă, "universul e infinit
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
de tot. Prin excelență non-intuitivi și în întregime operaționali, amîndoi sunt rezultatul unor operații matematice, iar folosul lor vine în prelungirea acestor operații. Fără ecuații, ele redevin ceea ce erau la început: flatus vocis, cuvinte cu înveliș sonor și fără miez semantic. Mesajul cărții lui Charles Seife e unul tranșant: zero nu e un concept filozofic, ci un număr, deci o construcție matematică. Același lucru e valabil în cazul infinitului. Cum orice număr este o cantitate care are sens numai în interiorul unei
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
în afara omului. Numai că apariția calculatorului a răsturnat raportul: virtualitea s-a mutat în afara omului și a intrat în ecranul calculatorului. Din acest moment, virtualitatea nu doar că este exterioară omului, dar mai este și reală, caz în care metamorfoza semantică este completă. Și astfel se ajunge la expresia oximoronică "realitate virtuală", a cărei semnificație, deși este o contradicție sub unghi filozofic, sub unghi cibernetic este un bun definitiv cîștigat. Ar fi o iluzie să ne închipuim că oamenii vor renunța
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
idealul de educație pe care îl propune concepția filozofului. Un ideal descins de-a dreptul din natura unitară a viziunii sale. Pentru o ureche ca a noastră, care a fost atîta vreme îndopată cu expresii mate de o perfectă sterilitate semantică, o expresie ca cea de "natură unitară" poate suna emfatic și găunos. În realitate, expresia surprinde întocmai trăsătura fundamentală a gîndirii lui Platon. Filozofia grecului îți lasă senzația că toate bucățile lumii se îmbucă perfect într-o structură încăpătoare și
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
lor ultim îți scapă printre degete. Nu se poate să nu admiri formidabila dexteritate a acestui autor de a jongla cu vorbele, de a bricola din vocabule, dar și, în celălalt plan, să nu fii marcat de aluziile culturale, combinațiile semantice, dezmățul vizual, acustic, olfactiv, erotic. Puterea sa de inovație nu cunoaște limite, șocul este total și vrei, nu vrei, rămâi bouche bée. Dacă există vreun autor român despre a cărui creație să nu se poată spune "așa cui făceam și
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
memoriei, schimbarea de perspectivă (G. Poulet, Espace proustien, Gallimard, 1982). Mihaela Mancaș se referă adesea la Noul Roman; aici nu fac decît să menționez eseul lui Alain Robbe-Grillet, Pour un Nouveau Roman, în care se subliniază golirea discursului de șarja semantică, psihologică, morală. Lumea este și atît. Autorul geometrizează și lasă să vorbească lucrurile ele însele, fără adaos auctorial. Poezia rezidă în ele însele, iar cititorul o trăiește prin propria participare. în sfîrșit, să înțelegem că proza "socialistă" n-ar face
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
concept ține în bună măsură de un tip aparte de promovare, acționând - tectonic, aș zice - în contra módelor. Stricto sensu Pornind de la observația, de un absolut bun-simț, că în chestiunea formelor fixe preeminența metricii a condus la o anulare a planului semantic, că se trece atât de ușor peste ritm, rimă și dispunere strofică, încât acestea par a fi doar niște opțiuni aleatorii, cercetătoarea clujeană reia, pe urmele lui Seymour Chatman, cea mai la-ndemână dintre întrebări: de ce? Și cele mai nuanțate
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
invariabilă, din pură modă lingvistică, chiar atunci cînd ar fi putut primi ușor o reformulare sau chiar desinențe de genitiv: "Iulia Vântur dă o lecție de imagine în cadrul ŤStilul Oana Cuzinoť" (protv.ro, 26.11.2006). Sînt interesante și evoluțiile semantice ale substantivului cadru. În DA, pluralul cadre aparținea în primul rînd limbajului militar, desemnînd "corpul de ofițeri și subofițeri al unei armate, cei ce au un grad în armată; (prin extensie) statul major, fruntașii sau conducătorii unui partid". În franceză
"Cadrul" si "cadrele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9968_a_11293]
-
intenții, nu doar ale operei, dar și ale autorului, intenția lecturii alegând anarhia inocentă: Roman de citit în tren "contribuie la completarea imaginii de sine și la întreținerea orgoliului de ființă nepereche"! (98) Larga comprehensiune a lecturii critice permite asociații semantice clar disociate. Dacă Țepeneag mărturisea în jurnalul său că ar fi vrut să scrie mai multă literatură de ficțiune, asta nu înseamnă că trebuie remarcat că e "Inconsecvent în producerea textelor literare ficționale" (107). Nu este inconsecvent, dar inconstant. Ficțiunea
Onirismul văzut azi by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/9970_a_11295]